1

Universitatea Dimitrie Cantemir Tg. Mure

Facultatea de tiine Economice
An univ. 2012-2013
Specializarea:ECTS

Proiect la disciplina: Macroeconomie

PIAA MUNCII

Coordonator:
Conf.Univ.Dr. Eva Vasloban

Student:
Vod Alina Daniela

Tg.Mure
2013

CUPRINS

ARGUMENT .............................................................................................................3
CAP. I PERSPECTIVE ASUPRA PIEEI MUNCII...............................................4
1.1. Prezentare general a pieei muncii .............................................................................. 4
1.2. Definiie i caracteristici .................................................................................................. 5

1.3. Coninut, funcii i trsturi ...........................................................................7

Cap. 2 PIAA MUNCII CA DOMENIU DE CERCETARE N ROMNIA ........10
2.1. Concepii despre piaa muncii ..................................................................................... 10
2.2. Evoluia pieei muncii n Romnia................................................................................ 11

BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................15

ARGUMENT
Am ales aceast tema Piaa muncii deoarece munca este cea mai important[
pentru dezvoltarea unei economii durabile si de buna calitate.
tim bine c atunci cnd avem de-a face cu o activitatea economic indiferent de
natura ei cel mai important lucru este ca munca sa se desfasoare in conditii optime si
de calitate.
Ataate oricrei activiti

sunt riscurile aferente acestuia, adic posibilitatea

apariiei de impedimente ce pot duna desfurrii optime a acestei activitia

economice. Aceste riscuri trebuie sa fie descoperite din timp astfel nct sa fie posibil
luarea de decizii care s conduc la eliminarea lor. Pentru aceasta, ele necesit s fie
bine definite i nelese, spre a nu aprea eventule erori decizionale.
Ca urmare a acestui fapt, numerosi tineri isi aleg facultatea fara sa ia in calcul
viitorul post-absolvire, sau fara a avea elementare cunostinte despre profesia spre care
se indreapta si despre piata locurilor de munca din acel domeniu, ghidndu-se dupa
principiul suna bine.
Fara intentia unei critici la adresa sistemului, in speta la adresa profesorilor si a
echipelor manageriale ale liceelor, nu putem sa nu observam, totusi, diferenta
substantiala care exista intre sistemul romnesc de orientare scolara si profesionala, si
cel din spatiul european, a dificultatii cu care tinerii, dupa absolvire, isi gasesc locuri de
munca satisfacatoare si conforme cu pregatirea lor,subliniaza necesitatea preocuparii
pentru viitorul tinerilor ce vor fi absorbiti de piata locurilor de munca din Romania in
viitorul apropiat.
In momentul alegerii unui anumit loc de munca, tinerii tind sa valorizeze foarte
mult satisfactia profesionala, urmata imediat de satisfactia de ordin financiar, si pe
urm cel profesional. Astfel vorbind de toate acestea constatm c avem foarte multi
tineri cu pregtire dar care nu au un loc de munc. Putem constata din faptele ce ne
inconjoara ca in Romnia piaa muncii este intr-o continu scdere adic cererea este
foarte mare iar oferta tinde s ating valori alarmant de mici.

CAP. I PERSPECTIVE ASUPRA PIEEI MUNCII

1.1. Prezentare general a pieei muncii
Piaa muncii implic urmtoarele elemente: muncitorii, angajatorii, locurile de
munc, angajrile (tranzacii ntre muncitori i angajatori), reelele (legturi de
comunicare ntre posibili ocupani ai locurilor de munc i diferite firme) i contracte
(acorduri cu privire la sarcini, efortul depus, condiii de munc, nivelul salariului)1. Din
perspectiva economiei neoclasice elementele care intr n componena pieei sunt:
cererea, oferta, preul, mna invizibil (care regleaz raportul cerere-oferta din exterior,
dincolo de voinele indivizilor).
Importana schimbului (nclinaia de a face schimb este specific tuturor
oamenilor i n acelai timp nu o ntlnim la alte specii de animale) este subliniat i de
Adam Smith n Avuia Naiunilor2. Schimbul, nelegerea i cumprarea sunt mijloacele
prin care oamenii obin cea mai mare parte din serviciile reciproce de care au nevoie.
n lucrarea The Architecture of Markets3, Neil Fligstein aduce n discuie abordarea
cultural politic a pieelor, conform acestei abordri aciunea social se petrece

locuri numite cmpuri sau spaii sociale organizate. Aceast abordare este o alternativ
la perspectiva economic n ce privete comportamentul actorilor i structurile sociale
ale pieelor. Pentru sociologul francez P. Bourdieu, cmpul este un spaiu social
specific, un loc public, o pia n care se face schimb de bunuri culturale, unde fiecare
asist la activitatea celuilalt4.
Grupurile din cmp care au mai mult putere folosesc regulile culturale
acceptabile pentru a-i reproduce puterea, acest proces face ca aciunea din cmpuri
s fie continuu conflictual i motenit politic.
Teoria cmpurilor analizeaz modul n care se formeaz un nou cmp social, cum
acesta devine stabil precum i forele care transform cmpul.
1

erban Olah, Sociologie economic note de curs (curs 7: Piaa)

Adam Smith, Avuia Naiunilor cercetare supra naturii i cauzelor ei, ed. Academiei Republicii Populare
Romne, 1962, vol. I, cap. 2
3
Neil Fligstein, The Arhchitecture of Markets, Princeton University Press, p. 15
4
Cmpul universitar i actorii si, coord. Adrian Nicolau, Polirom, 1997, p. 9
2

5
Piaa muncii este una din principalele componente ale economiei de pia
alturi de piaa bunurilor i piaa capitalului. Piaa muncii se refer la fora de munc. n
percepia cotidian fora de munc are n vedere capacitatea unui om de a munci. Din
perspectiv economic piaa muncii reprezint una din componentele forelor de
producie5.
Piaa muncii (sau a forei de munc) se ntemeiaz pe ntlnirea i confruntarea
cererii cu oferta. Nevoia de munc este prezent pretutindeni, n orice societate; dar
pentru ca nevoia de munc s fie considerat n categoria cererii de munc trebuie
ndeplinit o condiie: remunerarea/salarizarea muncii. Cererea de munc reprezint
nevoia de munc salariat care se formeaz la un moment dat ntr-o economie de
pia. Oferta de munc este format din munca pe care o pot depune membrii societii
n condiii salariale6.

1.2. Definiie i caracteristici

Piata muncii reprezinta ansamblul actelor de vanzare-cumparare a fortei de
munca, a relatiilor specifice acestora, ce au loc intr-un spatiu economic; ea releva
intalnirea cererii cu oferta de munca, stabilirea, pe aceasta baza, a conditiilor pentru
angajarea salariatilor, negocierea si fixarea salariilor in functie de performantele
lucratorilor, realizarea moblitatii salariilor si fortei de munca pe locuri de munca, firme,
zone.
Dac vrem putem s-i atribuim i o alt definire i anume c piaa muncii
cuprinde activitile de angajare i de ofert a forei de munc n vederea realizrii unei
activiti, precum i procesul de determinare a retribuiei celui care urmeaz s o
ndeplineasc. n plus, termenul se refer i la modul n care evolueaz salariile ori la
mobilitatea lucrtorilor ntre diferite ocupaii i ntre diferii angajatori. Trebuie totui
menionat c utilizarea termenului de "pia" nu presupune c munca se comport la fel
ca orice alt marf; n teoria economic, piaa muncii trebuie privit ca "locul" unde se
ntlnesc cererea i oferta de munc.
Caracteristicile pieei muncii
5
6

Dicionar de Sociologie, coord. Ctlin Zamfir, Lazr Vlsceanu, ed. Babel, Bucureti, 1993, p. 430
Manual de economie, ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, p. 73

6
Piata muncii se comporta, pe de o parte, ca orice piata si, pe de alta parte, are
caracteristici proprii, determinate de specificul uman al obiectului cu care opereaza si de
cel al serviciilor generate de acesta si pe care ntreprinzatorii le cumpara. Experienta
istorica arata ca, n esenta, piata muncii implica ntotdeauna stabilirea de raporturi ntre
purtatorii ofertei si cei ai cererii de munca. Aceasta determina anumite specificitati
referitoare la ajustarea ofertei si cererii, la formarea pretului muncii, la existenta unui
sistem de norme si valori sociale, precum si de institutii specializate. n acest sens,
relevam cteva caracteristici:
In primul rand, ea este o piata cu grad ridicat de rigiditate si de sensibilitate si
prin aceasta ea conditioneaa atat echilibrul economic cat si pe cel social-politic.
Rigiditatea si sensibilitatea ei rezulta nu numai din particularitatiile ofertei, din
particularitatiile demo-economice, biofiziologice si psihosociale ale marfii care circula pe
aceasta piata, ci si din ponderea mare si intrepatrunderea ridicata a laturilor economice
si sociale. Se subliniaza tot mai frecvent ideea ca in conditiile actuale dreptul la munca,
la alegerea libera a profesiei si a locului de munca este un drept fundamental al omului
intr-o societate democratica.
In al doilea rand, datorita complexitatii factorilor si proceselor mentionate, piata
muncii este mai complexa, mai organizata si mai reglementata in raport cu celelalte
piete. Tranzactiile care au loc pe aceasta piata nu sunt numai relatii de vanzarecumparare, iar agentii economici nu sunt numai vanzatori si cumparatori. Piata muncii
reprezinta un cadru in care interactioneaza si se confrunta mai multi agenti economici si
parteneri sociali: salariatii si intreprinzatorii, organizatiile patronale si sindicatele ca
reprezentanti ai primelor categorii de agenti si statul, fiecare dintre acestia cu roluri si
functii bine determinate.
In al treilea rand , mecanismele de actiune ale acestei piete prezinta anumite
trasaturi, care-i ofera un grad ridicat de imperfectiune din punct de vedere al
concurentei, in raport cu alte forme de piata. Pe de o parte, salariul, ca pret al muncii,
libera concurenta, productivitatea marginala actioneaza intr-un cadru reglementat,
dinainte acceptat de toti participantii. Pe de alta parte salariul nu mai reprezinta unica
parghie de reglare a volumului ocuparii si utilizarii eficiente a forti de munca, iar

7
marimea salariului nu mai rezulta doar din actiunea mecanismelor pietei, ci si din
reglementari economico-juridice importante.

1.3. Coninut, funcii i trsturi

Cat timp intr-o tara populatia e mica, bogatia in bunuri naturale, ce nu poate fi
folosita in mod direct, ci numai prin mijlocirea muncii omenesti, apare ca un obstacol in
dezvoltarea economica a socetatii.
n orice conditii de timp si spatiu, activitatea economica implica n mod obiectiv
factorul munca menit sa valorizeze sistematic resursele n interesul sau. Ca si ceilalti
factori de productie, el se obtine prin intermediul pietei, care se constituie ntr-un
subsistem al economiei de piata concurentiala. Tranzactiile pe aceasta piata au ca
obiect munca sau forta de munca. Daca forta de munca o ntelegem ca totalitate a
aptitudinilor fizice si intelectuale ce exista n personalitatea vie a omului si pe care le
pune n functiune atunci cnd creeaza bunuri economice, nseamna ca munca
reprezinta cheltuirea constienta a fortei de munca. Ele formeaza un tot coerent, astfel
ca folosirea sinonima a celor doua expresii, n teoria si practica economica, este
benefica pentru managementul resursele umane, care decide asupra planificarii,
organizarii utilizarii si evaluarii rezultatelor muncii ntr-un anumit circuit economic.
Piata muncii, ca piata a celui mai important factor de productie se afla in legatura
cu celelalte piete; pe de o partea ea recepteaza semnalele de pe piata bunurilor si
serviciilor, a capitalurilor etc. si este influentata de miscarea acestora, de modul de
functionare si distorsiunile acestora. Omul este mai mult dect o marfa, astfel ca piata
muncii are un loc deosebit n teoria si practica economica, fiind o piata derivata si cea
mai reglementata. In esenta, sub aspect eonomic si juridic, propietarul fortei de munca
dispune in mod liber de ea si o ofera propietarului de capital, care formuleaza cererea,
iar negocierile dintre acestia se concretizeaza printr-un contract de angajare si in
salariu. Tranzactiile intre posesorii de capital si cei ai forte de munca au loc pe baza
principiilor economiei de piata si a unor reglementari juridice specifice cu referire la
comportamentul celor doi parteneri.
Funciile pieei muncii

8
In procesul de dezvoltare si de functionare a economiei nationale, piata muncii
indeplineste functii importante, de ordin economic, social-economic si educativ:

alocarea resurselor de munca, a fortei de munca pe ramuri, subramuri, domenii

de activitate, zone geografice, meserii, in independenta de volumul si structura
cererii de munca existente, la un moment dat;

furnizeaza informatii cu privire la cererea si oferta de munca, la aparitia unui

excedent sau deficit de oferta de munca, la nivelul salariului;

unirea si conbinarea fortei de munca cu mijloace de productie;

influenta asupra formarii si repartizarii veniturilor; contribuie la formarea si

orientarea climatului de munca si de pretectie sociala;

Dup natura bunurilor tranzacionate pieele se clasific n:

piaa bunurilor i a serviciilor,

piaa factorilor de producie (care cuprinde: piaa muncii, piaa pmntului, piaa
capitalului)

piaa financiar valutar.

Piaa are urmtoarele trsturi:

este un spaiu economico-geografic unde acioneaz agenii economici

este locul de ntlnire al cererii cu oferta, deci al agenilor economici productori

i consumatori

este locul unde: se manifest concurena, se formeaz preurile, se ncheie

tranzaciile7.

Iat cteva trsturi fundamentale ale pieei muncii8:

este o pia imperfect (cauze: dezechilibrul cerere-ofert n sensul c exist un

numr mare de ofertani de for de munc i un numr mic de cumprtori; alte
motive: informarea parial a indivizilor/firmelor privind cererea i oferta de locuri
de munc, presiunile salariale ale sindicatelor)

este o pia contractual: att drepturile ct i obligaiile prilor sunt stabilite prin
contract

7
8

Florica tefnescu, Economie contemporan - note de curs (Piaa i concurena)

Florica tefnescu Economie contemporan, note de curs (Piaa muncii)

este o pia administrat: fondurile salariale depind de legislaie dar i de

strategiile firmei

gradul ridicat de eterogenitate;

10

Cap. 2 PIAA MUNCII CA DOMENIU DE CERCETARE N

ROMNIA
2.1. Concepii despre piaa muncii
n concepia clasic munca este o marf: angajatorii sunt cumprtorii iar
angajaii sunt vnztorii de for de munc, salariile in loc de preuri. Cererea i oferta
acioneaz n modul obinuit pentru a stabili un echilibru. Nu exist o pia perfect a
muncii tot aa cum nu exist o piaa perfect a produselor. O problem care poate fi
semnalat este omajul; de asemenea pe piaa muncii exist inegaliti: pentru aceeai
munc executat n condiii asemntoare angajatorii pltesc salarii diferite.
n cutarea unui loc de munc se poate vorbi de dou stadii:

gsirea cumprtorilor

stabilirea ofertei acestora

Angajarea, mai ales cnd este vorba de o slujb la nivel nalt, este precedat de o
intens cutare. Un schimb de informaii este necesar astfel nct att posibilul angajat
ct i angajatorul s afle mai multe informaii unul despre altul i s poat lua o decizie.
Cutarea unui loc de munc presupune costuri i beneficii. n cazul muncitorilor (gulere
albastre) timpul este considerat costul principal; un alt cost important implic apelul
frecvent la relaiile personale, fapt care poate duce la deteriorarea relaiei. n studiul
realizat de Granovetter 80% din relaiile personale folosite nu numai c l-a informat pe
subiect de noua slujb, dar au pus i o vorb bun pentru el , dar dup cum am spus
mai sus acest lucru nu se poate face prea des pentru c ar duce la tensionarea relaiei.
Diferite metode de cutare a unui loc de munc duce la diferite cantiti de
informaii; cuttorii de slujbe calculeaz costurile i beneficiile pentru fiecare metod
pe care o pot folosi i folosesc mai nti metoda de la care ateapt cel mai mare
beneficiu.
n ce privete oferta de for de munc, aceasta este alctuit din:

cei care intr pentru prima dat pe piaa muncii,

cei care au fost dai afar,

11

cei care renun la slujb (din cauza insatisfaciei),

cei care sunt omeri de o perioad suficient de lung de timp, astfel nct s nu
mai aib dreptul la ajutor de omaj.

n cutarea unui loc de munc prestigiul i calitatea colegiului absolvit joac un rol
important. Se poate spune c educaia primit n colegiile cu prestigiu i face pe
angajatori s-i vad ntr-o lumin mai atrgtoare (din perspectiva angajrii) pe cei care
termin aceste colegii. O alt explicaie se refer la relaiile care pot fi legate ntru-un
colegiu prestigios: aceste relaii sunt mai bine plasate n structura ocupaional, deci au
o mai mare posibilitate de a-i ajuta n gsirea unui loc de munc. Aceasta ntrete
ideea dezvoltat de alte studii sociologice dup care indivizii cu un status social nalt au
i un mare numr de relaii sociale.
n ce privete persoanele mai tinere, este puin probabil ca acestea s foloseasc
relaiile personale n gsirea unui loc de munc, asta pentru c tinerii nu au nc un
numr mare de cunotine, aa cum este cazul celor care lucreaz de mai muli ani. n
cazul n care tinerii apeleaz la relaii exist tendina ca acestea s fie rude sau prieteni
(strong ties legturi puternice) i nu simple cunotine (weak ties legturi slabe). O
alt tendin nregistrat este aceea ca n cazul unor probleme la locul de munc
prietenii apropiai vor fi cei care vor ajuta persoana respectiv cu informaii.

2.2. Evoluia pieei muncii n Romnia

Evolutia pietei muncii pe parcursul perioadei 2006-2011, poate fi caracterizata de
trei mari tendinte, respectiv:

liberalizarea pietei muncii;

instabilitatea locului de munca;

mobilitatea fortei de munca.

Toate aceste tendinte punandu-si puternic amprenta atat asupra angajatorilor si

angajatilor cat si situatiei economice nationale.
Perioada 2006-2008 poate fi caracterizata ca perioada angajatului.

12
La 1 ianuarie 2007 a avut loc cel mai important eveniment pentru piata muncii
din ultimul deceniu, liberalizarea pietei muncii pentru Uniunea Europeana.

Multi

angajati romani au ales sa lucreze in alte state ale UE. Aceasta plecare masiva a
angajatilor a produs un dezechilibru pe piata muncii din Romania. O perioada prospera
din punct de vedere economic caracterizata de investitii in diferite domenii de activitate
cum ar fi cel bancar, imobiliar sau constructii a crescut necesitatea angajarilor in aceste
domenii. A aparut un decalaj intre cererea si oferta locurilor de munca. La acel moment
nu erau disponibili suficienti candidati specializati pentru anumite posturi. Toate acestea
au dus la o crestere a salariilor si la angajarea/promovarea unor persoane insuficient
pregatite. Ocuparea unui post vacant realizandu-se mai mult prin compromis.
Profitand de conjunctura, angajatii erau in primul rand interesati si motivati de pachetele
salariale oferite de companiile angajatoare, din acest motiv fluctuatia/mobilitatea
personalului a crescut semnificativ.
Efectele acestei mobilitati si a angajarilor masive si nu neaparat tinanad cont
intotdeauna de competentele candidatilor au fost resimtite mult mai pregnant de catre
companii in perioada 2008-2010.
Intr-o stransa legatura cu situatia economica, piata muncii a fost afectata in
perioada 2008-2010 de problema instabilitatii economice la nivel mondial. In aceasta
perioada dominata de incertitudini, companiile care nu au falimentat s-au luptat pentru
supravietuire.

Firmele au decis sa reduca cheltuielile cu personalul, iar angajatii s- au confruntat cu

problema instabilitatii locului de munca, atat cei angajati in sistemul privat cat si cei din
sistemul de stat. Practic nu au existat cresteri salariale atat de mari si, mai mult, a iesit
la suprafata calitatea angajatilor.
Cererea si oferta locurilor de munca se reorganizeaza, iar pretentiile salariale
scad considerabil. In 2009 au fost incheiate doar 1,6 milioane de contracte de munca,
fata de 2,3 milioane in 2008. Angajatii fiind mult mai precauti si gandindu-se de douatrei ori inainte de a decide sa-si schimbe jobul si sa plece la o alta companie. La
sfarsitul anului 2009 erau aproximativ 700.000 de someri, iar in prima parte a lui 2010
aproximativ 50.000 de locuri de munca disponibile, din care majoritatea slab platite si cu

13
un nivel de specializare redus. Mai mult, ofertele de munca din strainate pentru romani
s-au modificat, se cauta in special persoane specializate si cu experienta.
In 2010 cuvantul de baza pentru angajatori a fost reducere, fie ca este vorba
despre salarii sau numarul de angajatii. Alte tendinte care s-au pastrat pe tot parcursul
anului 2010 au fost cele ale angajatilor care fac eforturi sa isi pastreze locul de munca
si ale absolventilor care isi gasesc tot mai greu un job.
In 2011 piata muncii pare sa se revigoreze. Apar posturi noi pentru pozitiile de
entry-level (aproximativ 15.000), insa salariile stagneaza. Angajatorii incep sa inteleaga
importanta angajarii unor persoane bine pregatite, competente care sa asigure
competitivitatea companiei pe piata. Modificarea Codului muncii, unul dintre cele mai
importante aspecte pentru domeniul muncii, are ca scop flexibilizarea si adaptarea
pietei muncii la nevoile reale. Printre cele mai importante modificri aduse se numara
introducerea criteriilor de performanta pentru angajat. Multe companii au deja
implementate sisteme de evaluare a performantelor angajatilor, insa faptul ca acestia
vor fi informati cu privire la criteriile de evaluare individuala va determina mai multa
atentie la indeplinirea calitativa a atributiilor profesionale

si la managementul

performantelor individuale, cu efect direct asupra competitivitatii si eficientei. Din pacate

anul 2011 va fi inca un an dificil pentru Romania. Salariile isi vor mentine nivelul actual,
dar bunii profesionisti vor fi apreciati indiferent de domeniul de activitate.
Ofertele de locuri de munca in crestere in Romania reduc considerabil presiunea
pe piata muncii interne, ceea ce poate sa conduca la noi oportunitati de ocupare care
sa excluda deplasarea in scop de munca in alta tara.
O alta tendinta specifica anului 2011 se refera la mobilitatea fortei de munca care
este un element foarte important in gestionarea resurselor umane; prin intermediul
acesteia are loc realocarea resurselor umane dinspre sectoarele economice aflate n
declin sau n stagnare spre cele aflate n ascensiune.
Mai mult decat atat, angajatorii au inceput sa se orienteze spre angajarile pe
proiecte pentru a-si asigura necesarul de personal in perioadele de varf de activitate.
Munca temporara permite firmelor sa faca alegeri mai putin restrictive, prelungind de
fapt perioada de proba si reducand riscul unei alegeri gresite sau a unor eventuale litigii.
Noul Cod al Muncii aduce imbunatatiri semnificative pietei muncii in regim de angajare

14
temporara si asigura companiilor active in Romania acces mai facil la solutii flexibile de
munca, ce pot conduce la crearea de noi locuri de munca. Astfel, apare eliminarea
restrictiilor de utilizare a muncii temporare, prin introducerea posibilitatii de a apela la
munca temporara prin agent de munca temporara fara conditionari privind motivul care
a dus la necesitatea suplimentrii fortei de munca: cresterea activitatii, inlocuirea
angajatilor ale caror contracte de munca sunt suspendate in conditiile legii, respectiv
pentru activitatii sezoniere, ocazionale sau specializate.
Conditiile economice din ultima perioada au determinat angajatorii sa se
orienteze din ce in ce mai mult spre metodele de motivare non-finaciara a angajatiilor.
Angajatorii pot obtine beneficii majore utilizand sursele de motivare non-finaciara. Se
poate obtine fidelizarea angajatiilor, optimizarea afacerii, atentia sporita acordata
acestor factori motivatori duce la performanta.

15

BIBLIOGRAFIE

Maria Oroian, Economie politic, Volumul 2, Tg.Mure, Editura Dimitrie Cantemir.

Florica tefnescu, Economie contemporan - note de curs.

Ctlin Zamfir, Lazr Vlsceanu, Dicionar de Sociologie ,ed. Babel, Bucureti,

1993.

Manual de economie, ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti.

erban Olah, Sociologie economic note de curs (curs 7)

Adam Smith, Avuia Naiunilor cercetare supra naturii i cauzelor ei, ed.
Academiei Republicii Populare Romne, 1962, vol. I, cap. 2

Neil Fligstein, The Arhchitecture of Markets, Princeton University Press.