Reflexele

Reflexul primitiv este un răspuns involuntar al corpului la un stimul extern sau o modificare a poziţiei corpului
Reflexele primitive se dezvoltă în timpul sarcinii, sunt prezente la naştere şi au rol important în primul an de viaţă.
Apoi sunt suprimate în timpul primului an de viată astfel încăt nu mai sunt active din al doilea an de viaţă.
Când reflexele primitive sunt suprimate, un alt set de reacţii denumite reacţii posturale se dezvoltă. Reacţiile
posturale sunt necesare pentru dezvoltarea echilibrului, coordonării şi a mişcării.
Dacă reflexele primitive nu sunt suprimate total:
 reflexele primitive persistă
 reacţiile posturale nu se pot dezvolta complet
 părţi ale creierului uman necesare pentru învăţare, socializare, comportament nu se dezvoltă
 copilul dezvoltă mijloace noi de compensare a prezenţei reflexelor primitive şi a absenţei reacţiilor posturale

Reflexele arhaice
 Reflexul de intoarcere a capului
 La foame sau stimularea tactilă a reg periorale – mişcarea limbii, gurii, capului spre pct de stimulare
 Acest reflex – fixarea şi introducerea mamelon în gură fără mâini
 Prematuri > 28 săpt
 Rol în reacţia de îndreptare a gâtului, înclinarea capului şi zâmbit
 Eşecul obţinerii răsp – depresie generală SNC
 Persistenţa – disfuncţie senzorio - motorie
 Răsp asimetric – leziune unilaterală a creier, lez nv facial, muşchi
 E mai pronunţat la copiii cu lez cerebrale
 Reflexul de supt si deglutitie
 Declanşat de introducerea mamelonului în gură – copilul închide buzele în jurul sursei şi suge repetat şi
ritmic, apoi înghite
 Patternul ritmic prez de la 28 săpt gestaţionale, la 33-38 devine identic cu nn la termen, dar cu rata supt mai
mică
 Intră sub control voliţional la 2-5 luni, patternul nu mai e ritmic
 Diminuare/ absenţa – pune în pericol viaţa nn
 Persistenţa – interferă cu dezv mişc voluntare de supt şi cu mişc normale ale limbii (ulterior incorporate în
patternurile de producţie a sunetelor
Reflexul Moro
Numele provine de la pediatrul Moro Ernest care l-a descris în 1918.
Reflexul se dezvoltă in utero, este prezent la naştere, atinge maximum la 2 luni şi scade în intensitate fiind inhibat la 4-6 luni.
Moro reflex este cauzat de:-modificarea bruscă a poziţie corpului copilului: mişcarea suprafeţei de susţinere sau la
tapotamentul abdomen, suflarea în faţă
 Reflexul Moro constă din 2 faze:
1.extensia membrelor superioare si abducţia acestora cu răsfirarea degetelor şi inspir profund
2.flexia şi adducţia membrelor superioare cu expir profund, asemanator unei îmbrăţisări şi plâns.
MI – extensie, dar dacă sunt deja în extensie – flexie pronunţată
 Persistenţa reflex – copii cu Down, prematuri, G mică la naştere, cei cu mame narcomane
 Persistenţa – disfuncţie senzorio- motorie, afectează dezv motorie şi apariţia reacţii posturale
 Asimetria răspuns – lez unilaterală creier sau lez periferice produse la naştere: fractura claviculei, humerus, lez nv
periferici, lez musculare

Reflexul de apucare fortata

 Primele activitati de apucare şi strângere forţată -3, 4 luni
 Reflex palmar de apucare forţată
 Strângerea mâinii la stimularea cu deg sau obiect al feţei palmare
 Faza de prindere- intensitatea tracţ şi apucării creşte în primele 30 zile, scade progresiv 4-5 luni (control
voluntar al prinderii)
 Copil, adult cu apucare grosieră – dificult apucare obiecte şi eliberarea lor
 Reflex plantar de apucare forţată
 Reacţie de flexie a deg piciorului când e stimulată tactil planta sau spontan
  Prezent de la nastere, persista 1 an
 Supresia odată cu statul în picioare, păşitul, mersul
 Eşecul obţinerii refl – depresia SNC
 Persistenţa – disfuncţii sau deficite senzorio-motorii
 Asimetria – leziune unilaterală creier, compon periferice SN sau muşchi

Reflexe funcţionale
1. Patternuri ale loviturii cu piciorul
 Reflexul de flexie –apărare
 N-n, copil, adult
 Stimulare nociva –extensia degetelor, dorsiflexia labei picior si flexia Gen, şold, îndepărtarea piciorului de stimul,
uneori implicat şi celălalt membru
 Stimul puternic- flexie viguroasă +extensie
 De la naştere, prematurii peste 28 sapt
 Absenţa răsp – lez SNC
Persist flexie la stimuli slabi – întârziere în maturarea posturală
 Asimetria – leziune unilaterală creier, nv periferici sau muşchi
 Reflexul de extensie încrucişată
 Extensia picior opus la stimularea nociceptivă a plantei celuilalt picior când acesta e ţinut în extensie blocată
 Mb contralateral- flexia bruscă, abd, ext
 Mb stimulat nu e în extensie blocată – face refl flexie – apărare iar cel contralat – extensie
 După 4 luni – copii îşi direcţion faza de ext spre stimul
 Lovitul cu piciorul
 Initial – copilul loveşte alternativ
 Apoi – unilateral
 Apoi – bilateral alternativ sau simultan
 Frecvenţa loviturilor şi patternul diferă în fcţie de nivelul de excitaţie şi starea de veghe a copilului
 patternul lovitului cu piciorul dep de : controlul voliţional, creşterea în greutate, dominanţa flexori, extensori, nivelul de
excitaţie, percepţia şi motivaţia
 Reacţia de susţinere pozitivă
 Copil susţinut pe verticală îşi susţine greutatea pe picioare ca un adult sau copil mare
 11 luni – copilul stă în picioare fără susţinere
 Prematuri – susţinere pe vf picioarelor datorită predomin extensori datorită influenţei gravitaţiei şi vieţii neînghesuite a
vieţii extrauterine
 Păşitul spontan
 Se obs la prematurii mai mari de 35 săpt, cu mers pe vf
 Dispare la 2 luni în paralel cu reflexul neonatal de susţinere pozitivă (maturizare SNC)

2. Reflexele de atitudine posturală

 Reflexe sau patternuri posturale ce implică întreg corpul
 Influenţează posturile generale ale nn, copil, adult
 RTAC (refl tonic asimetric cervical)
 RTSC (refl tonic simetric cervical)
 RTL (refl tonic labirintic)

Reflexul tonic asimetric cervical

 Declanşat de rotaţia vertebrelor cervicale
 Cap întors spre dreapta – extremit dr extensie, extremit stg – flexie
 Feţii între 8 şi 20 săpt, scade în luna 4-6
 Menţinere – împiedică dezv patternuri de mişcare, nu se poate menţine postură simetrică
 Nu poate duce mâna pe linia mediană, să se joace, să ducă degetele la gură
 Întârziere în dezvoltare
 Postură persistentă obligatorie=consecinţa scolioză, subluxaţie, dislocaţie cap femural
 Infarct cerebral, traumatism, boli degenerative – apare sau reapare patternul RTAC
Reflexul tonic simetric cervical
 Influenţat de mişcările relative ale capului faţă de trunchi
 Cap extensie – extremit super extensie, MI flexie
 Flexie cap – MS – flexie, MI – extensie
 Apare după RTAC, la 4-6 luni până la 8-12 luni
 Persistenţa RTSC – dificult de mers, dificult la trecerea din poz ridicată în cea întinsă pe podea, deformări coloană

Reflexul tonic labirintic

 Reflexul este activat în labirint datorită mişcării poziţiei capului faţă de corp.
 DD – postură de extensie întinsă
 DV – postură de flexie
 Prez de la naştere
 Persistenţa patternurilor obligatorii flex şi extens – împiedică dobândirea perfom motorii

3. Reacţii de redresare

 Reacţia de redresare labirintică a capului

 Menţine capul în poz ridicată normală sau aduce capul în poz ridicată (cap vertical, gura orizontală)
 Stimulii de la otoliţii labirintului împreună cu contracţia musc gâtului îndreaptă capul
Reacţia de redresare optică a capului
 Copii se bazează pe inform vizuale în controlul postural
 Prez de la naştere, persistă toată viaţa
 Nu se evidenţ până la 2 luni dat deficit forţă
Reacţia de redresare a corpului ce acţionează asupra capului
 Redresarea capului (împreună cu cele 2 anterioare)
 Ridicarea capului ca răspuns la punerea în contact a unei părţi a corpului cu o supraf de sprijin
Reacţia Landau
 Combinaţia efectelor react de redresare labirintică, optică, a corpului ce acţionează asupra capului
 Apare la 3 luni, apogeu la 5-6 luni
 Copil susţinut pe braţe in DV – extensie activă cap, trunchi
 Dezv completă – extensie MI si MS
 Absenţa r. Landau asociată cu insuficienţă motorie, afectarea neuron motor sau retardarea mentală
 Reflex exagerat – activit musc extensorie prea intensă (spasticitate)
4. Rostogolitul
 Rotaţia descrisă ca o reacţie de redresare: pe măsură ce se roteşte capul se roteşte şi corpul astfel încât părţile
se realiniază
 Iniţial rostogolire parţială:
 de pe o parte – DD (1-2 luni)
 DV – pe o parte – 4,5 luni
 DD- DV – 6-8 luni
 Patternul de rostogolire se modifică calitativ odată cu vârsta
 Persistenţa patternuri imature – afectare alte patternuri de mişcare ce necesită rotaţie, absenţa unei varietăţi
de mişcări
 Persist forme iniţiale de rostogolire la 12 luni – disfuncţie SNC, 3-8 ani – paralizia cerebrală
5. Reacţii de echilibrare
 R automate folosite în menţinerea şi controlul centrului de greutate
 2 categorii:
Reacţii ce protejează corpul de durere sau lovituri produse de cădere atunci când centrul de greutate este deplasat prea departe
pentru a mai putea fi recuperat
Reacţii ce ne fac capabili să ne menţinem centrul de greutate înăuntrul bazei de susţinere sau să prevenim căderea prin
anticiparea deplasării greutăţii
 Ac reacţii persistă toată viaţa
 Influenţe vizuale, vestibulare şi somatosenzoriale

Reacţii protective de extensie

 Protejează corpul când e deplasat de forţe oriz sau diagonale
 Reacţii automate, persistă toată viaţa
 Când copilul începe să cadă – întinde braţele, mâinile, degetele în faţa corpului
 Extensie anter când centrul de greut e deplasat anterior- 6-7 luni
 Extensia protectivă laterală MS – 7 luni
 Extensia protectivă posterioară MS – 9-10 luni
 Întârzierea sau neachiziţia reacţiilor – depresie generală sau deficit dezv SNC
 Asimetrie – lez unilater creier, nv perif, muşchi
 Aceste reacţii protective – leziuni la adult – fracturi Colles, subluxaţii cot, fracturi claviculă – nesupresie reacţii
posturale de extensie

Reacţii protective ale extremităţii inferioare

-Declanşate fără susţinerea greutăţii (reacţie protectivă la cădere)
-Declanşată în timpul susţinerii greutăţii (reacţie protectivă la clătinare)

Reacţie protectivă la cădere

 Reacţia paraşutei – extensie genunchi + abd, rot ext MI şi dorsiflexie glezne pt protejare corp de efectele
căderii, apare la 4 luni
 Reacţie protectivă la clătinare
 Apare la 15-18 luni, persistă toată viaţa
 Menţine poz oriz când corp deplasat de o forţă oriz
 Când începe să meargă copilul nu are ac reacţie
 Pas făcut în direcţia forţei aplicate redresând echilibrul
 Forţa aplicată lateral – pas cu picior din partea opusă forţei sau picior de aceeaşi parte, încrucişând
anterior sau post MI
 Copii, adulţi fără ac reacţie – mers nesigur, dependent, schimbarea centru G duce pierdere echilibru

Reacţii de echilibrare ce prezervă centrul de greutate

 Reacţii de înclinare
 Centru de G mutat şi baza de susţinere instabilă
 Copii – sprijină mai mult pe inform vizuale
 Adulţii – inform proprioceptive
 Copil pe masă ce se înclină
DD sau DV, înclinarea mesei de o parte determ curbarea col vertebr şi întoarcere cap de p opusă, ext, abd extremit de p opusă
 La 5 luni apar in DV
 7-8 luni în DD
 7-8 luni – şezând
 9-12 luni – 4 labe
 12-21 luni – picioare
 Ac reacţii f import pt achiziţionare tipuri mişcări: căţărat, mers cu şi fără susţinere
 Reacţii posturale de fixare
 Centrul de G deplasat dar baza de susţ stabilă (pe podea sau pe scaun)
 Copil în DV pe supraf fixă – se împinge unul din umeri, mb opus se va încorda mb de aceeaşi parte ext şi abd
(ca atunci când se întinde după un obiect şi se sprijină în ceal mână)
 Se dezv cu poz de bază ale posturii: DV, DD, şezând, sprijinit în 4 membre, ortostatism)