MĂDUVA SPINĂRII

Date generale

Măduva spinării poate să aibă patologie traumatică şi non-traumatică.

Bolile măduvei spinării non-traumatice sunt date în special de bolile
degenerative (de ex.hernia de disc şi stenoza de canal spinal). Odată cu
înaintarea în vârstă, prevalenţa acestor boli este mai mare. În plus, patologia
dureroasă dată de aceste procese degenerative este din ce în ce mai
frecventă.
Bolile degenerative, în mod hernia de disc, apar cu cea mai mare frecvenţă
în segmentele cervicale şi lombare.
Etiologia bolilor spinale traumatice:
accidente auto
accidente de sport şi căzături
atacuri cu arme (împuşcături şi înjunghieri)
injurii ocupaţionale.
Pacienţii care au leziuni spinale traumatice sunt de obicei tineri şi sunt de
sex masculin.
Date de anatomie
Organizarea somatotopică a măduvei spinării este în felul următor:
cordonul posterior conţine fibre nervoase senzitive care conduc informaţii
proprioceptive şi legate de presiune

cordonul ventrolateral conţine tracturi spinotalamice, care conduc

informaţii legate de durere şi temperatură

tractul posterior-lateral transmite controlul voluntar.

Definiţii de termeni
mielită - proces inflamator infecţios sau noninfecţios al măduvei spinării

mielita transversă – implică toată aria de secţiune a măduvei spinări

meningomielita – implică măduva spinării şi meningele

leucomielită – afectarea substanţei albe a măduvei spinării

poliomielită – afectarea substanţei cenuşii a măduvei spinării.

Debutul:
acut se referă la dezvoltarea simptomatologiei în decurs de ore sau zile
subacut – evoluţia simptomelor în 2-6 săptămâni
cronic – evoluţia simptomelor de la debut la vârf în mai mult de 6
săptămâni.

Sindroamele de compresiune focală a măduvei spinării în bolile

degenerative sunt predominant localizate la nivel cervical şi lombar,
datorită particularităţilor biomecanice.
Tumorile spinale de etiologie diferită (intra şi extradurală) trebuie
întotdeauna să fie considerate în diagnosticul diferenţial al pacienţilor care
suferă de afectare medulară.
Hemoragiile spinale apar acut la pacienţii care urmează tratament
anticoagulant, sau suferă de tumori sau malformaţii arteriovenoase.
Clasificarea
Principalele clasificări sunt în funcţie de cauză şi modul de debut al bolilor.
patologie traumatică
patologie non-traumatică

Clasificarea sindroamelor medulare non-traumatice

1)Compresia măduvei spinării

hernia de disc – durere severă de obicei unilaterală dar poate fi şi

bilaterală, para/tetrapareză, disfuncţie urinară şi la nivelul intestinului.
stenoză cervicală – sindrom radicular cervical uni- sau bilateral,
parapareză, disfuncţie la nivelul vezicii urinare (imperiozitate)
osificarea ligamentului posterior longitudinal – durere, sindrom
radicular senzitiv şi/sau motor, mielopatie cu dezvoltare lentă
stenoză de canal spinal lombar – durere lombară, claudicaţie neurogenă
2)Tumoră medulară
Tumorile pot fi clasificate:
extramedulară intradurală: neurinom, meningiom
extramedulară extradurală: limfom, metastază
intramedulară
Simptomatologia este reprezentată de:
durere
parapareză/tetrapareză cu evoluţie progresivă
tulburări la nivelul vezicii urinare şi a intestinului.

3.) Hemoragie spinală

- poate să fie spontană, prin ruperea unei malformaţii arterio-venoasă sau
prin supradozaj de anticoagulant
- debut brusc
- disfuncţie urinară
- parapareză cu accentuare rapidă
- tetrapareză în cazul localizării cervicale.
4.) Ischemie la nivelul măduvei spinării
ischemia arterei spinale anterioare
malformaţie arterio-venoasă
• debut brusc
• durere în centură
• deficit motor
• sindrom de cordon central
• paraplegie acută
• ROT diminuate sau abolite
• boli demielinizante

5.) Mielită transversă

6.) Neuromielită optică (sindrom Devic)

tulburări de mers
tulburări de vedere
episoade recurente de parestezii şi deficit motor
poate apare după infecţii virale sau vaccinare
debut acut cu deficite rapide şi
paraplegie/tetraplegie progresivă fulminantă
7.) Mielita infecţioasă
Virală HSV, EBV, virus Coxsackie, echovirus, poliomielită
Bacteriene şi fungice
• iniţial apare durere în cordon
• febră
• alterarea stării generale
• parapareză sau tetrapareză

8.) Scleroza multiplă

9.) Mielopatie fizică prin factori externi

Sindroamele medulare
Sindrom central
cauzat de siringomielie, hiperextensie, tumori medulare
tulburări de sensibilitate disociate
deficite motorii
tulburări trofice

Sindrom medular anterior

infarct în teritoriul arterei spinale anterioare
pierderea acută a senzaţiei de durere şi temperatură sub nivelul leziunii
parapareză
incontinenţă urinară

Sindrom medular posterior

scleroză multiplă, tumori spinale, subluxaţie atlantoaxială
ataxie
parestezii
deficit motor
incontinenţă urinară
 Sindrom Brown-Sequard
cauzat de traumatisme directe sau indirecte, scleroză multiplă

Parestezii

pierderea sensibilităţii proprioceptive ipsilateral leziunii

deficit motor

Sindrom medular complet

traumă, sindroame de compresiune medulară

deficit motor, tulburări de sensibilitate sub nivelul leziunii.

Mielopatii compresive intramedulare
Neoplasme
Scleroza multiplă
Siringomielia

Siringomielia este o cavitate medulară care conţine fluid.

• poate fi primară sau secundară (posttraumatic sau asociată cu tumori
intramedulare sau extramedulare)
• majoritatea leziunilor sunt situate între C2 şi T11
• se pot extinde până la nivelul bulbului (siringobulbie)
• poate fi asociată cu scolioză, sindrom Klippel-Feil, malformaţie Chiari tip I
sau II.
• se poate dezvolta postinflamator.
Clasificare:
1)Siringomielie comunicantă
a) cauzată de dilataţia primară a canalului central
b) adesea asociat cu anomalii de foramen magnum
c) localizare pur centrală
2)Siringomielie noncomunicantă
a) chist intramedular noncomunicant cu canalul central sau spaţiu
subarahnoidian
b) traumă, tumoră sau arahnoidită
c) localizare pur centrală.
Localizarea cavităţii este variabilă: pur centrală, pur paracentrală, centrală sau
paracentrală.

Tablou clinic
• Este variabil, dat de localizare şi nivelul leziunii la nivelul măduvei
spinării.
• atrofie segmentară cu ROT abolite
• pierderea segmentară a sensibilităţii pentru temperatură şi durere
• fără afectarea sensibilităţii proprioceptive.

Dacă se asociază siringobulbie simptomele pot fi:

• nistagmus
• disfagie
• atrofia limbii
• pierderea sensibilităţii în teritoriul trigemenului.

Invetigaţii paraclinice
RMN cerebral
este cel mai senzitiv, putând identifica cavitatea siringomielică, localizarea
şi extensia ei.
poate fi făcută în dinamică, cu urmărirea în timp a evoluţei.
poate identifica cauza şi etiologia
Tratament - chirurgical:
a) Aspirarea percutană a cavităţii siringomielice

b) Decompresie de fosă posterioară pentru tratamentul

anomaliilor de fosă posterioară

c) Rezecţia tumorii cauzative

 Mielopatii compresive extramedulare
1)Etiologia
În aceste cazuri etiologia poate fi diversă: stenoză congenitală de canal
spinal, spondiloză, hernie de disc, spondilolistezis, hipertrofie de ligament
galben, prezenţa osteofiţilor degenerativi.
segmentele cervicale sau lombare

Mielopatia cervicală spondilotică

cea mai frecvent întâlnită etiologie a paraparezei la adult
anamestic se poate recunoaşte dezvoltarea simptomatologiei de-a lungul a
câtorva ani
include:
sindrom medial: simptome de fibre lungi
sindrom lateral: sindrom radicular
sindrom combinat medial şi lateral
sindrom anterior: slăbiciune unilaterală
Practic, pacienţii au dureri la nivelul coloanei cervicale care iradiază la
nivelul unui membru superior sau bilateral. În timp se instalează tulburări de
mers şi echilibru, cu spasticitate.
Investigaţii paraclinice
RMN coloană cervicală – investigaţia de primă linie, poate oferi informaţii
referitoare la gradul de stenoză, întinderea ei la nivel cervical
CT coloană cervicală – poate fi complementar RMN
Tratament
folosirea colarului pentru imobilizarea gâtului
fizioterapie
antialgice
anti-inflamatoare
chirurgie decompresivă.

2)Stenoza de canal lombar

Poate avea forme variabile de prezentare
Asimptomatică sau simptomatică
Debut insidios cu semne de claudicaţie neurogenă:
disconfort la nivelul membrului inferior produs de mers sau ortostaţiune
pentru perioade prelungite
durere lombară joasă care iradiază sau nu la nivelul unui membru inferior
sau bilateral.
 Abces epidural
simptomatologia se poate dezvolta rapid (în câteva zile) sau progresiv
(în câteva săptămâni)

Tablou clinic
durere lombară, cu sau fără iradiere la nivelul unui membru inferior
sau bilateral

febră

sensibilitate la nivel local spontan şi la palpare

parapareză/tetrapareză

în evoluţie, pacienţii se pot prezenta cu sepsis

Etiologia celor mai multe cazuri este Stafilococcus aureus.