Dependența de Operații Estetice

Realizat de:
Grosu Nicoleta
Țonov Vadim
Deşi rolul chirurgiei plastice şi reparatorii este, în primul rând, cel de
reconstrucţie şi redare a funcţionalităţii unor organe şi, în al doilea
rând, cel de îmbunătăţire a aspectului fizic al unei persoane, dorinţa
de a arăta mai bine se poate transforma în obsesie, iar rezultatele
sunt departe de a fi plăcute la vedere.
Medicii esteticieni trebuie să trateze astfel de situaţii cu tact,
înţelepciune şi să explice clar riscurile cererilor, argumentând
pentru un plus de credibilitate, cu poze.

Chirurgia estetică nu este solicitată din motive medicale fizice şi

tocmai acest aspect o face să fie specială. Ea este cerută
pentru a arăta mai bine, dar în condiţii de sănătate foarte bune.
Cheltuim anual 70 de milioane de euro pe operaţii estetice. Sânii sunt obsesia numărul unu (businessmagazin.ro)
200 de chirurgi plastici împart în România o piaţă de 70 de milioane de euro, făcând ca această specialitate medicală
să fie considerată una dintre cele mai profitabile de pe piaţă. Fiecare chirurg estetician generează anual venituri de
circa 350.000 de euro, pacienţii lor plătind în medie 3.000 de euro pentru o intervenţie. Numărul specialiştilor în
chirurgie estetică pare foarte mic raportat la numărul total de medici din România (sub 40.000). Explicaţia stă în faptul
că absolvenţii de medicină duc o luptă acerbă pe puţinele locuri disponibile pentru specialităţile chirurgicale, chirurgia
plastică fiind printre primele opţiuni ale rezidenţilor. Accesul extrem de dificil la chirurgia plastică şi microchirugia
reconstructivă face ca numărul medicilor care profesează să nu depăşească pragul de 200, dintre care jumătate fac
parte din Asociaţia Chirurgilor Plastici din România. Dată fiind nevoia din piaţă, majoritatea lucrează atât la stat, cât şi în
privat.
96.206 intervenţii au avut loc în 2011 în clinicile de profil din România, capitala deţinând supremaţia în ceea ce priveşte
numărul de medici şi de clinici de specialitate. Femeile sunt majoritare în cabinetele de chirurgie estetică, însă în ultimii
doi ani ponderea bărbaţilor care apelează la astfel de servicii a crescut şi a ajuns la 10-20%. Bărbaţii apelează pentru
intervenţii precum corectarea ridurilor, hiperhidroză, dar şi la servicii chirurgicale - abdominoplastie, liposucţie şi
rinoplastie.
Statisticile la nivel global arată că liposucţia şi mărirea sânilor se află pe primele două locuri în topul celor mai populare
proceduri estetice chirurgicale, numărul acestora în 2011 fiind de 1,26 de milioane şi respectiv 1,2 milioane. Acestea
sunt urmate de blefaroplastie sau corecţia pleoapelor inferioare sau superioare, cu peste 703.000 de proceduri,
abdominoplastia, cu peste 553.000 de proceduri, şi rinoplastia, cu peste 500.000. În România preferinţele diferă, în
topul preferinţelor aflându-se bustul şi abia apoi înlăturarea ţesutului adipos de pe corp, 10.000 de femei apelând anual
la augmentare sau lifting mamar. Cele mai frecvente intervenţii chirurgicale au fost cele pentru mărirea sânilor (peste
8.000), liposucţia (peste 7.000), blefaroplastia (peste 5.000), rinoplastia şi liftingul mamar (circa 3.000), mărirea feselor
şi remodelarea vaginală (circa 700).
 Există o creștere semnificativă a numărului de
intervenţii estetice (invazive şi non-invazive) pe care atât
femeile, cât şi bărbaţii decid să le facă. Și că această
creştere în avalanşe a cererii pentru chirurgia estetică se
transformă, desigur, într-un fenomen psihosocial cu
profunde implicaţii la nivel psihologic.
 Există multe cercetări în care sa dovedit cât de ușor
și mult influențează media și reclamele promovând
sloganul următor: „anorexia/ bulimia reprezintă un stil
de viață, nu o boală” și pot fi considerate adevărate
capcane online pentru adolescente, întrucât li se creează
falsa impresie că dietele drastice pe care și le autoimpun
sau hrănirea compulsivă, urmată de eliminarea
autoindusă sau de exerciții fizice epuizante reprezintă de
fapt un semn al puterii lor de autocontrol”.
Potrivit unor opinii, dependența de operații estetice se instalează ca
rezultat al atenției pe care subiectul o interpretează ca rezultatul operației
și i se condiționează legătura între a fi popular, iubit, admirat cu operația
sa estetică
 Există oare o relaţie între satisfacţia faţă de schema
corporală, anxietate şi capacitatea de relaţionare
interpersonală la persoanele care au intervenţii estetice?
 Exista o relaţie între satisfacţia faţă de schema corporală, anxietate și
problemele interpersonale la persoanele care au intervenţii estetice.
O cercetare arată următoarele date:
În urma prelucrării statistice a datelor a
rezultat un coeficient de corelaţie r= 0,605,
p<0.01, ceea ce indică faptul că există o
corelaţie pozitivă semnificativă statistic între
satisfacţia faţă de schema corporală şi
anxietatea somatică. Aşadar, cu cât este
mai accentuată lipsa satisfacţiei faţă de
schema corporală, cu atât mai ridicat este
nivelul de anxietate somatică, întrucât un
scor ridicat pe scala satisfacţiei faţă de
schema corporală reprezintă, de fapt,
absența satisfacţiei.
Între satisfacţia faţă de schema corporală şi anxietatea cognitivă, sa obţinut de asemenea un
coeficient de corelaţie r= 0,61, p<0.01, ceea ce indică faptul că există o corelaţie pozitivă
semnificativă statistic; deci, cu cât mai accentuată este lipsa satisfacţiei faţă de schema
corporală, cu atât mai ridicat este nivelul de anxietate cognitivă, întrucât un scor
ridicat pe scala satisfacţiei faţă de schema corporală reprezintă, de fapt, absența
satisfacţiei.
Între satisfacţia faţă de schema corporală şi anxietatea comportamentală sa obţinut de asemenea un coeficient
de corelaţiee r= 0,594, p<0.01, ceea ce indică faptul că există o corelaţie pozitivă semnificativă statistic; deci,
cu cât mai accentuată este lipsa satisfacţiei faţă de schema corporală, cu atât mai ridicat este nivelul de
anxietate comportamentală, întrucât un scor ridicat pe scala satisfacţiei faţă de schema corporală
reprezintă, de fapt, absenta satisfacţiei. Prin urmare, ipoteza de lucru se confirmă.
 Deşi nu putem generaliza datele la nivelul
populaţiei având în vedere numărul limitat de
subiecţi în cercetarea dată, se poate afirma că, deşi
există tinere femei care, din dorinţa de a atinge
anumite standarde de frumuseţe, recurg la chirurgia
estetică, din nefericire satisfacţia faţă de propria
schema corporală rămâne la fel de limitată, fapt
asociat şi cu un nivel ridicat de anxietate şi cu
incapacitatea de a stabili şi dezvolta relaţii
interpersonale. Acest aspect este explicat prin prisma
faptului că schema corporală reprezintă o noţiune
complexă şi modificarea unei părţi a acesteia nu va
duce la obţinerea satisfacţiei faţă de întreaga schemă
corporală.
Anxietate somatică (boli/dureri somatice(dureri de cap, dureri în
burtă, dereglări sexuale, etc.))

Insatisfacție față de
Anxietate cogntivă (sunt imperfect, nimeni nu mă va iubi, schema corporală
sunt un monstru, nimeni nu vrea să prietenească cu un
monstru, nimeni nu ar iubi o persoană urâtă, doar vrea să
mă folosească…)

Anxietate comportamentală (tinde să ascundă,

camufleze obiectul insatsifacției sale prin
haine/machiaj/etc., evite să iasă sau să se
evidențieze în public...)
Operații
estetice

Întărirea
metodei de
Atenție
obținere a
atenției
 Factori ce contribuie la formarea
comportamentului dependent
- chirurgia este folosita drept raspuns la
insatisfactia continua cauzata de infatisare
- criticile celor din jur la adresa persoanei ce
tin de infatisare
- stima de sine scazuta
- imagine de sine scazuta
- dorinta de a fi ideal
- aspiratie spre perfectionism
 Riscuri
➔ Specialistii afirma ca, in prima faza, operatiile estetice induc o stare de fericire, insa
cu timpul ele pot da nastere unor probleme de sanatate grave cum ar fi :

➔ distorsionarea coloanei vertebrale,

➔ afectarea nervilor unor parti din corp datorita interventiilor repetate,
➔ lasarea si imbatranirea prematura a pielii.
 Efecte adverse asupra
psihicului
★ frica de a-si pierde slujba datorita aspectului fizic;

★ frica de a fi criticat;

★ obsesia pentru perfectiune in orice activitate;

★ tratamente cosmetice sau machiaj care ocupa un timp

indelungat, nejustificat;

★ lipsa de siguranta si incredere in sine;

★ incapacitatea de a socializa, de a-si face prieteni.

 Cum sa depasim aceasta dependenta?

❏ aceasta dependenta se poate remedia doar prin tratament psihologic, si, in cazuri
grave, pacientul trebuie internat pentru o atenta supraveghere.
❏ acesta consta in interzicerea oglinzilor sau folosirea oglinzilor care distorsioneaza,
interzicerea machiajului, purtarea de accesorii care nu se potrivesc sau de haine in
afara tendintelor. Toate aceste tehnici trebuie dublate de discutii care sa
minimalizeze efectul aspectului fizic in viata profesionala sau sociala.
❏ persoana trebuie incurajata
❏ se apreciaza aspectul fizic natural al persoanei
❏ constientizarea riscurilor care pot aparea in urma operatiilor estetice
Valeria Lukyanova
Nicole Kidman
Donatella Versace
Dolly Parton
Tom Cruise
Mickey Rourke
Michael Jackson