8. Relatia medicului cu pacientul.

Modele ale relatiei medic-pacient.

Increderea in interiorul relatiei
medic-pacient, exercitiul datoriei,
independenta profesionala.

George Cristian Curca MD, Ph.D.

Prof. de medicina legala si etica medicala
Discipl. Medicina legala si Bioetica, Facultatea Medicina UMFCD
 Relatia medic-pacient
Se regaseste in centrul eticii medicale (studiul
comportamentului moral in practica medicala)
Sfere relationale: medic-pacient; medic-medic; medic-
societate
Imperative:
moral
Constiinta proprie
Valori morale sociale (etica virtutii, drepturi,
datoria, principiile bioeticii, etc.)
Valori morale profesionale (Coduri)
legal
Dubla natura a medicului: umanism si competenta
(profesionalism)
1. Pacientul arata
incredere,
2. Pacientul aflat in nevoie
de asistenta,
3. Pacientul are
adresabilitate
4. Pacientul are
complianta
5. Pacientul are drepturi
1. Medicul are empatie,
2. Medicul manifesta datorie
3. Medicul arata fidelitate,
4. Medicul are benevolenta,
5. Medicul are beneficenta,
6. Medicul va practica cu non-
maleficenta,
7. Medicul manifesta respect
(umanitatea pacientului,
drepturile lui)
8. Medicul practica cu justitie
ELEMENTE ALE MORALITATII RELATIEI
MEDIC-PACIENT
 Increderea

Oferta morala a pacientului: increderea

Contraoferta morala a medicului (benevolenta,
beneficenta, non-maleficenta, justitie in actul
medical)
Incredere>confidente>informatii>fidelitate>
confidentialitate>incredere

Securizarea relatiei medic-pacient

 Fidelitatea
Fidelitate (DEX: statornicie, devotament, credinta). Respectul
fidelitatii
Decurge din datorie: datorie ca obligatie morala autoasumata,
datorie ca diligenta (deontologic), datorie ca si raspuns la
increderea aratata.
Datoria, loialitatea vs. interesul personal se rezolva
astfel: in orice situatie de conflict interesul pacientului
primeaza si auto-interesul este secundar
Fidelitatea securizeaza relatia medic-
pacient (este pacientul meu; este medicul
meuam sa va spun cum sa faceti ca sa fie
bine; ma sunati oricand aveti nevoie;
ma puteti gasi la.)
Pot decruge: Conflictul de interese,
incompatibilitatea
 Incompatibilitate, conflict de
interese
Conflictul de interese implica o intersectie intre interesele personale si
cele publice decurgand din pozitia de decizie pe care o are cel in
cauza.
Poate apare atunci cand interese proprii ori ale unor terti apropriati
ori membrii ai familiei (pana la gradul III) se intersecteaza cu datoria
oficiala/publica putand influenta indeplinirea cu obiectivitate a
acestora (art. 70 din Legea 161/2003 ).
-Incompatibilitatea este starea de natura a genera conflict de interese.

Conflictul de interese in medicina se poate manifesta Binele Binele

in: personal pacientul
Alegeri Fidelitatea Fidelitatea
ingrijirea medicala
luarea unei decizii
Cercetare
Evolutia carierei profesionale
publicarea stiintifica, etc.
 Dubla loialitate

Dubla loialitate:
Parinti vs. copil, gravida (mama vs. fat)
Terti (pacient vs. institutie, guvern, alti cetateni)
Protejarea celor vulnerabili, nondiscriminarea sunt
imperative ale practicii medicale si constituie principiul
fundamental al solutiei dilemei dublei loialitati

Binele unui tert Binele pacientului

Binele mamei Binele copilului
Principiile moralitatii actului medical din perspectiva
bioeticii
Beneficenta cere practicianului (responsabilitate si
datorie)
1. sa actioneaze spre binele pacientului (Sanatatea
pacientului este principala mea indatorire)
2. sa indeparteze raul (boala) atunci cand o intalneste
3. Sa maximizeze beneficiile cu minimizarea riscurilor;
4. Sa manifeste grija pentru sanatatea publica(ca bine
public) si a oricarei terte persoane ce poate fi afectata de
cazul in sine, binele celor vulnerabili (ex. incompetenti,
discriminati, fara aparare, etc.).
Nonmaleficenta
Autonomia
Justitia (dreptatea)
Se manifesta obligatii morale (datorie) fata de o persoana atunci
cand:

1) Suferinta: Suferinta: empatia medicului ii reface pacientului

demnitatea ca fiinta umana, respectul de sine si din partea
celorlalti, ii ofera solidaritate, increderea in sine si favorizeaza
afilierea si/sau reinsertia:
1) Regret
2) Compasiune
3) Incurajare
2) Greseala
3) Recunoastere
4) Iertare
5) Reparatie
6) Promisiune
1) Datorie
2) Fidelitate, neabandon
3) Loialitate (securizarea increderii)
Obligatia Valori Valori Apelare
morala morale corective
suferinta Empatie, Regret, Ne pare rau (regret,
compasiune, condoleante, condoleante)
beneficenta alinare, Cred ca va doare; stiu ca e
incurajare neplacut (compasiune).
Fiti curajos! Stiu ca doare, va
trece, suntem alaturi!
(incurajare)

Greseala Reparatie, a Recunoastere, Nu mi s-a mai intamplat / este

proprie nu face rau adevarul, prima data cand incerc (a spune
iertare adevarul)
Ne scuzati/ma scuzati (iertare)
Nu va speriati/impacientati voi
chema pe altcineva imediat (a
repara)
promisiune Fidelitate Securizarea Aveti incredere, revin imediat
increderii (Promisiunea de
ingrijire/tratament si de
neabandon)
 A spune adevarul

A spune adevarul este o datorie: datorie fata

de adevar, o datorie fata de pacient de a nu
minti
Datoria de a comunica eroarea medicala
Spunand adevarul, informam, informand
oferim posibilitatea manifestarii libertatii
pentru persoanele care sunt autonome
Privilegiul terapeutic
 Privilegiul terapeutic
Criteriile care trebuie luate in
considerare atunci cand se
apeleaza/nu se apeleaza la privilegiul
terapeutic (motive in paranteza):
natura patologiei (cancer) si
prognosticul (infaust)
certitudinea asupra diagnosticului
cu prognostic infaust
psihologia pacientului care poate
decide dincolo de evolutia bolii si
planul terapeutic sa isi produca
rau scurtand astfel supravietuirea
personalitatea pacientului (ex.
pacient depresiv vs. pacient
luptator)
Nu poate apela la privilegiul terapeutic
atunci cand:
Pacientul este autonom si asteapta
adevarul asupra starii sale de sanatate
sperand ca o data aflat sa inceapa sa
lupte pentru vindecarea sa
Pacientul are o boala contagioasa care
impune declarare obligatorie (ex. SIDA,
tuberculoza, etc.)
Pacientul necesita o alta interventie
medicala/chirurgicala pentru care
trebuie sa isi exprime consimtamantul
informat (ex. ablatia tumorii: in acest
caz oprind aflarea adevarului initial
medicul ajunge sa minta privitor la
motivele interventiei; obtinerea
semnaturii consimtamantului de la
familie cat timp pacientul este autonom
si major este ilegala).
 A trata/a nu trata

Balanta riscuri/beneficii, non-

maleficenta/beneficenta
Dorinta pacientului, preferintele lui (abordare
utilitariana)
Independenta profesionala a medicului
 Modele ale relatiei medic-pacient
1. Model paternalist: bazat pe atitudinea
paternalista a medicului (de inspiraie european)
2. Model informativ: bazat pe autonomia
pacientului in relatie cu medicul (de inspiraie
american)
3. Model interpretativ: bazat pe autonomia
pacientului in relatie cu medicul care este un
interpret in relatia cu pacientul
4. Model deliberativ: bazat pe dezvoltarea unei
relaii (de prietenie)
 Model Model informativ:
Model
paternalist: bazat pe
interpretativ
Bazat pe autonomia Modelul
bazat pe
atitudinea pacientului in deliberativ: bazat
autonomia
paternalista a relatie cu medicul pe dezvoltarea
pacientului in
medicului (de inspiraie unei relaii
relatie cu medicul
(de inspiraie american)
european)
Principiul Beneficiena Autonomia Autonomia Beneficena se
etic care prevaleaz asupra prevaleaz asupra prevaleaz asupra mpletete cu
prevaleaz autonomiei. beneficenei (n beneficenei. autonomia
n modelul Autonomia exist extrem Amndou exist,
de relaie dar e minimizata beneficena nu autonomia este
(n extrem nu exist). Denumit i atenuata fa de
exist) model tiinific, modelul
tehnic/tehnicist informativ dar
decisiv
 Model paternalist: Model informativ:
Model interpretativ
Bazat pe atitudinea bazat pe autonomia Modelul deliberativ:
bazat pe autonomia
paternalista a pacientului in relatie bazat pe
pacientului in relatie
medicului cu medicul (de dezvoltarea unei
cu medicul
(de inspiraie inspiraie relaii
european) american)

Cine decide Medicul. Medicul Pacientul. Pacientul Pacientul. Pacientul.

n modelul de este n control. este n control. Pacientul este n Medicul ca prieten.
relaie Medicul i asum Medicul este un control dar poate fi Pacientul este n
rolul de reprezentant simplu consultant controlat. control dar poate fi
al pacientului. medical: el prezint Medicul ca interpret. controlat.
opiunile de ngrijire Medicul interpreteaz Model axat pe
(ca pe crile de joc) valorile pacientului i dezvoltarea unei
iar apoi pacientul este l asista/ajuta s i le relaii (prietenie
cel ce decide. regseasc pentru a limitat).
Medicul poate face lua o decizie luminat Aliana terapeutic
recomandri la astfel nct ngrijirile
cerere. medicale s se
potriveasc acestora
valori.
 Model informativ: bazat Model interpretativ
Model paternalist:
pe autonomia pacientului bazat pe autonomia Modelul deliberativ:
Bazat pe atitudinea
in relatie cu medicul (de pacientului in relatie cu bazat pe dezvoltarea
paternalista a medicului
inspiraie american) medicul unei relaii
(de inspiraie european)
Construcia i. Medicul este i. Medicul este i. Prin intuitivism i. Medicul i prezint
modelului de depozitarul depozitarul medicul anticipeaz pacientului opiunile
relaie cunoaterii si firesc el cunoaterii dar firesc dorinele pacientului. terapeutice att
trebuie sa pastreze decizia este a ii. Pot fi situaii n care tiinific ct i din
decizia. pacientului. medicul nelege c perspectiva valorilor
ii. Se prezuma ca ii. Pacientul este ateptrile pacientului sale profesionale.
pacientul doreste nu informat, i se fac sunt nerealiste sau Scopul este de a-l
sa stie si sa aleaga ci (sau nu) recomandri mai mari dect poate aduce pe pacient prin
sa se vindece. s i se cer deciziile obine: atunci auto-dezvoltare
iii. Medicul dorete i necesare; informeaz dar nu moral la nivelul
urmrete binele iii. Medicul ca si pentru a avea alte acestei nelegeri i
pacientului consultant si asistent decizii ci pentru c astfel s poat s i
iv. consimmnt formal in luarea deciziilor resimte apsarea formuleze o decizie
v. Valorile medicului iv. Opinia profesional a moral a mpririi proprie care ns vine
sunt transpuse asupra medicului rezultatului care nu e s se alinieze cu cea
pacientului (recomandarea), ntrutotul favorabil. a medicului.
obligatorie. iii. Medicul este un ii. Medicul este
v. Medicul ia numai consilier si un prietenul pe care l ai
decizii profesionale interpret care l ajut pentru un timp scurt
dar care nu devin pe pacient s se i cu un scop anume.
decizii personale ale regseasc n faa iii. Decizia decurge
apcientului. Medicul deciziei pe care o va dintr-o negociere
nu depete rolul de lua ns singur. spre a alege cea mai
consultant iv. Conceptul de potrivit opiune
vi. Pacientul i autonomie se bazeaz terapeutic.
administreaz singur pe nelegerea
propriile valori informaiei
Limitele i. Relaie i. Relaie i. Relaie uor i. Relatie aparent
modelului de dezechilibrat: dezechilibrata: dezechilibrat: congruenta si
relaie medicul este n pacientul este n pacientul este n echilibrata
controlul actului controlul actului control dar deciziile ii. Implicare afectiv
medical: medical. sale sunt conturate de din partea medicului
ii. Deciziile pot s nu Este el apt s aleag? interpretarea nevoilor iii. Timp mult consumat
fie pe placul Ii dorete s aleag? sale de ctre medic: iv. Eecul actului
pacientului. Poate el sa aleaga un medic lipsit de medical si al relaiei
iii. Persoana medicului ntre optiuni, intuiie spre a devine eec personal
devine importan beneficii si riscuri? nelege bine v. Mare nevoie de
prin i. Medicul ia decizii dorinele pacientului obiectivitate
alegerile/deciziile profesionale dar care ori un medic care profesional:
sale i competena sa. nu devin decizii influeneaz pot subiectivismul poate
Se afla c medicul personale ale schimba deciziile distruge rezultatul
poate fi providenial pacientului pacientului care vi. Relaie continu ce
sau, din contr, s ii. Cine rspunde pentru astfel se dovedete in nu poate fi ntrerupt
devin sursa destinul pacientului? mod real lipsit su fr daune
nefericirii prin eecul iii. Cine rspunde pentru privat de o real vii. Pacientul unui singur
medical (totul sau actul medical? autonomie medic
nimic) iv. Unde este umanismul ii. Pacientul poate primi
iv. Medicul poate ajunge actului medical? mai mult sau mai
s cunoasc boala dar v. Care mai este puin ngrijire
s nu i aminteasc nelesul actului medical dect i-ar
numele pacientului medical? dori.
v. Asumare integral a iii. Persoana medicului
responsabilitilor de devine important
catre medic prin interpretrile
sale
iv. Comunicarea dificil
sau incomplet poate
pava esecul.
Avantajele i. Model umanist. i. Model legalist. i. Model mixt. i. Model mixt.
modelului de ii. Medicul are libertate ii. Pacientul este umanist-legalist umanist-legalist
relaie profesional de a-i autonom, n control ii. Pacientul este ii. Medicul i pacientul
alege calea iii. Drepturile autonom, n controlul au o relaie empatic
iii. Medicul este lipsit de pacientului sunt sau i l are alturi pe iii. Cei doi conlucreaz
condiionaliti din prioritare, legalismul medic care l ajuta s iv. Pacientul tie c
partea pacientului este prioritar se regseasc lucreaz pentru sine
iv. Medicul se afla n iv. Pacientul se implic iii. ncrederea (relaie i este mndru de
lupta doar cu boala n ngrijirea sa i ia fiduciar) n medic atitudinea sa de
v. Implicare personal decizii este la cote ridicate lupttor
psihologica a v. Medicul nu este iv. Deliberarea se face v. ncredere n medic
medicului e redus implicat personal nici atat asupra valorilor (rel. fiduciara este la
dupa cum cea psihologic nici ce in de starea de cote nalte (cele mai
juridica este crescuta juridic sntate cat i asupra nalte) dublat de
vi. Timp minim vi. Medicul rmne un valorilor pacientului ncredere n reuit
consumat cu simplu consultant v. Natura relaiei ia in vi. Rspunderea
deliberarea sau medical considerare medicului, chiar
convingerea vii. ncrederea umanismul dar se dac exist, este
pacientului pacientului (rel. bazeaza pe diluata n decizia
vii. ncrederea n medic fiduciara) este la cote competenta comun
(rel. fiduciar ) este reduse vi. Pot mpri ntr-o vii. Deliberarea se face
la cote ridicate viii. Natura relaiei nu se msur mai mare numai asupra
viii. Medicul poate da bazeaz pe umanism, vina unui eec valorilor ce in de
msur valorii sale ci pe competen starea de sntate i
profesionale nu se extinde asupra
celorlalte valori ale
pacientului (aspect
interpretativ)
viii. Decizia aparine
pacientului
Riscurile i. Risc de eroare i. Risc de anomie a i. Risc de eroare prin i. De deteriorare a
modelului medical izvort relaiei lipsa intuiiei relaiei prin
din lips de medic-pacient valorilor personale aprofundare i
competent, ii. Risc de lipsa de ale pacientului intimidate dincolo
neglijent, uurin, umanism, ii. Subordonarea de profesionalism.
temeritate, toate indiferenta valorilor proprii ii. Risc de eroare
innd de medic care profesional valorilor pacientului medical izvort
i asum iii. Pierderea valorilor greit nelese din lips de
responsabilitatea profesionale i a conduce la eroare competent,
actului medical direciei actului profesional (de neglijent, uurin,
ii. Risc de malpraxis in medical norm) temeritate, toate
caz de esec iv. Medic fr decizie: iii. Risc de influenare innd de medic
iii. ncredere nelat cel lipsit de iv. Risc de malpraxis care i asum
iv. Relaie autonomie este responsabilitatea
depersonalizant (n medicul, act medical actului medical
extrem) la decizia/comanda iii. ncredere nelat
pacientului
v. Absena ncrederii
sau ncredere
limitat, vigilent
vi. Risc de malpraxis:
medicul preia
rspunderea
laboratorului sau
preia rspunderea
actului medical cerut
 RELATIA MEDIC-PACIENT
Doamna V.A. de 76 ani cu diabet tip II insulino-independent este internata cu gangrena la
primele 2 degete de la piciorul drept. Locuieste singura si nu i-au placut niciodata doctorii.
Primeste antibioterapie i.v timp de o saptamana pentru asanarea infectiei de la degete dar
fara raspuns. Incepe sa prezinte temperatura. Doctorii recomanda amputatea degetelor
afectate dar pacienta afirma ca nu doreste asta intrucat nu stie ce se va face cu degetele ei
dupa amputatie: ideea ca ar putea fi aruncate la gunoi o ingrozeste.

Ce sa faca medicul:
a. Sa tina cont de decizia pacientei si sa o externeze sub semnatura intrucat este clar ca
fara amputatie va intra in soc toxico-septioc si va muri si cat timp nu se opereaza
tratamentul intraspitalicesc este incheiat
b. Sa nu ia in seama temerile ciudate ale pacientei si sa amputeze degetele chiar daca
pentru asta trebuie sa sedeze si sa lege pacienta la nevoie intrucat este mai mult decat clar
ca fara operatie va muri si atunci raspunderea sa va fi angajata
c. Sa aduca un psiholog, eventual un membru al familiei si sa incerce sa obtina din nou
consimamantul informat gasind o rezolvare pentru acele degete si incercand sa convinga
pacienta ca sa se opereze pentru a ramane in viata
 Domnul BU, un vaduv de 85 ani este diagnosticat de 10 ani cu Alzheimer.
Starea sa clinica s-a deteriorat mult in ultima vreme si nu-si mai poate
controla miscarile gurii , astfel s-a incercat hranirea prin tub nasogastric
dar acesta a smuls in repetate randuri sonda; se propune plasarea
chirurgicala a unui tub de alimentare gastric . Familia sa este alcatuita din
5 copii, 2 dintre ei doresc acest tip de alimentare, 2 gandesc ca nu si-ar
dori asa ceva pentru tatal lor si unul nu stie sau nu vrea ca sa spuna
nimic.

Ce are de facut medicul?

a. Nu instituie alimentatia enterala
b. Instituie alimentatia enterala
 Un om fara adapost este internat de urgenta in spital, din
strada. Se pune dg. De osteomielita, gangrena, stare toxico-
septica si diabet. Omul pare a nu fi in deplinatatea
facultatilor sale psihice. El refuza orice tratament. Cere doar
apa, insulina si sa doarma. Arunca cu urina in asistente,
murdareste cu fecale totul in jur. Este evident pentru medic
ca omul are nevoie de investigatii aprofundate si de
tratament, poate chiar complex. Pe de alta parte medicul
curant se gandeste ca are de ales intre a-l da afara din
spitalul care a ajuns un haos din cauza lui ori sa-l trateze cu
forta.

Ce sa faca medicul?
 Un medic chirurg tanar (poate fi si un internist) necasatorit are in ingrijire o pacienta tanara
majora pentru dg. de apendicita acuta. Efectueaza apendicectomia care se desfasora cu bine.
Pacienta se alfa in ingrijirea postopeartorie care dureaza circa 5 zile. Dupa apendicectomie se
pune problema desigur a externarii. Bolnava il place pe tanarul medic si flirteaza cu el chiar daca
este internata, din ce in ce mai intens pe masura ce se apropie externarea. Devine clar pentru
medic ca s-ar putea dezvolta o relatie intre ei. Medicul insusi nu este indiferent la actiunile
pacientei gandind ca de fapt si-ar dori o relatie cu aceasta pacienta care e tanara si draguta,
inclusiv o relatie sexuala desigur. Pacienta cere o clarificare inainte de externare.

Ce ar trebui sa-i spuna medicul?

a. Imi pare sincer rau dar ceea ce iti doresti si mi-as dori si eu nu este posibil niciodata dat fiind
ca sunt si raman medicul tau
b. Avem nevoie de aprobarea comisiei de etica
c. Nu putem sa avem o relatie si in acelasi timp sa iti fiu medic nici acum in spital si nici dupa
externare, dar din momentul in care nu iti mai sunt medic curant devine posibil
d. Putem sa ne intalnim, putem fi chiar prieteni ulterior, chiar mi-ar place, dar fara a avea o
relatie sexuala intrucat sunt si raman medicul tau
e. Ok, sa nu pierdem timpul
 Ana are 11 ani si este tratata de osteosarcom la mana stanga care a trebuit sa-i fie amputata apoi a urmat o
cura lunga de chimioterapie. A fost in remisie pt 18 luni si s-a descurcat foarte bine in tot acest timp revenind
chiar la scoala si avand mare grija de proteza sa eficienta, dar este trista ca a trebuit sa renunte la pisica sa.
Analizele recente insa arata revenirea masiva a bolii cu metastaze pulmonare diseminate. Indiferent de
tratamentul agresiv ce se poate aplica, sansele fetitei de vindecare sunt minime.
I se spune Anei intrucat tot timpul aceasta a fost cooperanta si a creat o alianta terapeutica in vederea
insanatosirii sale. De data asta insa Ana refuza clar continuarea tratamentului, si este acum total
neincrezatoare in vindecarea ei si mai ales este foarte suparata pe medici si pe familia sa spunand ca deja i-au
fost luate bratul si pisica si ca ce altceva vor sa-i mai ia si ca asta ii ajunge si s-a saturat de 3 ani de cand totul s-
a intors pe dos. Parintii insista in continuarea tratamentului neputnad sa accepte ca isi vor pierde copilul iubit
fara a face tot ce se poate pentru viata lui.
A fost cerut sfatul unui psiholog si al unui psihiatru anungandu-se la concluzia ca Ana este probabil incapabila
sa ia decizii cu privire la administrarea tratamentului , ca foarte probabil nu intelege moartea intrucat
vorbeste tot timpul despre pisica sa si nu despre posibilitatea mortii sale si ca este intr-o stare de anxietate
avansata .
Personalul este reticent in a impune tratamentul stiind suferinta copilului din trecut.

Ce sa faca medicul curant?

a. Sa dea curs solicitarii fetitei impotriva vointei familiei
b. Sa incerce sa convinga parintii de zadarnicia tratamentului oricum foarte agresiv si sa dea curs apoi
impreuna solicitarii fetitei
c. Sa dea curs solicitarii familiei si sa trateze impotriva vointei copilu
2.O persoana are SIDA, dezvolta o pneumonie cu
pneumocystis si moare. Dar inainte sa moara ea cere
medicului sa nu spuna familiei care este diagnosticul
adevarat care i-a scurtat viata.

Ce sa faca medicul?
 MEDIC-SOCIETATE
Dr. P, medic de familie, este cunoscut ca avand un interes deosebit in
dispensarizarea persoanelor cu HIV si SIDA; de altfel un f. bun
organizator de conferinte si adunari pe aceasta tema cu o larga implicare
profesionala si sociala. Este contactat de catre coordonatorul unui studiu
cerindu-i-se sa evalueze participarea intr-un proiect de cercetare ce are
prevenirea dementei cauzate de HIV. Ii este cerut sa inainteze numele
pacientilor pe care ii are in baza sa de date, HIV pozitivi ce se potrivesc
studiului. In urma acestor informatii va fi platit cu 100$ pt fiecare nume
furnizat .

Poate medicul sa prezinte aceste informatii fara precautii special tinand

cont ca este vorba doar de niste simple nume
a. Da
b. Nu
 Domnul M, 35 ani, casatorit, a intretinut relatii sexual neprotejate de 2 ori; desi e
asimptomatic este anxios la gandul ca ar fi putut contacta boli venerice fapt pt care merge
la medic. In urma testelor efectuate s-a diagnosticat HIV +
Medicul doreste sa discute problema cu pacientul precum si cu sotia acestuia desi nu ii este
acesteia medic curant dar pacientul nu doreste ca sotia sa afle problema si il ameninta cu
incalcarea secretului profesional daca anunta ceva.

Ce ar trebui sa faca doctorul in aceasta situatie in prima instanta afland decizia pacientului?
a. Sa contacteze sotia ignorand dorinta pacientului?
b. Sa respecte dorinta pacientului si sa renunte la a informa sotia?
c. Sa ii comunice ca daca nu ii va comunica sotiei rezultatul o va face el insusi dar numai
dupa ce ii da acestuia sansa de a discuta ca intre soti?
d. Sa ii explice domnului M ca are obligatia instiintarii sotiei iar ca transmiterea bolii in
cunostiinta de cauza este infractiune si astfel va putea fi arestat?
e. Sa raporteze cazul Directiei de Sanatate Publica?
 Doamna V de 29 ani descopera ca sufera de epilepsie.
Pacienta mentioneaza in trecere medicului (medic de
familie) ca are carnet de conducere si ca este fericita ca
poate sa conduca dat fiind faptul ca divortata fiind conduce
si face aprovizionarea impreuna cu fetita sa de 3 ani.
Pacienta are convulsii foarte rare si se afla sub
anticonvulsivante pe care si le ia.

Ce trebuie sa faca medicul de familie?

a. Sa anute politia pt. suspendarea carnetului?
b. Sa nu anunte respectand secretul professional?
 Aveti un pacient care a fost diagnosticat recent cu mielom. Aveti pe marginea diagnosticului o
discutie cu pacientul informandu-l si discutand optiunile sale de tratament. De fel sunteti angajat
intr-o policlinica privata (poate fi si din sistemul public) si ati primit instructiuni scrise de la
directiune sa nu le propuneti pacientilor cu mielom transplantul medular, motivandu-se ca este
extrem de scump si ca oricum nu vindeca boala chiar daca poate sa prelungeasca supravietuirea
(dar si aceasta se produce intr-un mod neconcludent statistic).
La ultima sedinta de analiza cu conducerea s-a discutat ca optiune pentru acesti bolnavi
recomandarea tratamentului cu melfalan sau talidomida. De asemenea la aceeasi intalnire s-a
discutat rentabilizarea fiecarui serviciu in parte inclusiv a fiecarui medic si a rezultat ca cei ce
realizeaza costuri ridicate fara a avea un rulaj ridicat al pacientilor vor avea alocari bugetare mai
reduse: desigur, pentru acestia, despre promovare nu va mai putea fi vorba dar chiar, din contra,
se poate propune desfiintarea ori externalizarea serviciului respectiv.

Ce considerati ca este etic sa faceti?

a. Va indrumati pacientul catre un alt coleg pentru a avea aceasta discutie
b. Fara prea multe explicatii dati pacientului tratament cu melfalan sau talidomida dupa cum este
recomandat si evitati discutia despre transplant
c. Informati pacientul despre transplantul medular doar daca va intreaba
d. Transferati pacientul la o alta unitate sanitara
e. Informati complet pacientul despre riscurile si beneficiile unui transplant medular ca de altfel a
tuturor optiunilor sale de tratament
 Un medic de familie are un cabinet individual (se poate lua in considerare un
cabinet de ORL, etc.). Are in lista 2300 de pacienti, ceea ce este deja mai mult
decat media colegilor. Reuseste sa-i viziteze pe toti dar numai intr-un program
intens in care ziua sa de munca se termina dupa orele 20.00 zilnic. Decide sa nu
mai inscrie si alti pacienti pentru a putea controla cat mai corect starea de
sanatate a celor deja inscrisi. In acest scop isi instruiese personalul de la receptia
cabinetului sa inceapa sa refuze pacienti.

Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adecvate situatiei?

a. Este ilegal si neetic ce face
b. Este etic dar nu si legal
c. Este si legal si etic ce face
d. Este legal dar nu si etic
e. Este legal si etic numai daca aranjeaza transferul pacientilor care solicita
inscrierea la el catre un alt coleg medic, adica numai daca nu abandoneaza
pacientul sau
 Relatie MEDIC-MEDIC
Dr. C, a newly appointed anaesthetist in a city hospital, is alarmed by the
behaviour of the senior surgeon in the operating room.
The surgeon uses out-of-date techniques that prolong operations and
result in greater post-operative pain and longer recovery times.
Moreover, he makes frequent crude jokes about the patients that
obviously bother the assisting nurses.
As a more junior staff member, Dr. C is reluctant to criticize the surgeon
personally or to report him to higher authorities. However, he feels that
he must do something to improve the situation.
Ce sa faca?