ACELEAȘI VISURI, ACELEAȘI ȘANSE!

Campanie națională de informare la nivelul comunităților locale

pentru sensibilizare, cu privire la problematica violenței de gen,
cu precădere pentru combaterea stereotipurilor de gen și pentru
schimbarea atitudinii în ceea ce privește femeile de etnie romă
Obiectivul campaniei îl reprezintă informarea și
sensibilizarea comunităților locale, cu privire la
problematica violenței de gen, cu precădere pentru
combaterea stereotipurilor de gen și pentru schimbarea
atitudinii în ceea ce privește femeile de
etnie romă.
Campanie organizata prin Proiectul ”Sprijin pentru implementarea
Convenției de la Istanbul în România”

Proiect derulat de Agentia Nationala pentru Egalitate de Sanse intre

Femei si Barbati (ANES), finanțat prin Mecanismul Financiar
Norvegian 2014-2021 Programul Justiție, Operator de program –
Ministerul Justiției din România
Înființarea a 10 Centre de intervenție pentru victimele violenței sexuale,
care oferă victimelor acces gratuit la toate serviciile de care pot
beneficia conform prevederilor legale
București Slobozia Bacău Craiova
Timișoara Satu Mare Brăila
Sibiu Constanța Piatra- Neamț
Campanie organizata prin Proiectul ”Sprijin pentru
implementarea Convenției de la Istanbul în România”

Proiect derulat de Agenția Nationălă pentru Egalitate de Șanse

între Femei și Bărbați (ANES), finanțat prin Mecanismul
Financiar Norvegian 2014-2021 Programul Justiție, Operator de
program – Ministerul Justiției din România

Înființarea a 8 noi servicii sociale de asistență pentru agresori

Centre de consiliere pentru agresori înființate

București Slobozia
Timișoara Constanța
Sibiu Giurgiu
Craiova Bacău
Obiectivul principal al proiectului

Susținerea punerii în aplicare a Convenției de la Istanbul în România

și în mod implicit, reducerea violenței domestice și a violenței împotriva
femeilor.
Acest proiect este destinat să faciliteze schimbul de bune practici cu
instituții norvegiene relevante, cu experiență în domeniul violenței
domestice și a violenței împotriva femeilor.
Obiective specifice:

1. Realizarea unei evaluări a cadrului instituțional național în domeniul

violenței domestice și violenței împotriva femeilor.
2. Îmbunătățirea metodelor de intervenție interinstituțională la nivelul
sistemului judiciar, inclusiv la nivelul organelor de aplicarea a legii.
3. Sprijinirea serviciilor sociale specializate în domeniul prevenirii și
combaterii violenței domestice și a violenței de gen.
4. Înființarea a 8 centre de consiliere pentru agresori și elaborarea unei
metodologii unitare și a unui set de instrumente standardizate pentru
lucrul cu agresorii.
5. Asigurarea de sprijin și consiliere pentru victimele agresiunilor
sexuale.
6. Organizarea de campanii de prevenire a violenței domestice și a
violenței împotriva femeilor.
Cel mai important document internațional pentru prevenirea și
combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor
este Convenția de la Istanbul
Convenția de la Istanbul este cel mai
cuprinzător document internațional care instituie
o serie de “standarde de aur” –
în viziunea Organizației Națiunilor Unite-
în ceea ce privește lupta împotriva tuturor formelor
de violență împotriva femeii.
 Conventia a fost adoptată la Istanbul,
la data de 11 mai 2011, de către
Consiliul Europei.
 A intrat în vigoare în 2014 – la trei ani
de la adoptare, arătând astfel statelor
membre necesitatea de a avea un
tratat cu putere de lege care să le
ghideze în eforturile lor de a pune
capăt violenței bazate pe gen.
 Susține apărarea femeilor și fetelor împotriva
tuturor formelor de violență, inclusiv violența domestică, precum și
eliminarea discriminării împotriva femeilor și promovarea egalității
între femei și bărbați.
Cele mai importante prevederi ale Convenției de la Istanbul
Convenţia recunoaşte fenomenul violenţei împotriva
femeilor drept o violare a drepturilor omului și o formă
de discriminare.
Aceasta înseamnă că statele vor fi responsabile dacă nu iau
măsuri corespunzătoare împotriva acestei forme de violenţă.
Este primul tratat internaţional care conţine o definiţie
a genului - se recunoaşte faptul că femeile şi bărbaţii
nu sunt doar diferenţiaţi din punct de vedere biologic, în persoane de sex
feminin sau de sex masculin, dar că există o categorie a genului, definită
social, care le conferă femeilor şi bărbaţilor roluri şi comportamente
specifice.
Cele mai importante prevederi ale Convenției de la Istanbul
Introduce o serie de infracţiuni noi,
precum mutilarea genitală a femeilor,
căsătoria forţată, hărţuirea, avortul forţat
sau sterilizarea forţată.
Aceasta înseamnă că statele vor trebui să
introducă în legislaţie ca infracţiuni grave
fapte neîncriminate până în prezent.
Convenţia face apel pentru implicarea tuturor instituţiilor şi
Agenţiilor relevante ale statului, precum și a ONG-urilor pentru a conlucra în
combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice.
Convenția de la Istanbul în România – data ratificării,
legislație, instituții responsabile cu implementarea
Convenția de la Instanbul a fost ratificată de către
România, în anul 2016,
prin Legea nr. 30. ANES este autoritatea
centrală care răspunde de implementarea
acestui document programatic în țara noastră
și de elaborarea strategiilor, politicilor și proiectelor
în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie și a violenței de gen.

În scopul realizării angajamentelor asumate de către statul român în ceea ce

privește asigurarea implementării prevederilor Convenției de la Istanbul, ANES a
elaborat un set complex de acte normative în acord cu prevederile Convenției.
Convenția de la Istanbul în România – data ratificării,
legislație, instituții responsabile cu implementarea
Astfel că, la data de 13.07.2018, Parlamentul
României a adoptat Legea nr.174/2018 de modificare
și completarea Legii 217/2003 privind prevenirea și
combaterea violenței în familie,
publicată în Monitorul Oficial nr. 618 din 18 iulie 2018.
Noul act normativ creează o abordare centrată pe victimă și pe dezvoltarea
unor măsuri de prevenire a faptelor de violență domestică (consiliere
psihologică în cazurile de divorț cu antecedente de violență domestică,
monitorizarea ordinelor de protecție/măsuri de prevenire a încălcării
acestora) și, în egală măsură, prevede măsuri de intervenție în regim de
urgență în situații de risc imediat.
Ce sunt stereotipurile, de ce și cum apar ele?

Stereotipurile sunt credințe referitoare

la caracteristicile psihologice
sau comportamentale ale unor categorii de
indivizi sau grupuri sociale.

Termenul de “stereotip” provine din greaca veche,

fiind format prin alăturarea cuvintelor stereos = puternic,
solid și typos = imagine, impresie.
Stereotipurile sunt idei preconcepute, o opinie fixă pe care cineva şi-o formează
despre ceva sau altcineva, fără a cunoaşte suficient de multe lucruri despre el.
Stereotipurile se formează prin educație, în perioada în
care personalitatea este în formare și poate fi influențată,
nefiind încă bine conturată.
Minteа umană аre o funcție nаturаlă de а formа în mod
normаl stereotipuri, tocmai din nevoia de a simplifica și
explica necunoscutul.
 Stereotipurile duc la:
Consecinţe culturale (discriminare, sexism, rasism)
Consecinţe comportamentale grave (bullying, cyber
bullying,violenţă de gen)
Implicații pentru construirea identității;
Discriminarea – reprezintă orice deosebire,
excludere, restricţie sau preferinţă pe
baza criteriilor de rasă, naţionalitate, etnie,
limbă, religie, categorie socială, convingeri,
gen, orientare sexuală, vârstă, handicap,
boală cronică necontagioasă, infectare HIV,
apartenența la o categorie defavorizată,
precum şi orice alt criteriu
care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea
recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a
drepturilor omului și a libertăţilor fundamentale sau a
drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic,
social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice (def.
din OG nr.137/2000).
Discriminarea multiplă
Survine atunci când o persoană sau un
grup de persoane sunt tratate diferențiat,
într-o situație egală,
pe baza a două sau a mai multor
criterii de discriminare, cumulativ.
Oamenii au identități multiple și fac parte simultan din mai multe grupuri
sociale. Apartenența simultană la mai multe grupuri poate crește
vulnerabilitatea persoanelor respective în fața discriminării.
Pentru femeile de etnie roma situatia este si mai grea, pentru ca
in cazul lor, discriminarea este dubla, atat pe criteriul de gen, cat
si pe criteriul de etnie.
Combaterea discriminării se face prin promovarea și
conștientizarea principiului egalității de șanse pentru toți, astfel
încât fiecare persoană să-și poată realiza potențialul său,
indiferent de rasa și origine etnică, religie sau convingeri,
handicap, vârstă, sex sau orientare sexuală.
Toate fiinţele se nasc libere şi egale în
demnitate şi în drepturi", proclamă primul
articol al Declaraţiei Universale a
Drepturilor Omului din 1948.
Tratamentul egal al oamenilor,
fara discriminare este un drept garantat si de Constituția României, care
prevede la art.16: ”Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice,
fără privilegii şi fără discriminări”
Ordonanţa de Guvern nr. 137/2000 republicata privind prevenirea şi
combaterea discriminării, prevede, de asemenea, ca faptele de discriminare
constituie contravenție şi pot fi sancționate ca atare.
Referitor la egalitatea de șanse între femei și bărbați, cel mai
important act normativ, este Legea nr. 202/2002 republicată, cu
modificările și completările ulterioare
Prin egalitate de șanse între femei și bărbați
se înțelege „luarea în considerare a capacităților,
nevoilor și aspirațiilor
diferite ale persoanelor de sex masculin și,
respectiv, feminin și tratamentul egal al acestora”.
Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi
se aplică, conform aceluiași act normativ, în relaţiile de muncă, în
privința accesului la educaţie, la sănătate, la cultură şi la informare,
dar și a participării la luarea deciziei.
Cea mai gravă formă a încălcării egalității de gen
este violența de gen/violența împotriva femeilor și
fetelor, inclusiv a celor de etnie roma.
Violenţa de gen reprezintă:
Orice faptă de violenţă direcţionată împotriva
unei femei motivată de apartenenţa de sex.
Violenţa care afectează în mod preponderent femeile.
Violenţa de gen cuprinde, fără a se limita însă la acestea,
următoarele fapte: violenţa domestică, violenţa sexuală,
mutilarea genitală a femeilor, căsătoria forţată, avortul forţat şi sterilizarea
forţată, hărţuirea sexuală, traficul de fiinţe umane şi prostituţia forţată.
Care sunt tipurile de violență?
8 tipuri de violență

1.Violența verbală – când adresezi cuvinte

urâte, umilitoare, jigniri, insulte, amenințări
unei persoane în mod repetat și intenționat.
Care sunt tipurile de violență?

2.Violența fizică – când lovești, folosești forța

fizică pentru a-ți impune punctul de vedere
prin: îmbrâncire, trântire, tragere de păr,
înţepare, tăiere, ardere, ștrangulare,
muşcare, în orice formă și de orice intensitate.
Care sunt tipurile de violență?

3.Violența sexuală – când constrângi pe

cineva să întrețină relații sexuale sau
îl hărţuiesti, îl intimidezi, îl manipulezi
cu brutalitate, în vederea întreţinerii
unor relaţii sexuale forţate, fără
consimțământul explicit al persoanei,
inclusiv viol conjugal.
Care sunt tipurile de violență?

4.Violența psihologică – amenințare verbală, șantaj, controlul vieții celuilalt,

desconsiderare, umilința unei persoane în mod repetat, provocarea de stări de tensiune
și de suferinţă psihică în orice mod și prin orice mijloace, prin amenințare verbală sau în
orice altă modalitate, violenţă demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, afișare
ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie,
constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept,
supravegherea locuinței, a locului de muncă sau
a altor locuri frecventate de victimă,
efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri
de comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă,
care prin frecvenţă, conținut sau momentul în care
sunt emise creează temere, precum și alte acțiuni cu
efect similar.
Care sunt tipurile de violență?

5. Violența socială - izolarea persoanei

de familie, de comunitate și prieteni,
interzicerea frecventării
școlii sau a locului de muncă,
interzicerea/limitarea realizării
profesionale, impunerea izolării,
deposedarea de acte de identitate.
Care sunt tipurile de violență?

6.Violența economică – interzicerea activităţii profesionale, privare de mijloace

economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană,
medicamente, obiecte de primă necesitate, acțiunea de sustragere intenţionată
a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi și dispune de
bunurile comune, control inechitabil
Asupra bunurilor și resurselor comune, refuzul de a
susține familia, impunerea de munci grele și nocive
în detrimentul sănătăţii, inclusiv unui membru
de familie minor, precum și alte acţiuni
cu efect similar.
Care sunt tipurile de violență?

7.Violența spirituală - interzicere, limitare, ridiculizare, pedepsirea

aspiraţiilor membrilor de familie,
a accesului la valorile culturale, etnice,
lingvistice ori religioase, interzicerea
dreptului de a vorbi în limba maternă
și de a învăţa copiii să vorbească în limba
maternă, impunerea aderării la
credințe și practici spirituale și religioase
inacceptabile, precum și alte acțiuni
cu efect similar sau cu repercusiuni similare.
Care sunt tipurile de violență?

8.Violenţa cibernetică - hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură

pe bază de gen, urmărire online, ameninţări online, publicarea
nonconsensuală de informații și conținut grafic intim, accesul ilegal de
interceptare a comunicațiilor și datelor private și orice
altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei
informației și a comunicațiilor prin intermediul
calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente
sau altor dispozitive similare care folosesc
telecomunicaţiile sau se pot conecta la internet
și pot transmite și utiliza platformele sociale
sau de e-mail, cu scopul de a face de rușine,
umili, speria,ameninţa, reduce la tăcere victima.
Măsuri vizate
PREVENIREA VIOLENȚEI

Schimbarea atitudinilor, rolurilor și

stereotipurilor care fac ca violența împotriva
femeilor să fie acceptată, formarea de
specialiști care să lucreze cu victimele
violenței domestice.
Creșterea gradului de conştientizare privind diferitele forme de violență
domestică şi natura traumatizantă a acestora, includerea de material
didactic privind tematica egalității de gen în programele şcolare la toate
nivelele de educaţie.
Cooperarea cu ONG-urile, mass-media și sectorul privat pentru informarea
publicului privind aceste probleme.
PEDEPSIREA AGRESORILOR

Luarea de măsuri pentru ca violenţa domestică și

violența împotriva femeilor să fie cercetate şi
pedepsite în mod corespunzător.

Neacceptarea circumstanțelor date de cultură, tradiţie,

religie sau aşa zisă “onoare” drept justificare a
oricărui act de violenţă.

Asigurarea ca victimele să aibă acces la măsuri speciale de protecţie în timpul

anchetelor şi procedurilor juridice.

Luarea de măsuri ca instituțiile responsabile să răspundă prompt solicitărilor de

sprijin şi să trateze situaţiile periculoase în mod adecvat.
POLITICI INTEGRATE

Asigurarea ca toate măsurile menționate mai sus să facă parte dintr-un

sistem de politici cuprinzătoare și coordonate, care să ofere o soluție integrată
violenței împotriva femeilor și violenței domestice.
SURSE DE FINANȚARE PENTRU
DEZVOLTAREA AFACERILOR ȘI A
COMUNITĂȚILOR
Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului pentru anul 2022, intenționează finanțarea
următoarelor programe pentru susținerea antreprenoriatului:

1. Programul „Start-up Nation România” cu un buget de 520,03 milioane de lei credite de

angajament, din care 20,03 milioane de lei credite bugetare;

2. Programul Stimularea exporturilor, cu un buget de 70 de milioane de lei credite

bugetare;

3. Programul național multianual de microindustrializare cu un buget de 50 de milioane

de lei credite de angajament;

4. Programul de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de

piață, cu un buget de 50 milioane de lei credite de angajament;

5. Programul național multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul

femeilor din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, cu un buget de 157,6 milioane de lei
credite bugetare;

6. Programul național multianual de înființare și dezvoltare de incubatoare tehnologice

și de afaceri, cu un buget de 5 milioane de lei credite bugetare;
7. Programul național multianual pentru susținerea meșteșugurilor și artizanatului, cu un buget de 1
milion de lei credite bugetare;

8. Programul pentru organizarea târgului întreprinderilor mici și mijlocii, cu un buget de 1 milion de lei
credite bugetare;

9. Programul multianual de marketing și promovare turistică, cu un buget de 14, 7 milioane de lei, credite
bugetare;

10. Programul de dezvoltare a produselor turistice, cu un buget de 502,8 milioane de lei credite de
angajament, din care 102,8 milioane de lei credite bugetare;

11. Program privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul
turismului, structuri de cazare, structuri de alimentație si agentii de turism, a caror activitate a fost
afectată în contextul pandemiei de COVID-19, precum și privind unele măsuri fiscale, cu un buget de 1,18
miliarde de lei credite bugetare;

12. Schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice, cu un buget de 223 mil. de lei
credite de angajament.
Programul de Finanțare Start Up Nation Editia a 3-a, va demara cel mai
probabil în luna Aprilie 2022.

Prin Programul De Finanțare Nerambursabila START-UP NATION 2022, se pot

obtine pana la 200.000 lei/ beneficiar de catre Microintreprinderile,
Intreprinderile Mici sau Mijlocii, infiintate dupa data de 30.01.2019, atat din
Mediul Urban, cat si din Mediul Rural.

Suma de 200.000 lei poate fi utilizată pentru:

achizitionarea echipamentelor tehnologice specifice domeniului de
activitate,
plata chiriei si a utilitatilor spatiului in care va veti desfasura activitatea,
plata salariilor viitorilor angajati,
achiziția de echipamente IT,
achiziția de mobilier,
achiziția de sisteme de monitorizare video,
achiziția caselor de marcat,
realizarea unui site precum și promovarea acestuia, etc.
Modificările aplicate programului Start Up Nation 2022, vizează următoarele
aspecte:

Nu se va mai pune accent pe numarul de persoane angajate dupa aprobarea proiectului.

Astfel, numărul de salariati pe care societatea îi va avea dupa aprobarea și implementarea
proiectului, nu va mai reprezenta un element diferențiator, însă va exista un număr minim
de angajați.

Se va implementa un procent minim de cofinanțare de 5,10 sau 15%. Procentul va fi

stabilit ulterior.

Pentru implementarea proiectului se vor putea solicita credite tip punte cu garanție de stat.
Firmele mici și mijlocii (IMM) din România și fermierii vor putea obține și în anul 2022 credite bancare
garantate de stat, prin programele IMM Invest și Agro IMM Invest, prin Fondul Național de Garantare a
Creditelor pentru IMM

Ediția 2022 a Programului IMM Invest - Hotărârea de Guvern nr.206/14.02.2022”.

Programul IMM Invest 2022 va permite antreprenorilor acces la finanțarea planurilor de afaceri pe baza unui
plafon de garantare în valoare totală de 7,5 miliarde lei din care 5 miliarde lei sunt alocați pentru IMM INVEST și
2,5 miliarde lei pentru AGRO IMM INVEST.

Programul guvernamental IMM Invest România și Subprogramul AGRO IMM Invest facilitează accesul IMM-urilor
la finanțare în vederea asigurării lichidităților necesare derularii activității curente sau pentru investiții.
FNGCIMM SA-IFN acordă garanții în numele și în contul statului, în procent de până la 90% din valoarea finanțarii, toate
costurile de finanțare fiind acoperite din schema de ajutor de stat, atașată programului.

Dobânzile vor fi subvenționate integral pe o perioadă de 8 luni de la data primei utilizări a creditului, dar nu mai târziu de 30
iunie 2023.

Comisionul de garantare datorat FNGCIMM și comisionul de risc datorat Ministerului Finanțelor vor fi subvenționate de stat,
pe toată durata derulării creditului.

Rezultatele implementării programului IMM INVEST ROMÂNIA ediția 2021, demarat în data de 23.04.2021, înregistrează
circa 17.000 de credite garantate, cu o valoare a solicitărilor de garantare aprobate de către FNGCIMM de peste 10.5 miliarde
lei, ce au susținut credite de peste 12,8 miliarde lei.

Subprogramul AGRO IMM Invest este primul program guvernamental adaptat nevoilor specifice IMM-urilor din sectorul
agricol, pescuit, acvacultură precum și ale sectorului alimentar.

Ajutorul de stat aferent acoperă costurile de finanțare și include, ca facilitate suplimentară față de IMM INVEST, o componentă
de grant de 10% din valoarea finanțării. De la lansarea sa, în luna aprilie 2021, prin subprogramul AGRO Invest au fost
acordate 2.500 de credite/garanții solicitate de IMM-uri, valoarea totală a solicitărilor de garantare aprobate de FNGCIMM
depășind 2,1 miliarde lei, cu o valoare a finanțării de peste 2,6 miliarde lei.
Program de finanțare
Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 5, Obiectivul specific 5.1

Apel
Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile
marginalizate (romă și non-romă) din orașe/ municipii cu peste 20.000 locuitori.
Obiectivul apelului
Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile
marginalizate (romă și non-romă) din orașe/ municipii cu peste 20.000 locuitori, cu accent pe cele cu populația
aparținând minorității rome, prin implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului de
DLRC.

Finanțator
Uniunea Europeană și Guvernul României
Valoare grant
* Valorile minime și maxime ale proiectelor vor fi stabilite de Grupurile de Acțiune Locală prin Ghidurile proprii
aferente Strategiilor de Dezvoltare Locală aprobate.
* Suma minimă aferentă unei fișe de proiect este 101.000 euro.
Contribuție beneficiar 0%.
Solicitanți eligibili
- autorități publice locale și unități cu personalitate juridică aflate în coordonarea
sau subordonate acestora;
- furnizori acreditați de servicii specializate pentru stimularea ocupării forței de
muncă;
- furnizori autorizați de formare profesională;
- centre autorizate de evaluare și certificare a competențelor profesionale
obținute pe alte căi decât cele formale;
- furnizori de servicii sociale acreditați în condițiile legii;
- asociații și fundații;
- organizații sindicale;
- organizații patronale;
- întreprinderi sociale de inserție;
- angajatori;
- camere de comerţ şi industrie.
Pentru intervențiile cu specific educațional este obligatoriu parteneriatul cu
unități școlare locale/ Inspectoratul Școlar Județean din județul de proveniență
al comunității marginalizate aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială.
Activități eligibile

Sprijin pentru accesul și/ sau menținerea pe piața muncii:

- participarea la programe de ucenicie la locul de muncă;
- participarea la programe de stagii pentru absolvenții de învățământ superior;
- sprijin pentru accesul și/ sau menținerea pe piața muncii.

Susținerea antreprenoriatului în cadrul comunității, inclusiv a ocupării pe cont

propriu:
- acordarea de sprijin persoanelor din grupul țintă;
- acordarea de micro-granturi pentru înființarea de noi afaceri.

Sprijinirea dezvoltării/ furnizării de servicii sociale/ medicale/ medico-sociale,

inclusiv în cadrul centrelor comunitare integrate.

Sprijin pentru creșterea accesului și participării la educație:

Finanțator Mecanismul Financiar SEE 2014-2021

Valoare grant minimum 5.000 euro – maximum 15.000 euro.

Contribuție beneficiar -Cofinanţarea nu este obligatorie şi poate fi adusă

în numerar şi/sau în natură, sub formă de muncă voluntară.

Termen limită de 27 aprilie 2023, ora 16:00

Informații suplimentare https://activecitizensfund.ro/apel-6/

MECANISMUL FINANCIAR AL SPAŢIULUI ECONOMIC EUROPEAN 2014-
2021
Program de finanțare
ACTIVE CITIZENS FUND ROMÂNIA
Apelul 6
Mobilizarea grupurilor vulnerabile din zone insuficient deservite - granturi mici
şi granturi tip răspuns rapid
Obiectivul apelului
Creșterea capacității grupurilor vulnerabile din zonele insuficient deservite,
inclusiv a comunităților interetnice, contribuind totodată la incluziunea lor
socială.

Solicitanți eligibili
organizaţii neguvernamentale şi non-profit (ONG), înfiinţate legal, cu
personalitate juridică şi cu sediul în România, organizate şi conduse
conform prevederilor OG 26/2000 şi/sau Legii 21/1924 privind
asociaţiile şi fundaţiile (cu modificările şi completările ulterioare);
fundațiile pentru tineret de la nivel județean și ale municipiului
București, precum și Fundația Națională pentru Tineret, înființată în
baza Legii 146/2002 (cu modificările și completările ulterioare);
Societatea Națională de Cruce Roșie din România, înființată în baza
Legii 139/1995 (modificată și completată de Legea 524/2004) și a
structurilor sale cu personalitate juridică.
Proiectele pot fi implementate și în parteneriat.

Parteneriatul nu este obligatoriu, dar este încurajat, în special cu parteneri din

Statele Donatoare.

Următoarele entități legal constituite sunt eligibile pentru a fi parteneri de proiect:

organizații neguvernamentale, entități publice (cum ar fi autoritățile publice locale și centrale, instituții/agenții
publice, servicii guvernamentale deconcentrate la nivel local, unități administrative teritoriale, universități etc.),

precum și

entități private (comerciale sau necomerciale), înființate ca persoane juridice fie în: România, Statele Donatoare
(Norvegia, Islanda, Liechtenstein), Statele Beneficiare (Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Grecia,
Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia şi Slovenia) şi/sau țări din afara Spațiului Economic
European care au o graniță comună cu România (Moldova, Ucraina şi Serbia), orice organizație internațională,
organism sau agenție a acesteia.
Activități eligibile pentru granturile mici și granturile tip răspuns rapid

creşterea accesului grupurilor vulnerabile la servicii noi sau îmbunătăţite (educaţie, sănătate, ocupare,
locuire, servicii sociale etc.);

sprijin pentru grupurile vulnerabile pentru a accesa informațiile cu privire la drepturile lor și alte aspecte
relevante (servicii disponibile, ocupare și oportunități de finanțare), care ar trebui să contribuie la
îmbunătățirea stării lor de bine;

creşterea capacităţii femeilor dezavantajate pentru a-și exprima drepturile, implicarea femeilor rome și de
altă etnie dezavantajate, în găsirea unor soluții la problemele cu care se confruntă;

sprijin pentru grupurile vulnerabile pentru a fi proactive și a accesa serviciile disponibile, pentru a participa
la viața comunității și la procesele de luare a deciziilor;

sprijin pentru grupurile vulnerabile pentru a învăța tehnici de advocacy;

creșterea angajabilității grupurilor vulnerabile sau a oportunităților mijloacelor de trai;

 organizarea de activități de dialog multicultural, care să aducă împreună membrii romi, dar și de altă
etnie ai comunității. Lista nu este exhaustivă;

sprijinirea participării grupurilor vulnerabile în procese (publice) de consultare;

acţiuni de advocacy pe lângă antreprenori şi angajatori locali pentru incluziunea economică a

persoanelor vulnerabile din comunitate;

întocmirea de hărţi și promovarea bunelor practici și a lecțiilor învățate cu privire la combaterea

sărăciei, favorizarea justiției sociale, generarea de oportunități pentru grupurile vulnerabile din zonele
insuficient deservite, etc.;

identificarea oportunităţilor de self-help pentru persoanele vulnerabile;

sprijin pentru grupurile vulnerabile pentru accesul la apă curată şi sanitaţie, locuire, educaţie,
angajare, servicii medicale şi sociale în timpul şi după perioada de criză;

măsuri de asistenţă temporară şi recuperare pentru categorii vulnerabile care se confruntă cu

schimbări neprevăzute în viaţa lor datorită pandemiei: pierderea locului de muncă/ a veniturilor,
întreruperea tratamentului/ terapiei etc.;

abordarea nevoilor de bază ale grupurilor vulnerabile cele mai expuse riscurilor, aflate în situații de
urgență;

furnizarea de informaţii adaptate nevoilor grupurilor vulnerabile în timpul şi după criza COVID-19.
PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2014 – 2020

Apel
SUBMĂSURILE 16.4 și 16.4a “Sprijin acordat pentru cooperare orizontală
şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectoarele AGRICOL
ŞI POMICOL”
Obiectivul apelului
Obiectivul acestor sub-măsuri este acela de a promova cooperarea între actorii locali, în scopul comercializării produselor
agoalimentare prin intermediul lanțurilor scurte de aprovizionare.
Sub-măsurile nu presupun numai cooperarea dintre fermieri, procesatori, comercianţi alimentari cu amănuntul,
restaurante, hoteluri şi alte forme de cazare în mediul rural, ci şi realizarea de parteneriate cu organizații
neguvernamentale şi autorităţi publice.
Obiective principale:
• Sprijinul se acordă pentru costuri de cooperare și investiţii tangibile şi/sau intangibile pentru promovarea unor proiecte
comune care implică cel puţin două entităţi care cooperează pentru: Crearea/dezvoltarea unui lanţ scurt de
aprovizionare/piețe locale (cu produse alimentare), şi/sau
• Activităţi de promovare referitoare la crearea/dezvoltarea unui lanţ scurt (sau lanţuri scurte) de aprovizionare (cu produse
alimentare) şi la piața locală deservită de acest lanț/aceste lanțuri.
Solicitanți eligibili
PARTENERIATELE constituite în baza unui ACORD DE COOPERARE din cel puţin un partener din categoriile de mai jos și
cel puțin un fermier, un grup sau o organizatie de producători/ cooperative care își desfășoară activitatea în sectorul
agricol/pomicol, în funcție de submăsură.
• Fermieri (persoane fizice și / sau entități cu formă de organizare juridică);
• Microîntreprinderi și întreprinderi mici;
• Organizații neguvernamentale;
• Autoritati publice;
• Unități școlare (inclusiv universitățile de profil), unitățile sanitare, de agrement
și de alimentație publică.
Cheltuieli eligibile

În cadrul submăsurilor “Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din
lanţul de aprovizionare” aferentă sectoarelor agricol şi pomicol sunt sprijinite cheltuielile
prevăzute în planul de marketing/studiu, necesare pentru atingerea obiectivelor propuse, din
următoarele categorii:
Studii/planuri
Elaborarea studiilor și planurilor de marketing asociate proiectului,
inclusiv analize de piață, conceptul de marketing.

Costurile de funcţionare a cooperării

Pot fi efectuate după semnarea contractului, nu vor depăși 10% din

valoarea maximă a sprijinului acordat pe proiect şi pot cuprinde:
Cheltuieli de transport și de subzistență ale coordonatorului și partenerilor
(diurnă), legate de activitățile parteneriatului, conform legislatiei nationale;
Onorarii ale personalului (de exemplu angajat salariat în vederea asigurării activității de
secretariat etc.);
Cheltuieli legate de închirierea spațiilor de desfășurare a întâlnirilor parteneriatului, închiriere
sediu, achiziție echipamente IT și alte dotări
necesare desfășurării cooperării.
Costuri directe ale proiectelor specifice corelate cu planul proiectului, inclusiv costuri de promovare, şi pot
cuprinde (listă indicativă):

Cheltuieli de promovare inclusiv pagina web, broșuri, pliante, bannere, promovare platită prin social media și
alte rețele de publicitate, radio și televiziune, chirii standuri de prezentare, personalizare echipamente,
personalizare auto;

Cheltuieli de marketing legate de etichetarea si ambalarea produsului (concept grafic realizarea de ambalaje,
etichete pentru produsul ce va fi comercializat prin intermediul lantului scurt/pietei locale*), creare/achiziționare
marcă înregistrată (cheltuielile legate de achiziționarea mărcii înregistrate nu pot depăși 5% din valoarea
cheltuielilor eligibile), cheltuieli pentru protejarea mărcii înregistrate (nu mai mult de 5% din valoarea
cheltuielilor eligibile).

Investiții în construcții aferente activitatii de producție, procesare și/comercializare (modernizare,

constructie), echipamente, utilaje necesare implementării proiectului așa cum rezultă din planul proiectului,
inclusiv mijloace de transport adecvate activității descrise în proiect;

Cheltuieli legate de chirii pentru: echipamente, utilaje, mijloace transport marfă, standuri de comercializare,
imobile necesare desfășurării activității descrise în proiect (altele decât sediu) etc.
Aplicații software adecvate activității descrise în proiect;

Cheltuieli cu onorarii ale partenerilor, colaboratorilor externi, aferente activitatilor descrise in proiect și
prestări servicii de către aceștia sau alte persoane/entități, inclusiv cheltuielile aferente salariului/onorariului
coordonatorului de proiect, reprezentantului legal al liderului de proiect,
după caz.
Finanțator
Uniunea Europeană și
Guvernul României
Finanțator
Uniunea Europeană și Guvernul României
Valoare grant
Valoarea maximă a sprijinului este de 250.000 de euro
Contribuție beneficiar
-0% din totalul cheltuielilor eligibile (pentru acțiunile
specifice sub-măsurilor 16.4 și 16.4a);
- 0% din totalul cheltueililor eligibile pentru acţiunile specifice submăsurii 4.2,
respectiv 4.2a.

PERIOADĂ DE DEPUNERE !!!!!!

28.02.2022

Informații suplimentare
https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_investitii_prin_pndr_sm_16_4_
si_16_4a_sprijin_pentru_cooperare_agricola_si_pomicola
 Sprijin pentru implementarea
Convenției de la Instanbul în
Sprijin pentru implementarea Convenției de la România
Istanbul în România
Proiect predefinit implementat de ANES

prin

Mecanismul Financiar Norvegian

2014-2021

valoare totală 2.500.000 euro

Perioadă de implemetare

2019 - 2022

Working together for a green, competitive and inclusive Europe