EGALITATEA DE ȘANSE

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

CARE SUNT PRINCIPIILE ORIZONTALE

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

 EGALITATEA DE ȘANSE
Are la bază participarea deplină și efectivă
a fiecărei persoane la viaţa economică şi
socială, fără deosebire pe criterii de sex,
origine rasială sau etnică, religie sau
convingeri, dizabilităţi, vârstă sau orientare
sexuală.
1. EGALITATEA DE ȘANSE.
NOȚIUNE.
Egalitatea de şanse este conceptul
conform căruia toate fiinţele umane sunt libere să-și dezvolte capacităţile personale şi să aleagă
fără limitări impuse de roluri stricte.
Conceptul are la bază asigurarea participării depline a fiecarei persoane la viața economică
și socială, fără deosebire de origine etnică, sex, religie, vârstă, dizabilități sau orientare sexuală.
Dreptul la egalitate de şanse este un drept fundamental în cadrul Uniunii Europene.
Valorificarea diversitatii culturale, etnice și a diferențelor de gen, de vârstă sunt premise
pentru dezvoltarea societății și asigură un cadru în care relațiile sociale au la bază valori precum
toleranța și egalitatea.
2. DISCRIMINAREA
Orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe baza criteriilor: rasă, naţionalitate,
etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală
cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţa la o categorie defavorizată, precum şi orice alt
criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau
exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertaţilor fundamentale sau a
drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte
domenii ale vieţii publice.
3. DISCRIMINAREA DE GEN
Discrimarea de gen se referă la diferențele sociale dintre femei și bărbați care sunt învățate
și care se schimbă în timp.

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

 Aceste diferențe variază mult în interiorul unei culturi de la o cultură la alta. Genul este un
instrument conceptual cu ajutorul căruia sunt analizate rolurile, responsabilitățile, constrângerile,
șansele și nevoile bărbaților și femeilor în orice context.
 Cauze:
 nivelul scăzut al remunerației în domeniile puternic feminizate reprezentarea inechitabilă
la nivel politic a femeilor și a bărbaților în procesul de luare a deciziei;
 Deficiențele la nivelul administrației publice locale în a asigura măsuri active de
conciliere a vieții de familie cu viața profesională numărul redus al activităților economice
inițiate de către femei.
4. TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ (VERSIUNE CONSOLIDATĂ)
Art. 2 și articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană
(TUE):
 Articolul 2
Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației,
egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor
persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate
caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei
și bărbați.
 Art. 3 alin. (3) (ex-articolul 2 TUE)
Uniunea combate excluziunea socială și discriminările și promovează justiția și protecția
sociale,egalitatea între femei și bărbați, solidaritatea între generații și protecția drepturilor
copilului.
5. TRATATUL PRIVIND FUNCȚIONAREA UNIUNII EUROPENE (TFUE)
 Art. 8 (ex-articolul 3 alineatul (2) TCE)
În toate acțiunile sale, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea
între bărbați și femei.
6. CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE
 Articolul 23

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

 Egalitatea între femei și bărbați. Egalitatea între femei și bărbați trebuie asigurată în toate
domeniile, inclusiv în ceea ce privește încadrarea în muncă, munca și remunerarea.
Principiul egalității nu exclude menținerea sau adoptarea de măsuri care să prevadă avantaje
specifice în favoarea sexului sub-reprezentat.
 Domeniul de aplicare al Convenţiei Europene: articolul 14 şi Protocolul nr. 12
Natura interdicţiei de a practica discriminarea în sistemul Convenţiei. Articolul 14
garantează egalitatea „în exercitarea [...] drepturilor şi libertăţilor” prevăzute în CEaDO.
În consecinţă, CEDO nu va avea competenţa de a examina plângerile privind discriminarea
decât dacă acestea se înscriu în sfera unuia dintre drepturile protejate de CEaDO.
Ori de câte ori analizează o presupusă încălcare a articolului 14, CEDO face aceasta în
coroborare cu un drept material. Reclamanţii invocă adesea încălcarea unui drept material şi în
plus încălcarea unui drept material în coroborare cu articolul 14. Aceasta înseamnă că, pe lângă
incapacitatea de a atinge standardele impuse prin dreptul material, ingerinţa în drepturile lor a
fost discriminatorie prin faptul că cei aflaţi în situaţii comparabile nu s-au confruntat cu un
dezavantaj similar.
 Promovarea egalității de șanse între femei și bărbați este o activitate de bază a
Uniunii Europene:
 egalitatea între femei și bărbați este o valoare fundamentală a UE, un obiectiv al UE și un
factor de creștere economică.
 Uniunea urmărește să promoveze egalitatea între femei și bărbați în toate activitățile sale.
 Strategia Comisiei pentru egalitatea între femei și bărbați (2010-2015) a acordat
prioritate următoarelor cinci domenii-cheie de acțiune:
 independență economică egală pentru femei și bărbați;
 remunerație egală pentru munca de valoare egală;
 egalitatea în luarea de decizii;
 demnitate, integritate și încetarea violenței bazate pe gen; și
 promovarea egalității de șanse între femei și bărbați în afara UE.
7. ORGANIZAȚIA NAȚIUNILOR UNITE

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

 Convenția asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW) a
fost adoptată în 1979 de Adunarea Generală a Națiunilor Unite și ratificată de România la 7
ianuarie 1982.
CEDAW definește discriminarea față de femei ca fiind „ [...] orice diferențiere, excludere
sau restricție bazată pe sex, care are drept efect sau scop să compromită ori să anihileze
recunoașterea, beneficiul și exercitarea de către femei, indiferent de starea lor matrimonială, pe
baza egalității dintre bărbat și femeie, a drepturilor omului și libertăților, fundamentale, în
domeniile politic, economic, social, cultural și civil sau în orice alt domeniu.“
În ceea ce privește obligațiile statelor, art. 2 din CEDAW prevede, în măsura în care este
relevant, următoarele:
„Statele părți condamnă discriminarea față de femei sub toate formele sale, convin să ducă
prin toate mijloacele adecvate și fără întârziere o politică vizând să elimine discriminarea față de
femei și, în acest scop, se angajează:
 ”e) să ia toate măsurile corespunzătoare pentru eliminarea discriminării față de femei de
către o persoană, o organizație sau o întreprindere oricare ar fi aceasta;
 f) să ia toate măsurile corespunzătoare, inclusiv prin dispozițiile legislative, pentru
modificarea sau abrogarea oricărei legi, dispoziții, cutume sau practici care constituie o
discriminare față de femei“.
8. DIN PERSPECTIVA ROMÂNIEI
Legea nr. 292 din 20 decembrie 2011 a asistenţei sociale (care a abrogat Legea nr.
47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială incluziunea socială – prevede un set de
măsuri şi acţiuni multidimensionale din domeniul:
 protecţiei sociale;
 ocupării forţei de muncă;
 locuirii;
 educaţiei;
 sănătăţii;
 informării-comunicării;
 mobilităţii:

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

  securităţii;
 justiţiei;
 culturii
La art. 5 lit. r) si s) din Legea nr. 292 din 20 decembrie 2011 a protecției sociale se arată:
”a) egalitatea de şanse, potrivit căreia beneficiarii, fără niciun fel de discriminare, au acces
în mod egal la oportunităţile de împlinire şi dezvoltare personală, dar şi la măsurile şi acţiunile
de protecţie socială;
s) confidenţialitatea, potrivit căreia, pentru respectarea vieţii private, beneficiarii au
dreptul la păstrarea confidenţialităţii asupra datelor personale şi informaţiilor referitoare la
viaţa privată şi situaţia de dificultate în care se află”.
În anul 2014 s-a realizat o Anchetă la nivelul UE privind violența împotriva femeilor.
Rezultatele anchetei arată că cele mai vulnerabile pentru a deveni victime, ca grup, sunt femeile
tinere. Prin urmare, femeile tinere au nevoie de acțiuni bine direcționate de prevenire și
sensibilizare cu privire la violența împotriva femeilor.
Planul naţional de acţiune în domeniul incluziunii sociale
Raportul conţine trei obiective prioritare:
 creşterea gradului de ocupare a persoanelor defavorizate;
 promovarea politicilor familiale integrate prin promovarea unui pachet de măsuri
eficiente de prestaţii şi servicii sociale;
 continuarea eforturilor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor de
etnie rromă.
Din perspectiva sistemului de învăţământ
“Educaţia pentru toţi şi pentru fiecare”. “Sistemul de educaţie este primul pas către
construirea unei societăţi incluzive”.
Egalitatea de şanse în educaţia şcolară presupune:
 acces compatibil la educaţia de calitate;
 participare şcolară compatibilă;
 beneficii comparabile ale educaţiei.
 Educaţia şi protecţia specială a copiilor. Principii:

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

  principiul normalizării;
 principiul integrării;
 principiul dezvoltării;
 principiul dezinstituţionalizării;
 principiul drepturilor şi şanselor egale.
9. CONVENȚIA INTERNAȚIONALĂ PENTRU COMBATEREA VIOLENȚEI
ÎMPOTRIVA FEMEII ȘI A VIOLENȚEI DOMESTICE (CONVENȚIA DE ISTANBUL)
Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a
violenței domestice reprezintă tratatul internațional adoptat de Consiliul Europei pe 11 mai 2011
care are ca scop prevenirea violenței, protecția victimelor și trimiterea în judecată a infractorilor.
Convenția de la Istanbul sau Convenția Internațională pentru Combaterea Violenței
împotriva Femeii și a Violenței Domestice stabilește că tolerarea și nepedepsirea unor acte de
violență împotriva femeilor precum violul, violența domestică, hărțuirea sexuală, căsătoriile
forțate sau sterilizarea forțată constituie încălcări ale drepturilor omului și forme de discriminare
pe criteriul de gen.
Femeile au dreptul de a trăi în siguranță atât în spațiul public cât și în cel privat, pe stradă
sau la serviciu, cât și acasă.
Conventia de la Istanbul a fost semnată de România în iunie 2014 și a intrat în vigoare pe 1
august 2014.
10. INFRACŢIUNI CARE INTRĂ SUB INCIDENŢA CONVENŢIEI
■ Convenţia le cere statelor părți să încrimineze ori să sancționeze în alt fel următoarele
fapte:
 violenţa domestică (fizică, sexuală, psihică ori economică);
 urmărirea;
 violenţa sexuală, inclusiv violul;
 hărţuirea sexuală;
 căsătoria forţată;
 mutilarea genitală a femeilor;
 avortul şi sterilizarea forţată.

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

 ■ Aceasta constituie un mesaj clar că violenţa împotriva femeilor şi violenţa domestică nu
sunt probleme private, ci dimpotrivă, având în vedere efectul traumatizant al acestor fapte
săvârşite în cadrul familiei, făptuitorul va primi o pedeapsă mai severă dacă victima este soţia,
partenerul de viaţă sau un membru de familie.
11. CONVENŢIA EUROPEANĂ ŞI CONTEXTUL BUNURILOR ŞI
SERVICIILOR, INCLUSIV AL LOCUINŢELOR
Interpretarea articolului 8 de către CEDO include cazurile referitoare la activităţi ce pot
avea consecinţe pentru viaţa privată, inclusiv relaţii de natură economică şi socială. De
asemenea, CEDO a adoptat o abordare relaxată în ceea ce priveşte interpretarea dreptului la
respectarea domiciliului în temeiul articolului 8 din Convenție.
Acesta include locuinţe mai puţin „convenţionale” şi fixe, cum ar fi rulotele şi casele
mobile. Locuinţele sociale aflate într-o stare extrem de nesatisfăcătoare şi care cauzează un
disconfort major locatarilor pe o perioadă de timp îndelungată constituie, potrivit CEDO,
tratament inuman.
Exemplu: în cauza Moldovan şi alţii/România (nr. 2), reclamanţii fuseseră alungaţi din
casele lor, care au fost ulterior demolate în împrejurări extrem de traumatizante. Procesul de
reconstruire a caselor a fost foarte lent, iar locuinţele temporare oferite erau de calitate foarte
proastă. CEDO a declarat:
 „condiţiile de viaţă ale reclamanţilor din ultimii zece ani, în special mediul
supraaglomerat şi insalubru, precum şi efectele dăunătoare asupra sănătăţii şi stării de bine a
reclamanţilor, combinate cu lungimea perioadei în care au trebuit să locuiască în astfel de
condiţii şi atitudinea generală a autorităţilor le-au cauzat o suferinţă mentală puternică,
reprezentând o încălcare a demnităţii lor umane şi trezind în aceştia sentimente de umilinţă şi de
înjosire”.
Această constatare, printre alţi factori, a determinat CEDO să ajungă la concluzia existenţei
tratamentului degradant, contrar articolului 3 din CEaDO.
S-a constatat totodata, că întârzierile excesive în derularea procedurilor penale şi civile
(Nota: au trecut şapte ani până la emiterea primei sentinţe) au constituit o încălcare a articolului 6
din Conventie privind dreptul la un process echitabil. Întârzierile s-au datorat numărului mare de

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

erori procedurale şi, împreună cu atitudinea predominant discriminatorie a autorităţilor faţă de
reclamanţii romi, au fost considerate o încălcare a articolului 6 coroborat cu articolul 1 din
Conventie.
 Rezumat: La originea acestei cauze se află evenimentele care au avut loc în 1993 în satul
Hădăreni şi care sunt prezentate pe scurt în hotărârile Moldovan şi alţii (nr. 1 şi 2), citate
anterior. În măsura în care se referă la reclamanţii din cauză, acestea pot fi rezumate după cum
urmează.
Reclamanţii sunt în mare parte copiii, nepoţii şi nepoatele celor douăzeci şi cinci de
reclamanţi iniţiali, victime ale evenimentelor din 20 septembrie 1993. Mulţi dintre aceştia erau
minori la momentul petrecerii evenimentelor şi locuiau împreună cu rudele lor.
În urma evenimentelor, aceştia au fost nevoiţi să locuiască în coteţe, grajduri, cocini de
porci, beciuri fără geamuri sau în condiţii de frig şi inadecvate (dormeau pe podele de ciment şi
murdare de noroi, în aglomeraţie sau în dependinţe fără acoperiş sau ferestre) împreună cu
familiile lor.
Aceste condiţii au persistat mai mulţi ani şi, în unele cazuri, nu au fost complet remediate
până în prezent.
Mulţi reclamanţi consideră că, în consecinţă, s-au îmbolnăvit şi au suferit de o serie de
afecţiuni medicale, în special boli de inimă care au provocat atacuri de cord, meningită şi diabet.
Unii dintre aceştia suferă acum şi de boli mintale.
Deşi toţi au avut acces de-a lungul anilor la tratamentul furnizat de sistemul asigurărilor
sociale de sănătate, resursele lor financiare limitate şi tratamentul pretins discriminator pe care l-
au avut în spitale şi în clinicile medicale private i-au împiedicat să se vindece.
12. CAUZA BĂLȘAN ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI
 Procedura
La originea cauzei se află cererea nr. 49645/09, îndreptată împotriva României, prin care
un resortisant român, doamna Angelica Camelia Bălşan, a sesizat Curtea la 4 septembrie 2009, în
temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

 Reclamanta a pretins că fusese supusă violenței de către soțul ei în repetate rânduri și că
autoritățile statului nu făcuseră prea multe pentru a nu mai permite ca acest lucru să se întâmple
din nou.
Cererea a fost comunicată Guvernului la 20 martie 2014. Atât Guvernul pârât, cât și
reclamanta au prezentat observații scrise. La 12 mai 2016, președintele secției căreia i se
repartizase cauza a decis, în temeiul art. 54 § 2 lit. (c) din Regulamentul Curții, să ceară părților
să prezinte observații suplimentare și să precizeze dacă a fost încălcat art. 14 din Convenție
coroborat cu art. 3 cu privire la pretinsa discriminare față de femei sub aspectul violenței în
familie.
 Motivarea Curții – extras:
Curtea reamintește că art. 1 din Convenție, coroborat cu art. 3, impune statelor obligații
pozitive de a se asigura că persoanele aflate sub jurisdicția lor sunt protejate împotriva tuturor
formelor de rele tratamente interzise în temeiul art. 3, inclusiv atunci când un astfel de tratament
este cauzat de persoane de drept privat.
 Aceste obligații pozitive, care se suprapun adesea, constau în:
a) obligația de a lua măsuri rezonabile pentru a preveni relele tratamente despre care
autoritățile știau sau ar fi trebuit să știe, și,
b) obligația (procedurală) de a efectua o anchetă oficială eficientă în cazul în care o persoană
formulează o plângere întemeiată de rele tratamente.
Având în vedere cele de mai sus, Curtea a concluzionat că în această cauză a avut loc o
încălcare a art. 14 coroborat cu art. 3 din Convenție.
13. FELURILE DISCRIMINĂRII
Discriminarea directă
Discriminarea directă este definită în mod similar în CEDO şi în dreptul UE. Articolul 2
alineatul (2) din Directiva UE privind egalitatea de tratament între persoane, fără deosebire de
rasă sau origine etnică prevede că discriminarea directă apare „atunci când o persoană este tratată
mai puţin favorabil decât este, a fost sau ar fi o altă persoană, într-o situaţie comparabilă, pe baza
rasei sau originii etnice”. CEDO utilizează formularea potrivit căreia trebuie să existe „o

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

diferenţă în tratamentul unor persoane aflate în situaţii analoage sau sensibil similare”, care „se
bazează pe o caracteristică identificabilă”.
Discriminarea indirectă
Atât dreptul UE, cât şi dispoziţiile CEDO recunosc că discriminarea poate rezulta nu numai
din aplicarea unui tratament diferit unor persoane aflate în situaţii similare, ci şi din aplicarea
aceluiaşi tratament unor persoane aflate în situaţii diferite. Discriminare „indirectă” = nu
tratamentul este cel care diferă, ci efectele acestuia, care vor fi resimţite în mod diferit de către
oameni având caracteristici
STUDIU DE CAZ – DISCRIMINARE DIRECTA
În cauza Allonby, reclamantei, care lucrase la un colegiu în calitate de lector, nu i s-a
reînnoit contractul. Aceasta a început să lucreze ulterior la o societate care asigura lectori pentru
instituţiile de învăţământ. Cea din urma societatea angajatoare, a trimis-o pe reclamantă să
lucreze la fostul colegiu al acesteia, îndeplinind aceleaşi sarcini ca înainte, dar pentru o
remuneraţie mai mică decât cea care îi fusese plătită de către colegiu. Reclamanta a invocat
discriminarea pe motive de sex, afirmând că lectorii de sex masculin care lucrau pentru colegiu
primeau o remuneraţie mai mare.
CEJ a stabilit că lectorii de sex masculin nu se aflau într-o situaţie comparabilă, deoarece
colegiul nu era răspunzător pentru stabilirea nivelului remuneraţiei nici pentru lectorii de sex
masculin pe care îi angaja în mod direct, nici pentru reclamantă, care era angajată de o societate
externă.
Prin urmare, aceştia nu se aflau într-o situaţie suficient de similară.
STUDIU DE CAZ – DISCRIMINARE INDIRECTA
În cauza Schönheit, pensiile lucrătorilor cu jumătate de normă au fost calculate folosind o
rată diferită de cea utilizată pentru lucrătorii cu normă întreagă. Această rată diferită nu s-a bazat
pe diferenţa de timp petrecută la locul de muncă.
Astfel, lucrătorii cu jumătate de normă au primit o pensie mai mică decât lucrătorii cu
normă întreagă, chiar dacă s-au luat în calcul diferitele vechimi în muncă, ceea ce înseamnă că
lucrătorii cu jumătate de normă au fost efectiv plătiţi mai puţin. Această regulă neutră privind
calculul pensiilor s-a aplicat în egală măsură tuturor lucrătorilor cu jumătate de normă.

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

 Cu toate acestea, pentru că aproximativ 88 la sută din lucrătorii cu jumătate de normă erau
femei, efectul regulii a fost în mod disproporţionat mai nefavorabil pentru femei decât pentru
bărbaţi.
14. CARTA FEMEILOR ȘI ANGAJAMENTUL STRATEGIC PENTRU
EGALITATEA DE GEN 2016-2019
 La 5 martie 2010, Comisia a adoptat Carta femeilor urmărind să îmbunătățească
promovarea egalității dintre bărbați și femei în Europa și în întreaga lume.
 În decembrie 2015, Comisia a publicat Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen
2016-2019 ca urmare și în continuarea Strategiei Comisiei pentru egalitatea între bărbați și femei
(2010-2015).
 Angajamentul strategic se concentrează pe cinci domenii prioritare:
1. creșterea participării femeilor pe piața forței de muncă și egalitate în ceea ce privește
independența economică;
2. reducerea diferenței de remunerare, de câștiguri și a diferențelor de pensie dintre bărbați
și femei;
3. promovarea egalității între femei și bărbați în procesul decizional;
4. combaterea violenței pe criterii de gen și protejarea și sprijinirea victimelor;
5. promovarea egalității de gen și a drepturilor femeilor în întreaga lume.

XXX

PRINCIPII:

Dezvoltarea durabila reprezinta premisa unei cresteri economice bazte pe inovare,

incluziune sociala si sustenabilitate.
Egalitatea de şanse stă la baza unui sistem sociabil stabil

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

 Dezvoltarea durabilă presupune asigurarea unui nivel decent de trai pentru generația
actuală, fără a neglija nevoile generațiilor următoare trebuie privită ca o adaptare a societății și a
economiei la marile probleme cu care omenirea se confruntă în prezent. Oamenii stau în centrul
preocupărilor dezvoltării durabile şi au dreptul la o viaţă sănătoasă şi productivă, în armonie cu
natura.

Princpiul ”poluatorul plătește” este un principiu de bază în politicile de mediu care

prevede ca plata costurilor cauzate de poluare să fie suportată de cei care o generează. El
urmărește internalizarea costurilor de poluare la nivelul celor responsabili, având scopul de a
încuraja operatorii economici care poluează să îmbunătățească procesele de producție astfel încât
impactul negativ asupra mediului înconjurător să se diminueze.

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

 Reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări asupra mediului, cadrului social şi
economic. Observațiile indică creşteri ale temperaturilor medii globale ale apei şi ale oceanului,
o topire extinsă a zăpezii şi gheţii şi creşterea globală medie a nivelului mării. Este foarte
probabil ca, în mare parte, încălzirea să poată fi pusă pe seama emisiilor de gaze cu efect de seră
provenite din activităţi umane.

Este denumirea varietății de ecosisteme (capitalul natural), de specii și de gene din

lume sau dintr-un anumit habitat.
Este esențială pentru serviciile ecosistemice pe care le furnizează natura, cum sunt
polenizarea, reglarea climei, protecția împotriva inundațiilor, fertilitatea solului și producerea de
alimente, combustibili, fibre și medicamente.
Despre biodiversitate — Agenţia Europeană de Mediu
Biodiversitatea cuprinde varietatea genelor, a speciilor şi a ecosistemelor care constituie
viaţa pe pământ. În prezent, suntem martorii unei pierderi constante a biodiversităţii cu
consecinţe profunde pentru lumea naturală şi pentru bunăstarea oamenilor. Cauzele principale
sunt schimbările care se produc în habitatul natural. Acestea au loc datorită sistemelor de
producţie agricolă intensivă, construcţiilor, exploatării carierelor, exploatării excesive a
pădurilor, oceanelor, râurilor, lacurilor şi solurilor, invaziilor de specii străine, poluării şi - tot
mai mult - datorită schimbărilor climatice la nivel global. Europa a stabilit un obiectiv pentru a
stopa pierderea biodiversităţii până în 2010.
Studiile recente ale AEM arată că, fără eforturi politice suplimentare semnificative, este
puţin probabil ca obiectivul să fie atins.
Umanitatea este ea însăşi o parte a biodiversităţii şi existenţa noastră în lume ar fi imposibilă
fără aceasta. Calitatea vieţii, competitivitatea economică, forţa de muncă şi securitatea, toate se

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

bazează pe acest capital natural. Biodiversitatea este esenţială pentru „serviciile ecosistemelor”,
adică serviciile pe care le oferă natura: reglarea climei, apa şi aerul, fertilitatea solului şi
producţia de alimente, combustibil, fibre şi medicamente. Aceasta este esenţială pentru
menţinerea viabilităţii pe termen lung a agriculturii şi a pescuitului şi stă la baza multor procese
industriale şi a producţiei de medicamente noi.
În Europa, activitatea umană a format biodiversitatea încă de pe vremea răspândirii
agriculturii şi a creşterii animalelor, de acum peste 5 000 de ani. Revoluţiile agricole şi
industriale au determinat schimbări dramatice şi accelerate în utilizarea terenurilor, intensificarea
agriculturii, urbanizare şi abandonarea terenurilor. În schimb, acestea au dus la prăbuşirea multor
practici (de exemplu, metodele agricole tradiţionale) care ajutau la menţinerea peisajelor bogate
în biodiversitate.
Consumul ridicat pe cap de locuitor în Europa şi producerea de deşeuri înseamnă că
impactul nostru asupra ecosistemelor se extinde cu mult dincolo de continentul nostru. Stilurile
de viaţă europene se bazează puternic pe importul de resurse şi bunuri din toată lumea, deseori
încurajând exploatarea nedurabilă a resurselor naturale. Toate acestea duc la pierderea
biodiversităţii care, la rândul ei, dăunează resurselor capitale naturale pe care se bazează
dezvoltarea economică şi socială.
”Nu poate exista un scop mai incurajator decât intrarea în era restaurării, reconturând
minunata biodiversitate a vieţii care încă ne înconjoară. Edward O. Wilson, „Diversitatea
vieţii”, 1992
Utilizarea eficientă a resurselor
Creșterea economiei globale exercită o presiune mult prea mare asupra resurselor Terrei.
Situația se va agrava pe măsură ce populația mondială se apropie de cifra de 9 miliarde de
locuitori. O concurență mai mare pentru resurse limitate va conduce la creșterea prețurilor și a
instabilității, tendințe globale care vor avea un impact imens asupra economiei europene.
Materii prime cum ar fi apa, minereurile și lemnul trebuie să fie gestionate mai eficient pe
întreaga durată a ciclului de viață, din momentul extracției până în cel al eliminării.
Reducerea dependenței de resurse limitate va ajuta Europa să devină mai puțin vulnerabilă
la întreruperile în aprovizionare și la volatilitatea prețurilor de pe piață. Tehnologiile ecologice și

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

energia regenerabilă, industriile ecologice și reciclarea își pot aduce, de asemenea,
contribuția. Dacă vom continua să utilizăm resursele în ritmul actual, până în 2050 vom avea
nevoie de două planete.

PROTECTIA MEDIULUI
1. SEDIUL MATERIEI
2. LEGISLATIA NATIONALA: O.U.G. NR. 125/2005 PRIVIND PROTECTIA
MEDIULUI
ART. 1 - (1) Obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie un ansamblu de
reglementări juridice privind protecţia mediului, obiectiv de interes public major, pe baza
principiilor şi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă.
(2) Mediul reprezintă ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa,
solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile
organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând
elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi
condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului.
ART. 3 - Principiile şi elementele strategice ce stau la baza prezentei ordonanţe de
urgenţă sunt:
a) principiul integrării cerinţelor de mediu în celelalte politici sectoriale;
b) principiul precauţiei în luarea deciziei;
c) principiul acţiunii preventive;
d) principiul reţinerii poluanţilor la sursă;
e) principiul "poluatorul plăteşte";

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

 f) principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic
natural;
g) utilizarea durabilă a resurselor naturale;
h) informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie în
probleme de mediu;
i) dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului.
h) promovarea de acte normative armonizate cu reglementările europene şi internaţionale în
domeniu;
i) stabilirea şi urmărirea realizării programelor pentru conformare;
j) crearea sistemului naţional de monitorizare integrată a calităţii mediului;
k) recunoaşterea produselor cu impact redus asupra mediului, prin acordarea etichetei
ecologice;
l) menţinerea şi ameliorarea calităţii mediului;
m) reabilitarea zonelor afectate de poluare;
n) încurajarea implementării sistemelor de management şi audit de mediu;
o) promovarea cercetării fundamentale şi aplicative în domeniul protecţiei mediului;
p) educarea şi conştientizarea publicului, precum şi participarea acestuia în procesul de
elaborare şi aplicare a deciziilor privind mediul;
q) dezvoltarea reţelei naţionale de arii protejate pentru menţinerea stării favorabile de
conservare a habitatelor naturale, a speciilor de flora şi faună sălbatică ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene-Natura 2000;
r) aplicarea sistemelor de asigurare a trasabilităţii şi etichetării organismelor modificate
genetic;
s) înlăturarea cu prioritate a poluanţilor care periclitează nemijlocit şi grav sănătatea
oamenilor.
Coordonarea, reglementarea şi implementarea în domeniul protecţiei mediului revin
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia
Mediului, agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului, Administraţiei Rezervaţiei Biosferei
«Delta Dunării».

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

 Deoarece protecţia mediului este, aşa cum prevede art. 1 din O.U.G. nr. 195/2005, obiectiv
de interes public major, statul intervine în mod direct în relaţiile sociale din această materie,
astfel că normele juridice sunt predominant imperative – onerative sau prohibitive.
Normele imperative se împart, la rândul lor, în norme:
 onerative şi
 norme prohibitive.
Normele imperative onerative prevăd expres obligaţia pentru părţi de a avea o anumită
conduită. De exemplu: art. 1204 C.civ., conform căruia „consimţământul părţilor trebuie să fie
serios, liber şi exprimat în cunoştinţă de cauză”;
Normele imperative prohibitive interzic expres o anumită conduită a părţilor. De exemplu:
art. 1569 alin. (1) C.civ. care stabileşte că „nu pot face obiectul unei cesiuni creanţele care sunt
declarate netransmisibile de lege”.
Dreptul mediului este un drept de sine stătător. De aceea el este prevazut in legi speciale si
are un caracter mai mult tehnic dar si juridic, folosint termeni din diferite domenii de activitate:
industriale, chimice, domeniu nuclear, agricultura, pedologica (studiul solurilor), agromediu,
clima etc.
3. LEGISLATIA INTERNATIONALA SI EUROPEANA:
Convenţia CEE/ONU de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context,
transfrontieră încheiată în Finlanda, la Espoo, la 25 februarie 1991
Potrivit acestei Conventii, părţile vor acorda o atenţie specială stabilirii sau intensificării
programelor de cercetare specifice care urmăresc de exemplu:
a) îmbunătăţirea metodelor calitative şi cantitative utilizate pentru evaluarea impactului
activităţilor propuse;
b) realizarea unei mai bune înţelegeri a relaţiilor cauză-efect şi a rolului lor în
managementul integrat al mediului;
c) analizarea şi supravegherea aplicării eficiente a deciziilor privind activităţile propuse, în
scopul micşorării sau prevenirii impactului;

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

 d) perfecţionarea metodelor care stimulează creativitatea în căutarea soluţiilor de înlocuire a
activităţii propuse, precum şi a modurilor de producţie şi de consum raţionale din punct de
vedere ecologic; etc.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului
Desi Conventia Europeana a Drepturilor Omului nu consacră ca atare dreptul la un mediu
înconjurător sănătos, totusi, Curtea a trebuit să își dezvolte jurisprudența în materie de mediu ca
urmare a faptului că exercitarea anumitor drepturi din Convenție ar putea fi afectată de existența
unui prejudicii aduse mediului și expunerii la riscuri pentru mediu.
Studii de caz:
Dreptul la viață (art. 2 din Convenție) – Cauza “Öneryıldız împotriva Turciei”30.11.2004
(Marea Cameră)
Locuința reclamantului a fost construită fără autorizație pe terenul dintr-o zonă în care se
afla un depozit de deșeuri utilizat în comun de patru consilii districtuale. În aprilie 1993, s-a
produs o explozie de metan la depozit și gunoiul care a erupt din grămada a acoperit peste zece
case situate în aval, inclusiv pe cea care aparținea reclamantului, care și-a pierdut nouă rude
apropiate. Reclamantul s-a plâns în special că nu au fost luate măsuri pentru a preveni o explozie,
în ciuda unui raport de expertiză care atrăsese atenția autorităților asupra necesității de a acționa
preventiv, întrucât producerea unei explozii era foarte probabilă.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că a fost încălcat art. 2 din Convenție sub
aspect material, având în vedere lipsa unor măsuri adecvate pentru a preveni decesul accidental
al celor nouă rude apropiate ale reclamantului. De asemenea, a hotărât că a fost încălcat art. 2 din
Convenție sub aspect procedural, având în vedere lipsa unei protecții adecvate prin lege care să
protejeze dreptul la viață.
Curtea a observat în special că guvernul turc nu oferise celor care locuiau în această zonă de
periferie informații despre riscurile la care se expuneau locuind acolo.
Chiar dacă ar fi făcut-o, rămânea responsabil pentru faptul că nu luase măsurile practice
necesare pentru a evita riscurile la adresa vieții oamenilor. Cadrul normativ se dovedise
defectuos, întrucât permisese deschiderea și funcționarea depozitului de deșeuri fără un sistem
coerent de supraveghere.

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

 De asemenea, politica de urbanism fusese inadecvată și jucase fără îndoială un rol în
succesiunea de evenimente care au condus la producerea accidentului.
Curtea a hotărât, de asemenea, că a existat o încălcare a art. 1 (protecția proprietății) din
Protocolul nr. 1 la Convenție, o încălcare a art. 13 (dreptul la un remediu efectiv) din Convenție
în ceea ce privește plângerea sub aspectul material al art. 2 și o încălcare a art. 13 în ceea ce
privește plângerea în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1.
Art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie prevede:
“Orice persoana fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate
fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege
și de principiile generale ale dreptului internațional.
Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le
consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau
pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor”.
Expunerea la radiații nucleare – Cauza McGinley şi Egan c. Marii Britanii, din 9
iunie 1998
Cauza privea doi soldați britanici, aflați în misiune în proximitatea Insulei Crăciunului
între 1957 şi 1958, când Marea Britanie a desfăşurat acolo teste nucleare, şi care, câțiva ani mai
târziu, au fost victimele unor grave probleme de sănătate. Pretinzând că nu au fost în măsură să
obțină de la guvern informații care i‐ar putea ajuta să dovedească o legătură între bolile de care
sufereau şi fosta lor de expunere la radiații nucleare, reclamanții au invocat, în special, încălcarea
art. 8.
Pentru a admite aplicarea acestui text, Curtea a apreciat că „problema accesului la
informații care ar fi putut fie înlătura temerile persoanelor în cauză, fie să le permită să evalueze
pericolul la care erau expuse, prezintă o legătură suficient de strânsă cu viața lor privată şi de
familie”.
Cauza Tătar contra României
În cauza Tătar c. României din 27 ianuarie 2009, Curtea a precizat că „obligația pozitivă de
a lua toate măsurile rezonabile şi adecvate pentru a proteja drepturile pe care reclamanții le pot
invoca în baza alin. (1) al art. 8 presupune, în primul rând, pentru state, datoria primordială de a

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

stabili un cadru legislativ şi administrativ vizând prevenirea eficientă a daunelor aduse mediului
şi sănătății umane”.
În speță, la data de 30 ianuarie 2000, ca urmare a surpării digurilor bazinelor de decantare
ale exploatării unei mine de aur şi argint din România, mai mult de 100.000 m3 de apă conținând
cianură de sodiu şi metale grele s‐au deversat în râuri, ajungând la Marea Neagră prin Delta
Dunării.
Dl Tătar şi fiul locuiau, la data faptelor, în oraşul Baia Mare, într ‐un cartier rezidențial
situat în apropiere de uzina de extracție şi de bazinele de decantare.
Dl Tătar tatăl a susținut în fața Curții EDO faptul că procedeul tehnic utilizat de compania
Aurul Baia Mare SA reprezenta un pericol pentru viața lui şi a fiului său, care a făcut astm
cronic. El s‐a plâns, de asemenea, de pasivitatea autorităților în fața acelei situații şi a
nenumăratelor sale plângeri.
Deși a respins temeiul încălcării dreptului la viață (art. 2 din Conventie), Curtea a examinat
cererea prin prisma art. 8 privind dreptul la respectarea vieții private şi a domiciliului.
Ea a decis că dreptul celor doi reclamanți la un mediu sănătos şi protejat a fost încălcat de
România.
Hotărârea este prima în care România a fost condamnată de Curtea EDO într‐un caz legat
de protecția mediului.
4. CELE MAI MARI DEZASTRE ECOLOGICE ALE OMENIRII:

 1986 – CERNOBÎL, PRIPIAT. Pe primul loc se afla cel mai mare dezastru nuclear din
istorie, cauzat pe 26 aprilie 1986 la unul dintre reactoarele centralei de la Cernobîl din Ucraina
care a explodat.
O cantitate enormă de radiaţii a fost trimisă în atmosferă, mai mare decât cea emisă de
bombele de la Hiroshima şi de la Nagasaki.
Radiaţiile au mers către întreaga Europă. De atunci, mii de copii au fost diagnosticaţi cu
cancer de tiroidă şi peste 30 de km din jurul centralei sunt încă închişi.
Reactorul nr. 4 a fost sigilat într-un sarcofag enorm, care a început însă să se fisureze.
Centrala a fost complet închisă în 2000, dar peste 4.000 de oameni încă mai lucrează la ea,
pentru întreţinere.

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

 La 36 de ore de la producerea accidentului, cei 45.000 de locuitori ai localității Pripiat au
fost evacuați cu autobuzele, iar orașul a rămas nelocuit până în prezent. Până la data de 5 mai
1986, toți cei care trăiau pe o rază de 30 km în jurul reactorului avariat au fost nevoiți să își
abandoneze locuințele.
Deși inițial autoritățile sovietice plănuiau decontaminarea zonei și continuarea producției cu
celelalte trei reactoare, la trei ani după producerea accidentului, guvernul sovietic a stopat
construirea reactoarelor nr. 5 și nr. 6 din complexul centralei nucleare Cernobîl. Singurul care a
mai funcționat a fost reactorul nr. 3, care a fost supus în repetate rânduri unor reparații de
siguranță.
După negocieri internaționale de durată, Ucraina a acceptat să închidă, la 15 decembrie
2000, ultimul reactor funcțional de la Cernobîl, nr. 3, în schimbul unui ajutor internațional de 2,3
miliarde de dolari.
 2011 - Fukushima Daiichi. Pe locul doi, se afla un alt mare dezastru nuclear din istorie,
explozia Centralei nucleare de la Fukushima.
În urma unui cutremur major, un tsunami de 15 metri a dezactivat alimentarea cu energie
electrică și răcirea a trei reactoare Fukushima Daiichi, provocând un accident nuclear la data de
11 martie 2011. Toate cele trei miezuri s-au topit în primele trei zile. Accidentul a fost evaluat la
7 pe scara INES, datorită emisiilor radioactive ridicate în zilele 4 până la 6.
Un total de 18.434 de persoane au pierit sau au dispărut în urma cutremurului cu
magnitudinea 9 grade şi a tsunami-ului din urmă cu opt ani. În plus, peste 3.600 de persoane,
marea majoritate din Fukushima, au murit ca urmare a dezastrului, din cauza diferitelor boli sau
pentru că s-au sinucis.
În prezent, accidentul de la centrala nucleară Fukushima, cel mai grav din istorie după cel de
la Cernobîl din 1986, a lăsat în urma sa 73.000 de persoane strămutate.

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

 • 1979. THREE MILE ISLAND –SUA.
Accidentul de la Three Mile Island a survenit pe 28 martie 1979 la centrala nucleară Three
Mile Island din apropiere de Harrisburg, Pennsylvania. A avut loc topirea parțială a reactorului
nuclear și, chiar dacă nu s-a soldat cu urmări grave, a fost cel mai mare accident nuclear din
istoria SUA.
Accidentul a a survenit la ora 4 dimineața, când instalația a înregistrat o eroare în secțiunea
secundară a instalației (unul dintre cele două reactoare de pe amplasament). Acest lucru a
determinat generatorul de turbină și apoi reactorul să se închidă automat.
Ca urmare a acestui incident, de atunci nu s-a mai construit nicio centrală nucleară pe
teritoriul SUA. Centrala nucleară Three Mile Island a fost inaugurată pe 2 septembrie 1974, iar
reactorul 2 a intrat în funcțiune pe 30 decembrie 1978, la doar câteva luni înainte de accident.
 1984. BHOPAL, INDIA.
Pe 2 decembrie 1984, la miezul nopţii, a avut loc un accident la uzina de pesticide Union
Carbide din Bhopal, India, care a dus la eliminarea în aer a 45 de tone de izocianat de metil
otrăvitor. Mii de oameni au murit în câteva ore. Alte mii au murit în următoarele luni, fiind

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

înregistrate 15.000 de victime. În total, jumătate de milion de oameni au fost afectaţi într-un fel
sau altul. Cei care au supravieţuit au orbit, au avut probleme la organe şi alte boli îngrozitoare.
Un număr mare, şocant, de copii s-au născut cu malformaţii.
În 1989, Union Carbide a plătit 500 de milioane de dolari victimelor, o sumă insuficientă
pentru consecinţele dezastrului.
Bhopal este cea mai mare catastrofă industrială care a avut loc vreodată.
 1991. Finalul Războiului din Golful Persic.
Dupa Razboiul din Golful piersic, Saddam Hussein ştia că războiul este la final si ca nu va
putea să aibă Kuweitul.
Cum nu vroia ca altii să beneficieze de pe urma bogăţiilor sale, Saddam a dispus incedierea
a peste 600 de puţuri de petrol.
Flăcările au ars timp de câteva luni iar Golful era învelit într-un fum toxic.
In urma acestui dezastru ecologic, au început să cadă ploi negre. S-au creat lacuri de petrol
iar vitele şi animalele au murit din cauza aerului combinat cu petrol.
Acesta a fost cel mai mare dezastru ecologic creat prin fapta intentionata a unui om.

5. RESPONSABILITATEA PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

NAȚIONALE PENTRU DEZVOLTAREA DURABILĂ A ROMÂNIEI ORIZONTURI
2013-2020-2030 REVINE UNIUNII EUROPENE ȘI STATELOR SALE MEMBRE,
IMPLICÂND TOATE COMPONENTELE INSTITUȚIONALE LA NIVEL
COMUNITAR ȘI NAȚIONAL.
În acest sens în cadrul Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă au fost identificate
patru obiective cheie:
protecția mediului, prin măsuri care să permită disocierea creșterii economice de impactul
negativ asupra mediului;
echitatea și coeziunea socială, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversității
culturale, egalității de șanse și prin combaterea discriminării de orice fel;
prosperitatea economică, prin promovarea cunoașterii, inovării și competitivității pentru
asigurarea unor standarde de viață ridicate și unor locuri de muncă abundente și bine plătite;

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

 îndeplinirea responsabilităților internaționale ale UE prin promovarea instituțiilor
democratice în slujba păcii, securității și libertății, a principiilor și practicilor dezvoltării durabile
pretutindeni în lume.
“Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului,
fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi“.
MESAJ AL MINISTERULUI AFACERILOR EXTERNE:
 Respectați mediul înconjurător !
 De maniera în care ne comportăm în societate, fie că suntem în ţară sau în străinătate, ca
turişti sau pentru a munci, de modul în care înţelegem să respectăm natura, depinde percepţia pe
care cetăţenii străini şi-o formează despre România.
 România a semnat Protocolul de la Kyoto privind schimbările climatice care are drept
obiectiv reducerea emisiilor de gaze care produc efectul de seră şi s-a angajat, în cadrul Uniunii
Europene, să crească până în anul 2020, eficienţa energetică şi ponderea energiilor regenerabile
cu 20%.
 În vederea promovării unui comportament eco-responsabil în rândul turiştilor români,
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Unitatea de Politici Publice, a elaborat un "Ghid al
Eco-Turistului".
 Acesta prezintă instrumente simple, practice, care se află la îndemâna oricărui cetăţean,
pentru a proteja mediul înconjurător.
MINISTERUL MEDIULUI: GHIDUL ECO-CETĂȚEANULUI „Pentru un mediu
sănătos”
 I) Reduc consumul și evit risipa de apă
• Prefer să fac un duș rapid în locul unei băi în cadă
• Mă asigur că nu există scurgeri suplimentare la robinet
• Reglez nivelul apei calde/ reci pentru a evita un consum inutil
• În limita posibilităților consum apă potabilă de la robinet, deoarece pentru apa
îmbuteliată se consumă ambalaj (PET etc.), energie și se produc deșeuri
 II) Reduc consumul și evit risipa de energie
1) Folosesc becuri ecologice și echipamentele casnice cu consum redus de energie

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

 2) Elimin consumul inutil de energie electrică, termică și gaze
3) Efectuez lucrări de reabilitare termică a locuinței
4) Utilizez surse ecologice alternative de producere a energiei, în măsura posibilităților
5) Pentru încălzirea/ răcirea încăperilor nu folosesc aragazul/ aparate improvizate
 III) Reduc și evacuez selectiv cantitatea de deșeuri respectând mediul
1) Folosesc detergenți și produse de curățenie biodegradabile prietenoase cu mediul
2) Deșeurile electro-casnice le predau societăților de reciclare/ salubrizare în vederea
reciclării
3) Produsele toxice nu trebuie evacuate în rețeaua de canalizare
4) Evacuez deșeurile în mod selectiv și contactez firma de salubritate pentru a debarasa
cantitățile importante de deșeuri provenite din construcții/ alte lucrări de amenajare a locuinței
5) Păstrez curățenia în toate locurile publice
 IV) Acționez împotriva poluării sonore
1) Contribui la păstrarea liniștii în imobil, respectând programul de odihnă
2) Limitez sonorizarea în timpul petrecerilor
 GHIDUL ECO-TURISTULUI - „Să protejăm natura”
 1) În drumeții port cu mine saci de plastic pentru gunoi
 2) Arunc gunoiul doar în locurile special amenajate
 3) Evit risipa de apă și energie în orice spațiu de cazare
 4) Mă scald doar în locurile special amenajate
 5) Aprind focul în mediul înconjurător doar în spațiile special amenajate
 6) Țin cont de indicatoarele instalate pe traseele montane
• 7) Protejez speciile de plante, animale, păsări și pești
• 8) Pescuiesc și vânez numai dacă am un permis valabil doar în locurile și periodele legale
• 9) Anunț imediat autoritățile despre orice accident ecologic sau act de braconaj
Păstrez curățenia pe plajă și folosesc locurile special amenajate pentru depozitarea
gunoiului
• 10) Țin cont să nu arunc/ să nu deversez nimic în apa mării, în lacuri
• sau oricare curs de apă

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

 • 11) Am un comportament civilizat la plajă și respect indicatoarele instalate
• 12) Consider apa ca un aur albastru
• 13) Înot doar în locurile indicate
• 14) Protejez speciile de viețuitoare marine
• 15) Folosesc doar ambarcațiuni care nu poluează/ cu consum redus de combustibil
Când vizitez o regiune sau o țară, respect spațiile naturale, obiceiurile, cultura și locuitorii
Prefer circuitele pedestre
Particip voluntar la acțiuni cu impact ecologic (de plantare a copacilor, igienizare
etc.)
 În pensiune, hotel sau oricare alt spațiu de cazare:
16) Elimin consumul inutil de apă rece și caldă
17) Evit risipa de energie (electrică, termică etc.)
18) Anunț imediat administratorul, în cazul în care sesisez o defecțiune/ pierdere din rețeaua
de apă.
În ultima vreme a crescut simțitor nivelul poluării datorat creșterii circulației
autovehiculelor. Autoturismul personal consumă mai multă energie decât transportul cu trenul
sau autocarul și incomparabil mai multă energie față de o bicicletă.
1) Pentru deplasările pe trasee lungi din perioada vacanței, prefer să utilizez transportul cu
trenul sau autocarul și numai dacă este strict necesar, autoturismul personal
2) Împreună cu prietenii, ne deplasăm în vacanță dacă este posibil într-un singur autoturism
personal;
3) De preferință, utilizez autoturismul care consumă cel mai puțin combustibil și este cel
mai puțin poluant
4) Pentru deplasarea pe trasee scurte, merg pe jos sau utilizez bicicleta
5) Utilizez sistemul de climatizare în autoturism, numai dacă este strict necesar
6) Am un comportament moderat și calm, la volan
7) Evit parcarea/ camparea/ staționarea autoturismului sau caravanei pe spațiile
neamenajate.
XXX

Lector / formator Jianu Luiza Roxana

Viitorul este în mâinile noastre!

Lector / formator Jianu Luiza Roxana