Egalitatea de gen în RM

Dreptul la egalitate este dreptul tuturor fiinţelor umane de a fi egale în demnitate, de a fi tratate cu
respect şi consideraţie şi de a participa în condiţii de egalitate la orice aspect al vieţii economice, sociale,
politice, culturale sau civile. Toate fiinţele umane sînt egale în faţa legii şi au dreptul la protecţie şi
beneficii egale.

Principiul egalităţii vizează:

- combaterea stereotipurilor şi rolurilor atribuite femeilor şi bărbaţilor indiferent de etnie, religie,

dizabilităţi, vîrstă şi orientare sexuală, precum şi
- necesitatea modificării comportamentelor, atitudinilor, normelor şi valorilor care aduc atingere
demnităţii umane.

Problematica promovării egalităţii şanselor în viaţa socială pentru ambele sexe constituie o cerinţă
esenţială a societăţii, fiind considerată o componentă de bază pentru respectarea drepturilor
fundamentale ale oamenilor. De aceea, stimularea în egală măsură a contribuţiei femeilor şi bărbaţilor
la dezvoltarea durabilă şi la progresul societăţii a căpătat o importanţă deosebită în societate.

Pentru egalitatea în drepturi a cetățenilor militează multiple organizații internaționale.

Uniunea Europeană şi Consiliul Europei promovează

- drepturile fundamentale,
- nediscriminarea şi
- egalitatea de şanse pentru toţi.

Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene cer ca statele să întreprindă măsuri în această
direcţie în vederea asigurării unei participări depline a fiecărei persoane la viaţa politică, economică şi
socială.

Declaratia Universala a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor

Unite la 10 de septembrie 1948, prevede la art. 1 Toate fiintele umane se nasc libere si egale in
demnitate si in drepturi. Mai mult decât atât, art. 2 stabilește: Fiecare om se poate prevala de toate
drepturile si libertatile proclamate in prezenta Declaratie fara nici un fel de deosebire ca, de pilda,
deosebirea de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, de origine nationala
sau sociala, avere, nastere sau orice alte imprejurari.

Legislaţia naţională de asemenea garantează drepturi egale cetăţenilor de a participa la viaţa

economică şi socială, de a se pregăti pentru o anumită profesie, de a avea acces egal la ocuparea
funcţiilor publice, de a se promova şi participa la distribuirea beneficiilor, bucurîndu-se de protecţia
statului.

Articolul 16 din Constituţia Republicii Moldova stabileste: “Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali
în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă,
religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială”.

Pe 25.05.2012, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la asigurarea egalităţii ( în

vig. Din 1 ianuarie 2013), chemată să

- reglementeze activitatea autorităţilor competente, întru redresarea cazurilor de neadmitere a

actelor de discriminare,
- prevenirea şi combaterea unor astfel de cazuri,
- mecanismul de protecţie a persoanelor care au suferit în urma actelor discriminatorii.
Art. 6 din prezenta lege stabileste: Orice formă de discriminare este interzisă. Promovarea unei politici
sau efectuarea unor acţiuni sau inacţiuni care încalcă egalitatea în drepturi a persoanelor trebuie să
fie înlăturată de autorităţile publice competente şi sancţionată conform legislaţiei

Legea cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi nr.5 din 09.02.2006 prevede
acelasi lucru la art. 5 Interzicerea discriminării după criteriul de sex

(1) În Republica Moldova, femeile şi bărbaţii beneficiază de drepturi şi libertăţi egale, fiindu-le
garantate şi şanse egale pentru exercitarea lor.

(2) Promovarea unei politici sau efectuarea de acţiuni care nu asigură egalitatea de şanse între femei
şi bărbaţi se consideră discriminare şi trebuie să fie înlăturată de autorităţile publice competente,
conform legislaţiei.

Așadar putem observa că în sec. XXI, în societățile democratice, nu mai putem vorbi despre o realitate
în care femeile au mai multe drepturi decât bărbații sau bărbații au mai multe drepturi decât femeile.

Iar în socitetățile în care aceste realități totuși persistă, nu putem vorbi despre o funcționalitate
normală, firească a lucrurilor. Aceste inegalități trebuiesc excluse. De aceea noi militam pentru
egalitatea în drepturi și libertăți a femeilor și bărbaților, care, de altfel, are o bază juridică bine
consolidată, atât pe plan internațional, cât și pe plan național.

EGALITATEA DE GEN ÎN DOMENIUL POLITIC

Sporirea nivelului de participare a femeilor în politică și în procesele de luare a deciziilor este

fundamentală pentru democrație și esențială pentru dezvoltarea durabilă în Moldova. În acest sens,
femeile intră în politică într-un număr tot mai mare.

UN Women a lansat harta „Femeile în politică: 2017”. Cu cinci membre ale Cabinetului de miniștri și
23 de deputate în Legislativ, Republica Moldova se plasează pe poziția 79 din lume cu un procent de
22,8% femei în Legislativ și 22,2 % în Executiv, fiind chiar și peste media europeană la acest capitol.

Harta „Femeile în politică: 2017” reprezintă situația, la scară globală, a prezenței femeilor în Legislativ și
Executiv la 1 ianuarie 2017, care include situația femeilor care ocupă cele mai înalte poziții în stat și a
portofoliilor ministeriale deținute de femei în 193 de țări ale lumii.

La nivel regional, în Europa procentul total este de 22,5 la sută, cu o creștere ușoară față de 21,6 la sută
în 2015.

Este de menționat că în Republica Moldova, mai multe ministere au fost conduse de femei: Ministerul
Educației, Corina Fusu; Ministerul Culturii, Monica Babuc; Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei,
Stela Grigoraș; precum și Ministerul Sănătății, Ruxanda Glavan. De asemenea, membru din oficiu al
Cabinetului de miniștri este și bașcanul găgăuz, Irina Vlah.

În Parlament, femeile sunt reprezentate de 23 de deputați din 101, dintre care liberal-democrata Liliana
Palihovici este și vice-președinte al Parlamentului.

Femeile reprezintă 20,79% din deputați, 20,6% dintre primari, 30,04% dintre consilierii locali și 18,55%
din consilierii raionali, cu mult sub standardele internaționale și angajamentele țării în conformitate cu
obiectivele convenite la nivel național și internațional. Ponderea femeilor antreprenor este de 27,5.

Este de evidențiat proporția considerabilă dintre femeile care se implică în politică și reușesc,
comparativ cu bărbații care se implică în politică și reușesc.

Istoria ne oferă o pleiadă de exemple de femei care au avut succes in domeniul politic. De exemplu,
Angela Merkel a devenit primul lider-femeie al partidului Uniunea Creștină Democratică (UCD), și ulterior,
prima femeie Cancelar al Germaniei, acum considerată una dintre cele mai puternice femei din lume. De-
a lungul carierei sale, Merkel a contestat nu doar rolul pe care femeile îl joacă de obicei în cadrul partidelor
politice, dar și a confruntat în mod activ liderii de partid privind practicile necinstite ale partidului.

Se atestă exagerarea prevederilor legale:

Astfel, conform alin (1) art.86 din Legea nr.71 din 2016, „Pentru a fi înregistrat de consiliul electoral de
circumscripție, candidatul pentru circumscripția uninominală prezintă, în condiţiile art. 47 şi art. 48, liste
de subscripţie care conţin semnăturile a cel puţin 500 și cel mult 1000 de susţinători cu drept de vot din
circumscripţia uninominală unde intenţionează să candideze. Prin derogare de la prezentul alineat, un
candidat femeie poate fi înregistrat dacă prezintă semnăturile a cel puțin 250 și cel mult 500 de susținători
cu drept de vot din circumscripția unde candidează.”

În acest context se remarcă favorizarea femeilor și plasarea bărbaților pe o poziție inferioară.

Programul „Femeile în politică”, care este o inițiativă a agențiilor UN Women – PNUD Moldova, în
parteneriat cu două organizații non-guvernamentale – Fundația Est-Europeană și Centrul „Parteneriat
pentru dezvoltare”, a urmărit drept scop să sporească vocea și participarea femeilor în viața politică din
Moldova. Perioada de implementare a fost iulie 2014 - decembrie 2017.

Votată la 14 aprilie 2016, Legea nr. 71 modifică 15 legi naționale, inclusiv Codul Electoral, Legea cu
privire la Guvern și Codul Muncii al Republicii Moldova. Noua lege prevede ca cel puțin 40 la sută din
membrii Guvernului să fie femei.

 Programul a contribuit la alegerea a 2 femei rome în funcții de consiliere locale (în satul
Chetrosu, r. Drochia, și în orașul Râșcani), pentru prima dată în Republica Moldova.

 98 de femei - din aproape 1000 care au fost instruite și au beneficiat de asistență individuală
înainte de alegeri locale - au fost alese în funcții de primare (8) și consiliere locale (90).

 Mai multe forumuri naționale, cu scopul de a promova participarea și reprezentarea egală a

femeilor la conducere în diverse domenii, au fost convocate: Forumul Femeilor Antreprenoare,
Forumul Național al Femeilor Primare, Forumul Național al Avocatelor, Forumul Național al
Femeilor cu Dizabilități, Forumul Național al Femeilor din Minoritățile Etnice. Fiecare Forum a
contribuit la crearea mai multor rețele ale femeilor active din diferite grupuri sociale și
profesionale, care, ulterior, au adoptat planuri de acțiuni pentru activități comune.

 Peste 340 istorii de succes ale femeilor lidere din diferite domenii, din toate colțurile țării, au
fost prezentate în presa TV, scrisă și online. Având femei proeminente în mass-media în calitate
politiciene/ antreprenoare/ lidere de opinie, acest lucru contribuie la schimbarea atât a
percepțiilor publicului cu privire la rolul femeilor în societate, cât și la practica jurnaliștilor, care,
în mod tradițional, portretizau femeile în roluri secundare sau sexiste.

Rata generală de participare a femeilor și bărbaților la luarea deciziilor la nivel local a scăzut în ultimii
4 ani. Descreșterea nivelului de participare în cazul bărbaților este mai semnificativă, ceea ce determină
o pondere mai mare a femeilor care se implică în procesul decizional local.

Cetățenii din localitățile, unde în fruntea APL se află o femeie, sunt semnificativ mai satisfăcuți de
activitatea acesteia. În cazul comunităților cu femeie primară, nivelul încrederii (a celor care au foarte
multă încredere) este de 34%, comparativ cu 6% în cazul comunităților în care primarul este bărbat.

Cetăţenii din localităţile unde în fruntea APL se află o femeie, sunt mult mai implicaţi în procesul
decizional comunitar. Rata de implicare a cetăţenilor în elaborarea proiectelor comunitare în localităţile
conduse de bărbaţi a fost de 4,6% pe când cea în comunităţile conduse de femei era de 9,6%.
EGALITATE DE GEN ÎN DOMENIUL MUNCII

Conform Articolul 23 DUDO,

Orice persoana are dreptul la munca, la libera alegere a muncii sale, la conditii echitabile si
satisfacatoare de munca, precum si la ocrotirea impotriva somajului.

Toti oamenii, fara nici o discriminare, au dreptul la salariu egal pentru munca egala.

De altfel și legislația națională prevede, la art. 5 Codul Muncii

- egalitatea în drepturi şi în posibilităţi a salariaţilor;

- asigurarea egalităţii salariaţilor, fără nici o discriminare, la avansare în serviciu, luîndu-se în
considerare productivitatea muncii, calificarea şi vechimea în muncă în specialitate, precum şi la
formare profesională, reciclare şi perfecţionare.

Cu toate că anumite munci grele necesită implicare din partea bărbăților, acest lucru nu poate fi
considerat discriminare de gen, pentru că însăși art. 8 din Cod Muncii prevede, la alin. (2) Nu constituie
discriminare stabilirea unor diferenţieri, excepţii, preferinţe sau drepturi ale salariaţilor, care sînt
determinate de cerinţele specifice unei munci, stabilite de legislaţia în vigoare, sau de grija deosebită
a statului faţă de persoanele care necesită o protecţie socială şi juridică sporită.

Așadar, nu putem vorbi despre vreo inegalitate de gen în domeniul muncii în RM.

EGALITATEA DE GEN ÎN FAMILIE

Conform Articolul 16 DUDO: Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o
restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o
familie. Ei au drepturi egale la contractarea casatoriei, in decursul casatoriei si la desfacerea ei.

Casatoria nu poate fi incheiata decit cu consimtamintul liber si deplin al viiitorilor soti.

Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea
societatii si a statului.

Legislatia nationala la fel reglementeaza problema data, astfel in Codul Familiei sunt urmatoarele
prevederi:

Articolul 5. Egalitatea în relaţiile familiale

(1) Toate persoanele căsătorite au drepturi şi obligaţii egale în relaţiile familiale, indiferent de sex, rasă,
naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, opinie, apartenenţă politică, avere şi origine socială.

Articolul 16. Egalitatea soţilor în relaţiile familiale

(1) Toate problemele vieţii familiale se soluţionează de către soţi în comun, în conformitate cu principiul
egalităţii lor în relaţiile familiale.

(2) Fiecare dintre soţi este în drept să-şi continue ori să-şi aleagă de sine stătător îndeletnicirea şi
profesia.

(3) Soţii îşi determină domiciliul în mod liber şi independent.

(4) Relaţiile dintre soţi se bazează pe stimă şi ajutor reciproc, pe obligaţii comune de întreţinere a
familiei, de îngrijire şi educaţie a copiilor.

Articolul 34. Limitarea dreptului soţului de a cere desfacerea căsătoriei

În lipsa acordului soţiei, soţul nu poate cere desfacerea căsătoriei în timpul gravidităţii acesteia şi timp
de un an după naşterea copilului dacă acesta s-a născut viu şi trăieşte.

Articolul 52. Dreptul copilului de a comunica cu părinţii şi alte rude

(1) Copilul are dreptul să comunice cu ambii părinţi, cu buneii, fraţii, surorile şi cu celelalte rude.
Desfacerea căsătoriei părinţilor, nulitatea ei sau traiul separat al acestora nu afectează drepturile
copilului.

În cazul cînd părinţii au domiciliul separat, copilul are dreptul să comunice cu fiecare dintre ei.

Articolul 58. Drepturile şi obligaţiile părinţilor

(1) Părinţii au drepturi şi obligaţii egale faţă de copii, indiferent de faptul dacă copiii sînt născuţi în
căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinţii sau separat.

(2) Drepturile şi obligaţiile părinţilor, cu excepţiile prevăzute de prezentul cod, încetează din momentul
atingerii majoratului sau obţinerii capacităţii depline de exerciţiu de către copil

Articolul 2. Principiile de bază ale legislaţiei familiale

" Relaţiile familiale sînt reglementate în conformitate cu următoarele principii: monogamie, căsătorie
liber consimţită între bărbat şi femeie, egalitate în drepturi a soţilor în familie, sprijin reciproc moral şi
material, fidelitate conjugală..."

Deci, vorbim despre o egalitate deplina in domeniul familiei,chiar in unele cazuri barbatii au mai putine
drepturi, un exemplu ar servi faptul ca majoritatea instantelor judecatoresti dau prioritate femeilor in
intretinerea copilului in cazul divortului, in defavoarea barbatilor.

EGALITATEA DE GEN ÎN DOMENIUL PENAL

Unul dintre principiile fundamentale ale dreptului penal este egalitatea în faţa legii penale, potrivit
căruia legea penală se aplică deopotrivă tuturor persoanelor indiferent de sex, etc.

În acest sens am observat anumite schimbări în legislația penală, în ceea ce priveste inegalitatea de gen,
cum ar fi modificarea lit. g) a art. 89 Noţiunea şi categoriile liberării de pedeapsa penală: amînarea
executării pedepsei pentru femei gravide şi persoane care au copii în vîrstă de pînă la 8 ani, termenul
„persoane” înlocuind termenul „femei”. Astfel, observam egalitate de gen.

Nu același lucru putem spune și despre art. 71, alin. (3) Cod Penal al RM, Detenţiunea pe viaţă nu poate
fi aplicată femeilor, unde observăm clar o inegalitate de gen, lucru pe care nu-l atestăm în cadrul
legislației penale a României, Ucrainei, Spaniei, Australiei, Marea Britanie. De asemenea, statistic,
maximul pedepselor pentru femei este mai jos – aspecte ce ne-ar demonstra o oarecare favorizare a
criminalului de sex feminin de către legiuitorul RM.

Si mai aberantă este situația în Codul Contraventional, care prevede la art. 38, alin. (6) Arestul
contravenţional nu poate fi aplicat femeilor gravide, femeilor care au copii cu vîrsta de pînă la 8 ani,
unde iarași observăm inegalități de gen ce trebuiesc excluse, iar principiul eglității ar trebui aplicat în
toate împrejurările existente.