Dermatocosmetologie

Dermatocosmetologia

 Include aspectele estetice și cosmetice ale

dermatologiei
 Asociază proceduri specifice ce au ca scop:
 protecţia pielii de factorii nocivi,
 repararea după agresiuni,
 tratamentul unor boli de piele.
Dermatocosmetologia
 Deosebit de utilă şi persoanelor sănătoase,
menţinând aspectul de prospeţime şi tinereţe
a pielii printr-o îngrijire specială.
 O mare parte dintre medicii dermatologi și
chirurgi esteticieni oferă în prezent şi
tratamente/proceduri de dermatologie
cosmetică
 Noi și noi proceduri DC → probleme/conflicte
juridice potențiale
 ”Boom” al dermatologiei cosmetice
 ”Nou-veniți” în dermatocosmetologie
 ”Nou veniții” în cosmetologie:
 să fie conștienți de problemele juridice
 să evite supra-entuziasmul (de început)
 să reziste pacienților potențiali foarte insistenți
 alegerea pacientului care se pretează pentru
proceduri DC este o artă
 consilierea adecvată a pacientului este o premisă
obligatorie

 Nu este obligatorie
 Nu este o urgență
 Pacienț i sănătoși
 Raportul de beneficiu/risc scade sau se
inversează

 Să ne limităm la abilitățile personale
 Să respectăm ghidurile de tratament










 Pacienții din ce în ce mai exigenți, deseori tot mai
litigioși
 Vă verifică asigurarea medicală!
 Asigurarea vi se pare scumpă numai înainte de a avea
probleme!
 Fiți disponibili pentru contact imediat dacă apar
complicații. Fiți politicos, ascultă plângerile, arătați
empatie, nu vă acuzați.
 Recunoașteți problema, dar nu acceptați nici o vină.
Aceasta este responsabilitatea asigurărilor și a
instanțelor judecătorești.
Proceduri dermatocosmetice

• Peelingul chimic
• Dermabraziunea/Microdermabraziunea
• Toxina botulinică
• Fillerele
• Mesoterapia
• Laserterapia
 ÎNCEPUTURILE
DERMATOCOSMETOLOGIEI ÎN ROMÂNIA

 Dr. Aurel Voina (1896-1964)

 absolvent al Facultăţii de Medicină din Bucureşti (1915) s-
a perfecţionat la Paris (1923) şi Baltimore (1927-1928)
 a activat în ţară la Cluj, Braşov (Medic şef de secţie 1928
-1932) şi Bucureşti
 Îşi înscrie un drept de pionierat în domeniul medicinii
estetice ca reprezentant al iniţiativelor cosmetologiei
româneşti
 Promoveaza conceptele de „cosmetologie”, ca sinonim al
dermatologiei estetice, şi „cosmiatrie”, pentru ştiinţa
perfecţionării frumuseţii fizice prin mijloace medicale şi
biologice, care s-au bucurat de o largă accepţiune
internaţională, făcându-şi loc în literatura dermatologică
 Dr. Aurel Voina (1896-1964)

 Cărţi:
 “Cosmetologia empirică la poporul român” (1932),
 “Manual rezumativ de cosmetică elementară” (1940)
 Participă la elaborarea Legii pentru practica de
cosmetician, apărută în M.O. din 9 iunie 1939 unde sunt
stipulate pe articole limitele şi obligaţiunile practicantului în
cosmetologie
 Lucrări la congrese:
 “The conception and terminology of cosmetology” -
Stockolm, 1957;
 “Cosmetique, cosmetologie, cosmiatrie” - Paris, 1958
 Consultul
dermatocosmetic
Etape în consultul DC
I. Preconsultul clinic
 selecţia pacientului
 documentare: formularistică, efectuarea de fotografii
(Pacientul de multe ori uită cum arăta înainte!!)

II. Realizarea tratamentului/procedurii

dermatocosmetice
 documentare: formularistică, fotografii

III. Monitorizarea evoluţiei postprocedură

 documentare: formularistică, fotografii
I. Preconsultul
 Evaluarea atentă a personalităţii pacientului
 modalitatea de îmbrăcare
 privirea directă, vocea pacientului
 poziţia pacientului pe scaun (Ex. atinge podeaua cu
picioarele?)
 Identificarea motivaţiei și așteptărilor
pacientului
 Oferirea de explicaţii pentru pacient privind:
 Calificarea medicului, producător, costuri
 modalitatea terapeutică, timp de recuperare, riscuri,
complicații minore și majore
 factorii de prognostic
 indicatorii de evaluare a rezultatului
Preconsultul
 Istoricul medical al pacientului (predispoziția la
cicatrici cheloide, hiperpigmentare, infecții
herpetice, tulburări coagulare, fotosensibilitate)

 Terapia pe care şi-o administrează cronic

 Anticoagulante
 Medicamente fotosensibilizante (cicline, AINS,
chinolone, anticoncepționale, etc)

 Istoricul cosmetologic al pacientului (frecvența și

tipul procedurilor)


 În ce constă procedura DC
 Riscuri potențiale, complicații minore și majore
 Tipul de material care urmează să utilizat: numele de
marcă, volumul, numele și adresa fabricantului
 Numele, calificările medicului
 Bugetul detaliat al procedurii
 Indicații, contraindicații
 Rezultate asteptate
 Durata "timpului de recuperare"
 Îngrijire înainte și după procedură
 Cum se execută procedura
 Când rezultatele vor fi vizibile
 Cât timp rezultatele vor persista
 Care sunt efectele secundare potențiale
 Acordul pacientului pentru fotografiere sau pentru
utilizarea fotografiilor în alt scop
 Data și semnătura pacientului
 Ar trebui să existe o perioadă de 15 zile între
semnătură și procedură!
Afectarea psihiatrică în DC

 47,7% din consulturile dermatocosmetice

sunt solicitate de persoane cu tulburări
psihice (de obicei minore)!!

 Cele mai frecvent întâlnite:

 tulburări dismorfice ale corpului
 afectare narcisistă a personalităţii
 afectare histrionică a personalităţii
Tulburări somatoforme

 Afectare simptomatică ce sugerează o afectare

medicală sistemică dar care nu poate fi explicată
prin efectul unei afecţiuni dovedite sau prin
acţiunea unor directă a unor substanţe
 Simptomatologia este neintenţională
Tulburări dismorfice ale corpului

 Sinonim: dismorfofobia
 Preocuparea exagerată faţă de un defect fizic real
sau … imaginar
 5-15% din pacienţii DC
 Suferinţa apare frecvent din adolescenţă, F = M
 Cele mai frecvent implicate structuri: nasul, părul,
cicatricile post-acnee,
 F: şoldurile, coapsele
 M: părul, organe genitale
Tulburări dismorfice ale corpului

 25% dintre aceşti pacienţi au tendinţe suicidare

 Probleme generate de aceşti pacienţi:

 pacientul nu este satisfăcut de terapie
 pacientul declanşează acţiuni în justiţie sau
devine violent
 tendinţă la suicid datorită “terapiei”
Tulburări de personalitate
 Afectare narcisistă a personalităţii
 Tablou de grandoare, de admiraţie față de sine
şi lipsă de empatie față de alții
 O percepție exagerată asupra propriei sale
importanțe, crede că i se cuvine orice și are o
nevoie extremă de atenție și admirație din
partea celorlalți.
 Se consideră superior și nu pune preț pe ceea
ce simt ceilalți (adică empatia sa este aproape
inexistentă, de unde și confuzia frecventă între
narcisist și sociopat sau psihopat).
Tulburări de personalitate

 Afectare narcisistă a personalităţii

 1% în populaţia generală,
 25% printre pacienţii DC
 50-75% sunt bărbaţi.
 Încearcă să redobândească aspectul atractiv
pe care cred că l-au avut anterior “în tinereţe”
 Devin pacienţi fideli cabinetului DC
Tulburări de personalitate

 Afectare histrionică a personalităţii

 nevoie imensă de a fi în centrul atenției
 se simte inconfortabil atunci când acest lucru nu
se întâmplă;
 dramatizează, se victimizează, recurg deseori la
manipulare și șantaj emoțional, amenință că se
sinucid;
 ipocrizie, falsitate
 Frecvent: gesturi teatrale, stil distinct de vorbire
Tulburări de personalitate

 Afectare histrionică a personalităţii

 Trebuie să înțelegem că manifestările lor sunt doar niște
modalități prin care încearcă să se afirme în ochii
celorlalți.
 Chiar dacă nouă ni se pare că fac un adevărat circ, în
loc de a ne enerva mai bine am accepta că aceasta
este normalitatea pentru ei.
 Să îi lăsăm să se manifeste însă în limitele impuse de
noi – cu cât vom respinge sau vom desconsidera mai
mult un histrionic, cu atât el se va strădui și mai mult să
ne recâștige atenția prin comportamente din ce în ce
mai exagerate
Tulburări de personalitate

 Afectare histrionică a personalităţii

 2-3% în populaţia generală,
 10% între pacienţii DC
 F > M,
 pacienţii nu sunt niciodată satisfăcuţi de
tratamentul DC!!!
Sindroame facticiale

 Dermatita artefacta (facticială)

 leziuni create conştient/inconştient de către pacient
 pacientul nu recunoaşte producerea leziunilor
 Compulsiuni cutanate
 leziuni create conştient de pacient
 acţiuni repetitive
 Simularea
 leziuni create conştient pentru obţinerea unor
avantaje
Afecţiunile psihice în DC

 Necesită o identificare cât mai precoce

 anamneză atentă
 întrebări “de rutină” dar corect ţintite şi deschise:
 “de când doriţi această intervenţie?”;
 “de ce doriţi această intervenţie?”;
 “cine mai doreşte această intervenţie?”…
 De recomandat consultul psihiatric oricând
există suspiciuni
 Ideal
 Pacientul ideal pentru DC
 pacient fără patologie
psihiatrică
 pacient care identifică exact
problemele pe care le acuză
 pacient care are aşteptări
realiste de la tratamentul DC
 pacientul este motivat să
urmeze tratamentul
 Pacientul cu
contraindicaţie pentru DC
 pacienţi cu automutilări
 pacienţi cu depresii
severe
 pacienţi agitaţi în ziua
programată pentru
intervenţie
 pacienţi cu ideaţie
suicidară
 pacienţi cu psihoze