Importanta reflexelor in

diagnosticarea retardului psiho-

motor al copilului
ACTUL REFLEX

 Forma cea mai simplă de mişcare este mişcarea reflexă. Ea

este totodată actul reflex cel mai bine cunoscut. Din punct de
vedere general, orice reacţie a organismului - fie ea motorie,
secretorie sau vaso-motorie - care constituie răspunsul la o
excitaţie, se numeşte act reflex.
 O mişcare reflexă, în expresia sa cea mai simplă, se
compune din trei faze succesive:
1. Excitarea nervului senzitiv;
2. Excitarea centrului reflex intermediar;
3. Excitarea nervului motor şi mişcarea reflexă care o însoţeşte.
Componentele arcului reflex
 Componentele arcului reflex :
 - receptor;
 - calea aferentă;
 - centru reflex;
 - calea eferentă;
 - efectorul.
Funcțiile măduvei spinarii
 Activitatea reflexă
 De conducere

Reflexele spinale
 Somatice
 Vegetative

Somatice (efectori - muschii scheletici)

 • monosinaptice
 • polisinaptice

Reflexe monosinaptice
 arcul reflex constituit din doi neuroni:
 Senzitiv, localizat în ganglionul spinal;
 Motor, localizat în coarnele anterioare MS.

Exemple: reflexul rotulian,ahilean (reflexe osteotendinoase).

Funcțiile măduvei spinarii
Reflexe polisinaptice
 Arcul reflex constituit din trei neuroni: senzitiv, motor , de
asociaţie (localizat în coarnele posterioare MS).
 Exemple: - reflexe de aparare (nociceptive), de flexie (reflexe
cutanate abdominale, reflexul cremasterian).
Tipuri de reflexe
 Reflexele se pot împărţi astfel:
- Reflexe oseotendinoase;
- Reflexe cutanate;
- Reflexe idiomusculare;
- Reflexe de postură;
- Reflexul de automatism medular;
- Reflexele arhaice.
Tipuri de reflexe şi reacţii primitive

 Reflexele primitive
Rolul reflexelor primitive în dezvoltarea copilului
 Reflexele primitive – sunt răspunsuri motorii involuntare controlate de centrii
nervoşi subcorticali, ce funcţionează din perioada prenatală, ajută la poziţia
fătului în timpul naşterii, necesare supravieţuirii în primele zile după naştere
Folosirea reflexelor primitive în diagnostic
 Determină nivelul de maturizare neurologică a copilului prin cunoaşterea
momentului apariţiei/dispariţiei, deviaţiile de la vârstele corespunzătoare
indicând imaturitate, întârziere sau afectare neurologică;
 Dacă reflexul lipseşte, este slab, asimetric sau persistent, se impune evaluarea
amănunţită a copilului, eventual intervenţii terapeutice;
 Cel mai frecvent folosite în diagnostic sunt reflexul Moro şi reflexul tonic
cervical asimetric (RTCA);
Reflexul tonic cervical simetric (RTCS)
 Flexia capului (gâtului) copilului determină flexia membrelor
superioare şi extensia membrelor inferioare.
 Extensia capului (gâtului) copilului determină extensia membrelor
superioare şi flexia membrelor inferioare.
Dacă persistă:
 afectează coordonarea ochi-mână,
 afectează poziţia şezând (copiii nu se pot sprijini pe mâini decât
dacă fac extensia capului),
 nu se poate efectua poziţia şi mersul în patrupedie (afectează
poziţia membrelor în funcţie de poziţia capului).
 RTCS sunt prezente numai în cazuri patologice.
Reflexul tonic cervical asimetric (RTCA)

 La rotarea capului într-o parte, cu copilul în decubit dorsal, cresc reflexele

miotatice de întindere în membrele de acea parte: membrul superior şi
inferior de partea feţei se vor extinde în timp ce membrele de partea cefei se
vor flecta.
 Reflexul poate fi prezent în primele 3-4 luni de viaţă, dar după 4-5 luni
trebuie să dispară.
Dacă persistă:
 afectează coordonarea vizuală a membrelor superioare,
 copilul nu se poate rostogoli,
 copilul nu poate folosi membrul superior de partea feţei pentru a se alimenta,
 există riscul apariţiei scoliozei,
 poate să apară torticolis spasmodic.
RTC – importanta lor in diagnosticare
 RTC sunt prezente la făt şi la nou născut. Prezenţa RTC la copil
este un semn important de leziune cerebrală, semn de paralizie
cerebrală (PC) sau infirmitate motorie centrală (IMC), cu atât mai
vii şi persistând cu atât mai mult cu cât cazul este mai grav. Ele
reprezintă una din cauzele ce împiedică copilul cu PC să
depăşească stadii primare de evoluţie, dar dacă sunt bine cunoscute
pot fi folosite pentru tratamentul kinetic (rotarea feţei
hemiplegicului de partea membrului superior spastic în flexie
atunci când se urmăreşte relaxarea flexorilor spastici).
Reflexul tonic labirintic (RTL).
 RTL în flexie – dacă susţinem copilul pe palme în decubit dorsal, la flexia
(ridicarea) uşoară şi lentă a capului, copilul va flecta lent genunchii şi îi va
aduce la piept, copilul ajungând în poziţia fetală (din viaţa intrauterină).
 RTL în extensie - dacă susţinem copilul pe palme în decubit dorsal, la
extensia (coborârea sub planul trunchiului) uşoară şi lentă a capului se va
obţine reacţia inversă, adică va extinde lent şi va abduce membrele
superioare şi le va extinde pe cele inferioare.
Dacă persistă:
 Pot să apară tulburări posturale, cu dezechilibre musculare, muşchi
hipotoni sau spastici, cu tendinţa de a merge pe vârfuri,
 Apar tulburări de orientare spaţială, temporală şi de memorie (copilul nu
poate învăţa zilele săptămânii, lunile anului, matematica etc)
Reacţia pozitivă de sprijin – reacţia de ortostatism

 Dacă nou născutul este susţinut vertical de sub axile şi se ating uşor
plantele de suprafaţa planului orizontal (masa, patul), se va produce
extensia lentă progresivă a membrelor inferioare cu sprijin pe
planul de susţinere. Această reacţie este prezentă cel mult până la 4
luni de viaţă. După 4 luni este semn de leziune cerebrală. Către
lunile 6-7 această reacţie poate fi înlocuită de o fază de astazie –
copilul refuză să se sprijine pe picioare şi le flectează.
 Dacă din aceeaşi poziţie se imprimă nou născutului o mişcare de
propulsie anterioară, el va face paşi cu ritm regulat – mersul
automat
Reflexul de păşire peste obstacol.
 Prezent de la naştere până la 6 săptămâni. Dacă nou născutul susţinut de sub axile este pus
lângă marginea mesei şi faţa dorsală a unui picior întâlneşte obstacolul, el va flecta membrul
inferior şi va sui piciorul pe masă, după care se pot efectua reacţia de sprijin şi apoi mersul
automat.
 Copilul normal nu mai prezintă reactiile descrise anterior după 2 luni.

Reflexul spinal Gallant.

 Este prezent în viaţa intrauterină şi dispare în jurul vârstei de 3 luni. Stimularea cutanată a
unei zone tegumentare paravertebral lombar inferior determină înclinarea trunchiului de
partea stimulului.
Reflexul Landau.
 Apare în luna a-4-a, datorită creşterii tonusului extensorilor, dispare în luna 15-a. Se ridică
copilul cu o mână sub torace sau abdomen, el va ridica capul şi va extinde coloana
concomitent cu extensia membrelor inferioare. Dacă din această poziţie se apasă pe cap (se
flectează), tonusul extensor dispare imediat şi copilul se inmoaie “ca o păpuşă de cârpă”.
Reflexul Moro.
 Cu nou născutul în decubit dorsal pe o suprafaţă, se mişcă suprafaţa
de sprijin (masa, se trage de cearceaf sau scutec), se tapotează
abdomenul sau se lasă brusc în jos palmele care susţin copilul.
Copilul va abduce simetric şi va extinde membrele superioare, în
prima etapă, apoi le va adduce şi flecta la piept cu strângerea
pumnilor în a doua etapă. Membrele inferioare execută mişcări în
sens opus.
 Reflexul este accentuat de un zgomot puternic sau de extensia
capului. Patologic dacă este absent sau asimetric. Persistă până la 3-
4 luni, 6 luni dupa unii autori.
Reflexul de prindere - Grasp Reflex.
 La apăsarea în palma copilului cu degetul sau un obiect, degetele se
flectează şi prind obiectul. Apare la 1 lună şi dispare între 2-4 luni. Este
patologic dacă este asimetric sau persistă după 4 luni. În hemiplegie este
sau asimetric sau persistent.
Reflexul de prindere plantar - Plantar grasp
 Este prezent în viaţa intrauterină, la nastere şi persistă până la 2-4 luni.
Dacă nu este inhibat după 6 luni, afectează balansul şi mobilitatea
membrului inferior,
 va împiedica târârea şi mersul în patrupedie, va afecta coordonarea şi
integrarea informaţiilor vestibulare cu alte aferenţe senzoriale
(propriocepţia, văzul).
Reflexul plantar – semnul Babinski
 Reflexul Babinski sau reflexul plantar, reprezintă un reflex de picior care
apare în mod natural l acopii până la 2 ani.
Prezenta semnului Babinski
Reflexul Babinski indică funcția neurologică tipică la copiii sub 1-2
ani. Dacă reflexul Babinski sau un semn Babinski pozitiv are loc la
copiii cu vârsta de peste 2 ani sau la adulți, aceasta poate indica
afecțiuni neurologice care stau la bază, tulburări ale sistemului nervos
sau tulburări ale creierului. Dintre acestea enumerăm:
 leziune a neuronului motor superior
 paralizie cerebrală
 accidente vasculare cerebrale
 leziuni cerebrale sau tumori cerebrale
 tumoră sau vătămare a măduvei spinării
 scleroză multiplă (SM)
 meningită
Reflexul de deschidere a mâinii.
o Dacă pe mâna strânsă a nou născutului se face o mângâiere sau zgâriere
uşoară pe marginea cubitală, se determină deschiderea mâinii. Acest reflex
se observă doar în prima lună de viaţă.
Reflexul implantării (Rooting) şi reflexul de supt.
 La atingerea obrazului, nou născutul va întoarce gura şi capul de partea
respectivă. Reacţia este prezentă până la 3 luni.
 La atingerea buzelor (colţuri, mijlocul buzei superioare sau inferioare) nou
născutul va deplasa buza şi vârful limbei către locul stimulat – reflexul
punctelor cardinale. Acest reflex este prezent până la 2 luni.
 Reflexul de supt este un instinct, dispare către 3 luni după care devine act
motor voluntar.
 Copiii prematuri nu au prezent reflexul de supt. Persistenţa reflexelor
amintite determină tulburări de articulare a cuvintelor (dizartrie), dispraxie
sau indică nematurizarea sistemului nervos cu întârziere în dezvoltarea
neuromotorie.
Reacţii posturale
Reacţia de îndreptare a capului şi corpului.
 Apare între 1 şi 6 luni şi are legătură cu rostogolirea voluntară. La
rotaţia copilului din decubit dorsal, trunchiul si capul urmează
mişcarea de rotaţie imprimată, capul ridicându-se odată cu
trunchiul.
Reacţia paraşută - extensia protectoare a braţelor – reflexul de
pregătire pentru săritură.
 Apare între 8-9 luni. La aplecarea bruscă a copilului ţinut în
picioare sau susţinut în decubit ventral, apare extensia braţelor cu
desfacerea palmelor în momentul în care este pe punctul de a cădea
înainte.
Reflexe de locomoţie
 Reflexul de târâre. Apare de la naştere până la 4 luni. Se
stimulează alternativ, prin împingere, plantele copilului aşezat în
decubit ventral. Copilul va deplasa membrele superioare şi
inferioare într-un pattern de târâre , acest reflex precedă cu cca 3
luni târârea voluntară
Patologia reflexelor
 O areflexie (abolirea reflexelor) sau o diminuare a reflexelor poate
traduce o leziune a sistemului nervos periferic (leziune a unui nerv
sau a radacinii sale); acestea sunt simptome care se intalnesc mai
ales in cursul sciaticii sau al nevritelor, mult mai rar in caz de
leziune centrala (leziune a maduvei spinarii de aparitie brutala prin
sectionare sau compresie).
 Manifestarea opusa, exagerarea reflexelor se asociaza cu un
sindrom piramidal (paralizie prin atingere a sistemului nervos
central) si se intalneste in caz de tumora, de accident vascular
cerebral , paralizie cerebrala, etc.
Sindromul de NMC si NMP

Sindromul piramidal sau sindromul neuronului motor central este ansamblul

de simptome provocate de leziunile fasciculului piramidal pe traiectul său
encefalic sau medular.
Etiologie: accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale, mielite, fracturi de
rahis, tumori medulare, scleroza laterala amiotrofica etc.
Simptomatolgie:paralizie a miscarilor voluntare, de obicei opusa leziunii,
cuprinzând teritorii întinse (hemiplegie,parapiegie etc.), predominând la
extremitatea membrelor, cu caracter spasmodic (contractura); reflexele
osteotendinoase sunt exagerate (dupa faza de soc), semnul Babinski este prezent:
apar tulburari sfincteriene; atrofia musculara este absenta.
Sindromul neuronului motor periferic este ansamblul de simptome si semne
provocate de leziunile neuronului motor periferic pe traiectul sau medular,
radicular sau trun-chiular.
Etiologie : poliomielita anterioara acuta, compresiuni, polinevrite, poliradiculite.
Simptomatologie: paralizia este întotdeauna de partea leziunii, interesând grupe
musculare izolate; este flasca, cu hipotonie sau atonie, cu atrofii musculare
precoce, cu abolirea reflexelor.