COPIII CU DIFICULTĂȚI

NEUROMOTORII

Grosu Nicoleta
Haritonov Maia
Munteanu Patricia
 DEFINIȚII. CONCEPTE GENERALE.
Deficiențele fizice și/sau neuromotorii reprezintă categoria tulburărilor care afectează în special
componentele motrice ale persoanei, având o serie de consecințe în planul imaginii de sine și în
modalitățile de relaționare cu factorii de mediu sau cu alte persoane.
 CARACTERISTICII GENERALE.

——În general, deficienţele fizice se manifestă ca invalidităţi corporale care reduc puterea
şi mobilitatea organismului prin modificări patologice exterioare sau interioare, ce pot fi
localizate la nivelul întregului corp sau numai la nivelul unor segmente, şi cuprind atât
aspecte ce ţin de motricitate, cât şi manifestări date de unele boli cronice ale aparatului
respirator, cardiovascular, diabet etc., care influenţează negativ capacitatea fizică.
 CARACTERISTICI GENERALE
—Consecinţa directă a deficienţelor neuromotorii
constă în perturbarea controlului funcţionării
fibrelor musculare datorată disfuncţiilor în
transmiterea impulsurilor nervoase către efectorii
din sistemul muscular.
—De asemenea, o altă situaţie se referă la
dificultatea sau imposibilitatea efectuării
comenzilor nervoase ajunse la nivelul fibrei
musculare efectoare ( de exemplu, miopatii,
distrofii).
 FACTORI DECLANȘATORI

—Din perioada intrauterină se împart în două categorii:

—- Prima se referă la cei care duc la nedezvoltarea sau dezvoltarea
anormală a corpului întreg, dar mai ales a anumitor porţiuni, sub
acţiunea unor infecţii cu caracter cronic (sifilis, paludism, tuberculoza),
la intoxicaţii lente (alcoolism, medicamente), la tulburări endocrine şi
neuropsihice, boli ale sângelui, precum şi la carenţe alimentare.
-Dacă ne raportăm la a doua categorie, aceştia se referă la acţiunea
mediului extern nefavorabilă ce se răsfrânge asupra fătului, prin
intermediul organismului matern sau chiar traumatizarea abdomenului
gravidei, vârsta înaintată a părinţilor
 FACTORI DECLANȘATORI
Din viața extrauterina sau factori post naștere

—Cel mai important de precizat sunt cauzele cu acţiune defavorabilă asupra

dezvoltării organismului, în perioada copilăriei. Astfel, sunt bolile şi accidentele ce
produc anomalii morfologice şi funcţionale, cele mai frecvente interesează aparatul
locomotor (oase, articulaţii, muşchi, nervi).
—Scheletul osos poate deveni prin poziţie asimetrică sau deformarea segmentelor
sale, o cauză frecventă a deficienţei.
—Afecţiunile neuromusculare sunt determinate şi de poliomielite şi encefalite
meningite.
PARTICULARITĂȚI DE DEZVOLTARE.
Dezvoltarea copilului cu dizabilităţi neuromotorii este caracterizată prin multiple
dezechilibre şi comportă un şir de particularităţi specifice importante pentru procesul de
reabilitarea a acestuia.

Fiecare dezechilibru, dificultate de dezvoltare sau dizabilitate a copilului comportă

particularităţi specifice pe care le putem regăsi în diferite combinaţii, cele mai frecvente
fiind:

Tulburările de
Întîrzierile în dezvoltare
dezvoltare

terțiere
primare
secundare
ADAPTAREA COPILULUI.
 Adaptarea este un proces de asimilare a condiţiilor de mediu pe parcursul căruia au
loc modificări la nivel fiziologic şi psihologic.
 Adaptarea copilului la condiţii noi presupune formarea unor comportamente care îi
asigură asimilarea mediului şi incluziunea lui socială.
 Copilul, în procesul de adaptare, îşi formează un anumit tip de comportament ce
corespunde cu un ataşament faţă de persoana care îl îngrijeşte, mediul unde creşte.
 Efortul/tensiunea psihică şi nervoasă a copilului, în perioada de adaptare,
condiţionează schimbări imprevizibile, reacţii de stres incompatibile cu situaţia nou
creată.
 PROCESUL DE ADAPTARE

acuta de compensare

latenta
STRATEGII ADAPTARE.
1. Valorificarea metodei de interacţiune a copilului cu persoana cheie (la sosire copilul

să fie salutat, primit, însoţit pe parcursul activităţilor de una şi aceeaşi persoană).

2. Transformarea sosirii şi plecării de la centru a copilului într-un proces de rutină, ritual

plăcut (joc, muzică, aromoterapie, dulciuri, aperitive etc.).

3. Respectarea consecutivităţii, ritmului activităţilor zilnice de rutină, regimul individual

al copilului etc.

4. Acceptarea comportamentelor specifice ale copilului, permiteţi-i copilului să vină cu

jucăria preferată de acasă, să doarmă, să mănînce cu ea etc.

5. Respectarea pe perioada adaptării a regimului alimentar precedent, regim de hrană

similar ca acasă, care poate fi mărit puţin, mai ales cantitatea lichidului.
EVALUAREA DEZVOLTĂRII COPILULUI CU
DIZABILITĂŢI NEUROMOTORI

Evaluarea psihopedagogică a copilului cu dizabilităţi neuromotrii are un caracter

individual,

sistemic, ritmic şi include:

1. Colectarea datelor despre dezvoltarea copilului.

2. Înregistrarea datelor şi informaţiilor colectate.

3. Interpretarea datelor despre copil şi circumstanţele de viaţă.

Evaluarea psihopedagogică a dezvoltării copilului cu dizabilităţi neuromotorii se
realizează prin:

- contact direct, emoţional, fizic;

- înţelegerea, generalizarea şi abstractizarea acţiunilor, imaginilor, simbolurilor,

noţiunilor utilizate în procesul evaluării;

- identificarea nivelului abilităţilor şi deprinderilor copilului;

- evaluarea/reevaluarea dezvoltării psihomotorii şi psihoverbale ale copilului

Evaluarea psihopedagogică cuprinde domeniile principale ale dezvoltării copilului:

1. Psihomotricitatea.

2. Percepţia şi gîndirea.

3. Limbajul şi comunicarea
 SUGESTII PENTRU PROFESORI ÎN LUCRUL
CU ELEVII CU DIZABILITĂȚI FIZICE:
1. Profesorul trebuie să discute cu clasa prealabil despre noul coleg al clasei (după dorință pot
participa părinții și asistenta medicală);
2. În caz că este necesar, este recomandabil ca dirigintele să delegheze unii colegi cu sarcini
pentru a ajuta colegul cu dezabilități;
3. În caz că sunt dificultăți de limbaj, se recomandă utilizarea planșelor pentru comunicare
(reprezentarea prin imagini, simboluri);
4. În metodologia învăţări citirii există o tendinţă, relativ recentă, de a se utiliza combinat cele
2 metode de bază - cea sintetică şi cea analitică.
5. La învăţarea scrierii trebuie să se ţină seama de limitările de funcţionare: în coordonarea
mână-ochi, în funcţionarea perceptiv-motorie, în stabilirea dominantei mâinii etc.
ELEVII CU PARALIZIE CEREBRALĂ SAU CU SPINA
BIFIDA
Paralizia cerebrală este o gravă afecţiune care întruneşte mai multe condiţii eterogene neurologice,
definite ca o influenţă permanentă a unor agenţi patogeni asupra creierului în timpul gravidităţii, naşterii,
în perioada postnatală, în primul an al vieţii.
INFORMAȚII ADIȚIONALE DESPRE SPINA
BIFIDA
 SUGESTII PENTRU PROFESOR:

 Oferiţi-i elevului acces la toate secţiunile sălii de clasă.

 Oferiţi-i ample posibilităţi de a exersa.
 Dacă abilităţile mintale ale elevului nu au fost afectate, daţi-i un volum corespunzător de
sarcini.
 Plasaţi elevul într-un grup care lucrează asupra unui proiect, dacă este posibil, fară
asistenţa însoţitorului.
 Monitorizaţi progresele elevului.
 Implicaţi elevul în toate activităţile clasei, inclusiv excursiile în aer liber.
 Asiguraţi-vă că elevul face parte din structura socială a clasei.
 ELEVII CU EPILEPSIE
Epilepsia reprezintă o tulburare în mişcarea impulsurilor electrice pe căile corespunzătoare ale creierului,
care provoacă următoarele două tipuri de convulsii:
SUGESTII PENTRU ÎNVĂȚĂTOR ÎN LUCRUL CU
ELEVII CU EPILEPSIE:

 Împreună cu părinţii, coordonatorul EI din şcoală, asistenta medicală a şcolii

şi cu elevul, pregătiţi un plan de acţiune în caz de acces convulsiv.
 Dacă elevul ia medicamente anticonvulsive, asiguraţi-vă că acestea sunt luate
zilnic, conform prescripţiei.
 Dacă elevul vede aura, planificaţi procedura şi găsiţi un loc sigur, pentru ca
elevul să poată sta culcat, dacă o convulsie e pe cale să aibă loc.
 ELEVI CU ARTRITĂ REUMATOIDĂ
JUVENILĂ:
Artrita reumatoidă juvenilă este o boală care afectează ţesuturile ce acoperă încheieturile,
făcându dureroase şi dure.
 ELEVI CU DISTROFIE MUSCULARĂ
Distrofia musculară reprezintă un grup de afecţiuni progresive ce cauzează slăbirea muşchilor
voluntari.

Informaţii importante despre elevii cu distrofie musculară:

 Pe parcursul fazelor timpurii ale bolii, distrofia musculară poate afecta echilibrul, ceea ce ar
putea face ca elevul să cadă sau să aibă dificultăţi la alergare şi la urcarea scărilor. Eventual
elevul va pierde abilitatea de a merge.
 Elevul va deveni predispus la bolile, care sunt de obicei fatale, şi la infecţiile frecvente.
 Frecventarea şcolii este deseori întreruptă de internări în spital şi de zile petrecute acasă pe
foaie de boală.
SCHEMA UNUI
BOLNAV CU
DISTROFIE
MUSCULARĂ
DUCHENNE
 ELEVI CU LEZIUNI LA COLOANA
VERTEBRALĂ
Leziunile la coloana vertebrală constituie leziuni accidentale ale coloanei vertebrale, care sunt deseori
rezultatul unui accident de automobil, accident sportiv, sau al unei căderi banale.

Informaţii importante despre elevii cu leziuni la coloana vertebrală:

 Măsura în care astfel de leziuni provoacă dizabilitate, este determinată de măsura şi de gradul de
vătămare a coloanei vertebrale. Cu cât este mai vătămată coloana vertebrală, cu atât mai afectat va fi
corpul.
 Elevul poate avea probleme cum sunt, dificultăţi de respiraţie, incontinenţă urinară, iritaţii ale pielii sau
disfuncţii sexuale.
 Elevul poate avea probleme emoţionale legate de pierderea vechiului mod de viaţă şi adaptarea la un
mod de viaţă mai limitat.
CELEBRITĂȚI CU
DIFICULTĂȚI
NEUROMOTORII
 CAROL EDUARD
NOVAK

Nick Vujicic

Stephen Hawking Rick Allen

 Aimee Mullins

Jean-Dominique Bauby

Sudha Chandran

CHRISTY BROWN
INCIDENȚA COPIILOR CU DEZABILITĂȚI ȘI
PONDERI ÎN FUNCȚIE DE TIPUL DE
DIZABILITĂȚI PE RAION
DISTRIBUȚIA COPIILOR PE TIP DE
DIZABILITATE, CICLU DE STUDII ȘI SEX
 https://
www.youtube.com/watch?v=CL8GMxRW_5Y&ab_channel=7StreamMedia&fbcli
d=IwAR048C2GoN9K2gHi7-VeFjDuGJnDBd6CBSPTgU8KVZJkKIUEFErE25K
iJio

 https://
www.youtube.com/watch?v=ukdzZaB2tYQ&ab_channel=UNICEFRomania&fbcli
d=IwAR3GLO5GiRT-aUZG9abgJdGH6tZBD4eJXltqrYOcm-F6e4TgdJ10HmCW
PPY
MULȚUMIM PENTRU
ATENȚIE!