Cum influențează mass-media imaginea de

sine?
Dismorfia Snapchat

Naherniac Diana-Georgiana
Universitatea ,,Babes-Bolyai”, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării,
Publicitate, Anul II
Abstract: În lucrarea de față am analizat percepția pe care mass-media o oferă oamenilor asupra
propriului corp, modul în care sunt redate știrile care au legătură cu operațiile estetice, impactul negativ
sau pozitiv al utilizării rețelelor de socializare asupra stimei de sine și factorii care stau la baza
dezvoltării Tulburării Dismorfice Corporale. În urma efectuării acestui studiu am ajuns la concluzia că
mass-media nu reprezintă cauza principală a dezvoltării Dismorfiei Snapchat, dar potențează șansele ca
oamenii să apeleze la operațiile estetice după modul în care sunt prezentate știrile. Expunerea repetată,
constantă și îndelungată, a tinerilor îndeosebi, la fotografiile editate și postate pe rețelele de socializere
pot duce la scăderea stimei de sine iar mai apoi la nutrirea dorinței de a suporta o operație estetică,
pentru a atinge standardul de frumusețe prezentat în acele fotografii.

Cuvinte cheie: dismorfie, chirurgie cosmetică, snapchat, media, selfie, operații estetice

Introducere
La începutul anului 2018 mai multe publicații au chestionat în scris dorința oamenilor de a apela la
serviciile chirurgiei plastice, ca o consecință a expunerii mediatice și utilizării rețelelor de socializare.
Astfel că, termenul ,,Dismorfia Snapchat” este o invenție la care s-a ajuns în urma cercetărilor legate de
consecințele media, în general, rețelei Snapchat în special, asupra imaginii pe care fiecare o percepe
despre propria persoană. Fenomenul este unul de amploare în Statele Unite ale Americii și este
dezbătut mai mult, după cum probabil era de așteptat, în interiorul granițelor aceluiași stat. Cu toate
acestea, e important de menționat că unele publicații care au abordat acest subiect fac o confuzie de
termini, între Chirurgie Plastică și Chirurgie Cosmetică. Dismorfia Snapchat reprezintă fenomenul care
îi face pe oameni să își schimbe înfățișarea pentru a o înfrumuseța cu ajutorul chirurgiei Cosmetice.
Conform centrului de board certification, American Board of Cosmetic Surgery, Chirurgia Cosmetică
se focusează doar pe îmbunătățirea aspectului fizic al pacientului. (American Board of Cosmetic
Surgery). De aici putem deduce că organismul este perfect functional, iar operația suportată de către
pacient este neesențială. De cealaltă parte, Chirurgia Plastică este definită ca fiind un procedeu de
reconstruire a feței sau corpului care au defecte din naștere, traume, arsuri sau datorate unor boli.
Chirurgia Plastică intenționează să corecteze zonele corpului disfuncționale și este de natură
reconstructivă. (American Board of Cosmetic Surgery) În acest caz, intervențiile chirurgicale sunt
esențiale, spre deosebire de dorințele pur personale ale oamenilor de a-și modifica fața pentru a arăta
precum selfie-urile editate.
Motivația alegerii temei/Importanța
Alegerea temei de cercetare are la bază două perspective personale, una subiectivă și una obiectivă.
Experiența subiectivă a fost trăită în timpul vizionării documentarului ,,The Social Dilemma” regizat de
Jeff Orlowski, care nu lasă nicio piatră neîntoarsă în timp ce sondează adânc în substraturile întunecate
ale tehnologiei: adicția de social media, dezinformarea, impactul ei negativ asupra sănătății noastre
mentale și a tinerilor, precum și, potrivit lui Orlowski, potențialul rol în căderea instituților
democratice. (Sarah Klearman, 2020) Chiar dacă toate dezavantajele propuse de către Sarah Klearman
sunt adevărate și îngrijorătoare, în lucrarea de față ne vom axa doar pe adicția de social media și
impactul negativ al acesteia asupra sănătății mentale. Per ansamblu, documentarul ne livrează multe
insight-uri despre cum funcționează tor procesul rațional din spatele rețelelor de socializare și mizele pe
care ,,joacă” giganții Facebook, Reddit, Snapchat, Google. Pe lângă asta, a existat un pasaj care mi-a
captat atenția, deoarece expunea o realitate de care probabil milioane de tineri se lovesc zilnic sau de
mai multe ori în zi. O adolescentă, aflată în intimitate camerei ei, își face un selfie petru a-l posta pe
rețeaua de socializare Snapchat. Aplică filtrele de make-up de pe Snapchat pentru a-și crește stima de
sine, cu scopul de a primi validare din partea presupușilor ei prieteni virtuali sau ale unor necunoscuți.
După ce încarcă selfie-ul pe rețeaua de socializare, încep să curgă comentarii apreciatoare la adresa
fetei, dar printre acestea se regăsește și un comentariu prin care stima de sine a fetei este doborâtă, fiind
comparată cu un elefant din cauza urechilor care ies în evidență. Personajul, la vederea acestui
comentariu, face un gest care atestă prezența efectelor asupra stimei de sine a unui mesaj negativ printr-
atâtea mesaje pozitive, și își dă părul peste urechi pentru a le acoperi. Din păcate acesta nu este un caz
izolat. Eu personal cunosc zeci de persoane care sunt nemulțumite de înfățișarea lor și caută să-și
îmbunătățească imaginea în fața celorlalți măcar în mediul virtual, dar există e discrepanță imensă între
ce promovează aceste persoane în online și cum arată ele în realitate. Este un fenomen foarte interesant
și care a luat din ce în ce mai multă amploare în ultimii ani, deoarece oamenii au uitat sensul adevărat
al valorilor și al relațiilor interumane. Așa cum nu putem să simpatizăm pe toată lumea, există și
posibilitatea să nu fim plăcuți la rândul nostru. Acțiunea aceasta de a poza fals și constant pe social
media o imagine optimistă, o viață perfectă cu foarte mulți prieteni, are scopul doar de a primi
inimioare, likeuri, comentarii care, la urma urmei, parcă ne lasă mai goi pe dinăuntru decât cum eram
înainte să deschidem rețeaua de socializare, fiindcă totul este o iluzie. Reacțiile la postări sunt doar mici
bucurii ale validării de moment care nu au valoare în viața reală. Cu această evoluție imensă a erei
digitale, am ajuns să nu mai putem distinge realul de fictiv. Editarea excesivă a fotografiilor precum și
petrecerea unui timp îndelungat pe rețelele de socializare contribuie la scăderea stimei de sine, mai ales
în cazul adolescentelor de 13-16 ani, care în această perioadă a vieții încearcă să-și clădească o imagine
despre propria persoană. Un studiu care atestă această perspectivă a fost publicat în International
Journal of Eating Disorders, iar rezultatele au arătat că fetele care postează regulat fotografii cu ele, față
de cele care nu au acest comportament, își supraevaluează forma, greutatea corpului, sunt nemulțumite
de aspectul lor și își internalizează idealul de a fi mai slabe. Tot aici, la fetele din categoria care
postează poze cu propria persoană pe social media și care investesc excesivă energie și timp în realizrea
acesto fotografii, s-a observat că au și mai mari probleme de insatisfacere legate de propriul corp și
tulburări alimenatare tot pentru a atinge acel ,,thin ideal” (McLean, S. A., Paxton, S. J., Wertheim, E.
H., & Masters, J. 2015). Poate stima de sine a tinerelor fete nu ar fi atât de scăzută dacă nu ar avea la
follow alte sute de fete și nu ar continua să posteze poze cu propria persoană, nu ar mai avea termene
de comparație pe care să le studieze ore în șir. Dar, cum rețelele precum Snapchat, Instagram,
Facebook sunt gândite tocmai în sensul socializaării și menținerii legăturii cu cât mai multe persoane,
acest lucru rămâne un deziderat la care probabil nu vom ajunge niciodată. Tot în acest studiu este
confirmat faptul că postarea selfiurilor cu o persoană și cele în care apar două sau mai multe persoane
(usies), compațiile între fotografii, pot accentua atenția pe aparențe și pot crește internalizarea
idealurilor cu privire la aspectul fizic, contribuind astfel la scăderea stimei de sine. (McLean, S. A.,
Paxton, S. J., Wertheim, E. H., & Masters, J. 2015)

Dismorfia Snapchat este percepută ca fiind o Tulburare Dismorfică Corporală (BDD) și este o afecțiune
de natură psihologică care se manifestă prin ,,preocuparea excesivă pentru un defect imaginat în
aspectul fizic sau un interes disproporționat în raport cu o anomalie fizică ușoară.” (Dr Ovidiu Balaban
Popa, 2012). Chiar dacă în exemplul pe care l-am dat mai sus și care mi-a atras atenția, protagonista
este o adolescentă, această tulburare poate afecta orice persoane, indiferent de sex și vârstă. Spre asta ar
trebui să se îndrepte focusul abordării acestei probleme. Aproape oricine este predispus în a dezvolta
această afecțiune, dar desigur, cei mai predispuși sunt tinerii și adolescenții. Cazul din
documentarul ,,The Social Dilemma” a reprezentat doar o motivație în plus pentru studierea acestui
fenomen. Tot Dr. Ovidiu Balaban-Popa, medic specialist psihiatru la Spitalul Militar Central, identifică
categoriile de vârstă care pot dezvolta această afecțiune mintală. Astfel, tulburarea își poate face
apariția încă de la vârstele 12-13 ani, iar diferența dintre sexe este aproape nesemnificativă, bărbații
fiind afectați într-un procent de 2,5%, iar femeile de 2,2%. (Dr Ovidiu Balaban Popa, 2012). Este
important să purtăm discuții pe această temă, deoarece tot mai mulți oameni își doresc ca fața lor să
semene cât mai mult cu pozele de pe Snapchat, care au filtre aplicate. Oamenii care suferă de această
tulburare chiar apelează la operații estetice pentru a arăta mai degrabă ca versiunea lor cu filtre decât
precum unele celebrități. (Rachel Hosie, 2018) Este o evoluție de luat în seamă, întrucât nu demult era
un trend și o dorință să te asemeni cât mai mult cu celebritatea ta favorită. Acum, cu ajutorul efectelor
și filtrelor de pe rețelele de socializare, oamenii își pot vedea aspectul lor fizic îmbunătățit, nemaifiind
astfel nevoite să idolatrizeze doar celebritățile. O observație interesantă care ar putea elucida cauza
acestui trend este aceea că, odinioară, editarea pozelor era accesibilă doar celebrităților. Modelele,
actorii erau făcuți să arate impecabil pe copertele revistelor și în reclame, dar publicul larg nu avea
acces la programele de editare pentru a-și modifica aspectul fizic. În schimb, puteau idolatriza
standardele de frumusețe prezentate în media, cu toate că majoritatea oamenilor erau conștienți de
editările făcute pentru ca celebritățile să arate perfect. (Rajanala, S., Maymone, M. B. C., & Vashi, N.
A. 2018)

Relevanța în media:
Fenomenul Dismorfiei Snapchat a fost redat sub forma unei știri pe mai multe canale/ site-uri din
România precum, Mediafax, MedikaTv, Pro Tv Orange, Radio România Cultural, Monitorul de Galați,
Monden, Mobilissiomo, dar nu au intrat în profunzimea problemei. În schimb, două reportaje mai
ample, de la Raportul de gardă și Viva, au conturat mai bine realitatea cu care se confruntă medicii
esteticieni în această eră a selfie-urilor și a dorinței de validare pe rețelele de socializare. De exemplu,
doar în articolul de la Viva am găsit asocierea dintre percepția asupra imaginii de sine și mediul familal
în care a crescut acea persoană. ,,Părinții au un rol central în a avea grijă în mod constant de copil și în
a-l educa în privința conștientizării sinelui corporal.” (Viva, 2021) Educația oferită de către părinți va
conduce copilul ori spre iubirea față de sine ori chiar spre a-și urî propriul corp.

Mania pentru operațiile estetice a fost alimentată intens de către mass-media, în special de către
televiziuni. Am căutat în arhivele postului de televiziune Digi24, platforma care în data de 11 a primei
luni din anul 2021 anunța că a adunat peste 1 miliard de afișări în anul precedent și o medie lunară a
vizitatorilor de peste 10 milioane, știrile cu referințe la operațiile estetice, iar cea mai veche informație
cu privire la acest subiect a fost livrată în anul 2012. Știrea aducea la cunoștința oamenilor faptul că un
estetician a prejudiciat statul cu sute de mii de euro. (Digi24, 2012). La câteva zile după aceasta, tot
Digi24 afișează burtiera cu textul ,,Operațiile estetice, o variantă de cadou pentru Sărbători”. Începând
din acest moment postul de televiziune a intrat în cercul promotorilor operațiilor estetice, în rândul
femeilor în special. Corpul știrii provoacă subconștientul cititoarelor să-și dorească și ele la rândul lor o
operație estetică cadou din partea iubitului, după nenumărate lamentări legate de aspectul fizic. Mai
mult, știrea subliniază avantajele unor astfel de proceduri în România, amintind de costul foarte redus
al acestora în comparație cu alte țări. În 2013 apare o știre care dezvăluie un pachet turistic în Safari,
unde poți să beneficiezi și de operațiile estetice cu cei mai buni doctori, iar dezvăluirile unui chirurg
care lucrează acolo confirmă spusele de mai sus privitoare la trendul care a apus, dorințele oamenilor
de a arăta precum celebritățile, în acest caz Kim Kardashian și Jennifer Lopez. Cu alte cuvinte, acesta a
fost începutul mediatizării intense al operațiilor estetice și al inferiorității oamenilor de rând care au
condus, în cele din urmă, la fenomenul pe care îl studiem în lucrarea de față. Scăderea stimei de sine,
preponderent în rândul adolescentelor, este cauza aparițiilor mediatice a unor astfel de știri. Apoi, de-a
lungul anilor, au fost vehiculate constant știri cu această tematică. Se aduceau la cunoștința oamenilor
și fapte neregulamentare ale doctorilor chirurgi, precum operațiile estetice ilegale efectuate în cadrul
Spitalului Clinic de Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri sau cum o femeie a cheltuit o sumă de
15.000 dolari pentru a ieși mai bine în selfie-uri, așadar începea și mania selfi-urilor perfecte. (Digi24,
2014) Ca și cum nu se puteau prevedea aceste comportamente, se dă sub fond de știre noua obsesie a
pacienților pentru operațiile estetice și apare menționat și în România termenul de ,,tulburare
dismorfică” (Digi24, 2017)

Expunerea mediatică poate avea diferite efecte asupra consumatorilor depinzând de unghiul în care
privim lucrurile. În funcție de timpul pe care îl petrecem asimilând informațiile din media, adică de axa
timpului, media ne poate influența pe termen scurt, mediu și lung. Pentru ultimul tip de efecte, pe
termen lung, expunerea trebuie să fie constantă, repetată și să se întindă pe cât mai mult timp. Unul
dintre cele mai observabile efecte ale expunerii mediatice îndelungate este transformarea de
personalitate a consumatorului. Involuntar, te plasezi în logica personajelor pe care le urmărești. În
funcție de amplitudinea informațiilor mediatice, efectele sociale ale expunerii pot fi de nivel micro,
afectează individul, mezoefecte, atinge comunități și macroefecte, având sloc schimbări la nivel de
societate. Intensitatea reprezintă de asemenea un criteriu de luat în seamă atunci când ne referim la
efectele sociale ale expunerii mediatice. Acestea pot fi slabe sau foarte puternice, cele din urmă având
ca scop schimbarea comportamentelor prosociale.

Știrile despre operații estetice au continuat să apară pe postul TV Digi24, având, când o tonalitate mai
sumbră, cum ar fi moartea unor femei pe masa de operație datorită incapacității sau a falșilor medici,
când o tonalitate jovială care parcă invită consumatorii să apeleze la aceste servicii.
Industria operațiilor estetice devenea din ce în ce mai profitabilă, văzând nevoia nestăvilită a oamenilor
pentru un chip perfect sau un corp cât mai apropiat de standardele de frumusețe expuse în media, au
apărut diferiți oameni care profesau chirurgia cosmetică fără să aibă studii în acest domeniu și puși într-
un final sub acuzația malpraxisului. Poate cel mai cunoscut caz întâlnit în România a fost cel al lui
Matteo Politi, un italian cu 8 clase care s-a dat drept medic și a participat la numeroase operații estetice
(Digi24, 2019). Cea mai recentă întâmplare de acest gen a fost făcută cunoscută în ultima lună a anului
2020, dar de această dată este vorba de un personaj de sex feminin, Dr. Lana, așa cum era cunoscută pe
rețelele de socializare, care pretindea că e medic și făcea proceduri de chirurgie estetică fără drept.
(Digi24, 2020)

Fenomenul dismorfiei a cerut o mai mare atenție din partea postului de televiziune Digi24, realizându-
se astfel pe această temă, în prima lună a anului 2021, un interviu cu invitatul psiholog Teodor
Răileanu, în cadrul jurnalelor de știri cu Teodora Tompea. Subiectul inițial al interviului a fost despre
așa zisa operație estetică suferită de cântărețul canadian The Weeknd, subiect pe care îl vom analiza
puțin mai târziu în această lucrare, dar discuția a fost pusă tot în contextul excesului de operații estetice.
Teodor Răileanu afirmă că ,,De prin secolul XIX se știe despre această afecțiune, dismorfie, care se
referă la o atenție bolnăvicioasă, exacerbată asupra unei părți a corpului sau a întregului corp, pe care
persoana respectivă îl consideră ca fiind îngrozitor de urât sau complet neconform cu niște standarde
ideale de frumusețe.” Contextualizarea este necesară pentru a înțelege cum se manifestă fenomenul în
zilele noastre ,,Aici apar problemele care țin de epoca în care trăim, vorbind de acel sindrom Snapchat,
în care sute de adolescenți apelează la operații estetice foarte dăunătoare pentru corpul lor în dezvoltare
pentru a arăta conform filtrelor de pe telefonul mobil care alterează într-un mod exagerat anumite
trăsături ale feței.” Probabil majoritatea oamenilor și-au făcut măcar o data o poză cu un filtru care îți
mărește ochii, schimbă culoarea irisului sau evidențiază mai bine linia maxilarului, pe lângă toți
fluturașii, praful de zână sau alte efecte feerice care transformă fotografia în ceva utopic. ,,Această
dismorfie în epoca actuală duce într-adevăr la automutilare, la transformarea fizionomiei, într-un mod
neplăcut la urma urmei, fiindcă fiecare om are frumusețea lui interioară și putem transmite această
frumusețe chiar și în lipsa unor trăsături perfecte sau așa zis perfecte.” Interviul capătă o notă de
conștientizare, jurnalista Teodora Tompea, subliniind mai vehement faptul că toți oamenii au mici
imperfecțiuni, dar trebuie să își asume și să își accepte într-un final defectele. Tot aici, gazda Digi24
invocă o afirmație care stă la baza obsesiei pentru operațiile estetice și anume gradul tot mai greu de
atins de satisfacție legat de aspectul fizic, odată ce ai făcut prima operație estetică. Invitatul Teodor
Răileanu, pune accentul pe importanța semnificativă a frumuseții interioare în detrimentul aspectului
fizic și subliniază că dismorfia este o problemă psihologică și trebuie tratată ca atare.

Într-un interviu acordat publicației The Independent, doctorul Esho, profilat în medicina estetică și
fondatorul clinicii ESHO, a abordat fenomenul dismorfiei Snapchat pe larg. La fel ca psihologul invitat
la Digi24, medicul britanic afirmă că Dismorfia Snapchat este o problemă psihologică și înainte de
orice intervenție chirurgicală, pacientul este supus unei consultații. În cadrul consultației, el, ca medic,
caută semne de alarmă ce pot indica orice semn subiacent de dismorfie atunci când percepția
pacientului asupra propriului corp și rezultatele așteptate în urma tratamentului sunt nerealiste. De
asemenea, atenționează toți practicanții chirurgiei cosmetice că o procedură fără acest pas premergător
îi poate pune pe oameni pe un drum greșit, unde nu vor fi niciodată fericiți și au nevoie de suport
psihologic. (Rachel Hosie, 2018)

Nu putem afirma că mass-media este cauza aparițiilor tulburărilor dismorfice, dar putem spune că
influențează mai mult sau mai puțin dezvoltarea acestor probleme în rândul oamenilor expuși
informațiilor care sunt vehiculate în media. Un articol pe ceastă temă din Psychology Today a
parafrazat-o pe Hilary Weingarden, expert în Tulburarea Dismorfică Corporală la Spitalul General din
Massachusetts, care susține această ipoteză, întrebată fiind dacă editatul pozelor poate cauza această
boală. ,,Nu cred că știm asta. Anumite trăsături de personalitate cum ar fi sensibilitatea la respingere și
perfecționismul, precum și factorii genetici pot contribui la dezvoltarea problemei. Mulți factori
lucrează împreună, dar social media poate juca un rol în a-i face pe oameni mai vulnerabili.” (Abigail
Fagan, 2020)

Tot în aproape aceași accepțiune este și Dr. Michelle Yagoda, un chirurg plastic facial din New York
City, care a declarat pentru programul Fox News că vederea unor selfie-uri modificate pot avea efecte
negative serioase asupra stimei de sine, dar nu crede că multe persoane vor fi afectate de acest sindrom.
,,Cred că de fiecare dată când avem posibilitatea să ne ascundem imperfecțiunile și să ne facem o și mai
bună fotografie, afectează modul în care ne vedem unii pe alții și modul în care ne percepem propria
persoană. Cred că este o problemă reală, dar mă îndoiesc că va afecta semnificativ mai multe persoane
decât oricare altă Tulburare Dismorfică Corporală.” ( Alexandra Deabler, 2020)

Cum este privit fenomenul în rândul celebrităților

Rădăcinile chirurgiei de reconstrucție sunt mult mai adânci decât s-ar crede, prima operație de
rinoplastie fiind efectuată în India, prin anul 800 î. Hr, de către o femeie cunoscută după numele
Sushruta. (Irina-Maria Manea Historia). Mai târziu, începând cu secolul XV, rinoplastia de atunci era
singura modalitate prin care prizonierii, hoții, chiar și participanții la bătălii își puteau recupera
demnitatea, fiindcă gestul de tăiere al nasului era umilitor. Din aceste timpuri și până în ziua de azi,
chirurgia plastică a evoluat, uneori cu mici perioade de stagnare. Până în secolul XIX chirurgia avea o
întrebuință pur necesară. ,,În anul 1845, în Germania, Dieffenbach a descris prima reducere estetică a
unui nas mare.” (Irina-Maria Manea Historia)Astfel, chirurgia plastică a devenit una dintre ramurile
medicinii moderne la care oamenii apelează cel mai des și nu doar în scopul utilității, ci și al esteticului.

Probabil cea mai contestată celebritate și cea mai cunoscută pentru operațiile estetice suferite a fost
regretatul Michael Jackson. În momentul constatării decesului, artistul avea efectuate 6 operații estetice
la nas, patru la maxilar și trei la pomeți. De asemenea, s-a speculat pe seama faptului că Michael ar fi
făcut și transplant de piele.” (Antena 1, 2015). Un alt portal de știri, Mediafax, a publicat un articol în
anul 2020, cu detaliile autopsiei artistului, publicată abia după 10 ani de la moartea sa. Transplantul de
piele, care nu putem ști cu certitudine dacă a avut loc sau nu, ar fi venit în urma confirmării sale cu
boala Vitiligo. ,,Corpul era presărat cu zone de piele mai deschise și altele mai închise la culoare, lucru
care confirmă o afecțiune de pigmentare, vitiligo.” Obsesia starului pop pentru operațiile estetice cu
siguranță nu are ncicio legătură cu factorii sociali care dezvoltă Tulburarea Dismorfia Snapchat, dar
amintim aici cazul lui Michael Jackson pentru a evidenția percepția timpurie a celebrităților asupra
operațiilor estetice. Potrivit unui apropiat al managerului regelui muzicii pop, Michael Jackson a apelat
la operațiile estetice care să-i schimbe complet înfățișarea pentru a extirpa orice urmă de asemănare cu
tatăl său care l-a abuzat. (Antena 1, 2015)

Un studiu din Michigan despre Acceptarea chirurgiei cosmetice și dezvoltarea scării validării enunță
faptul că acceptarea operațiilor estetice ține mai degrabă de fricile oamenilor de a deveni neatractivi
decât de speranța că ar deveni mai atractivi (Henderson-King D, Henderson-King E, 2005) Dat fiind
faptul că acest studiu a fost realizat în anul 2005, se prea poate ca rezultatele sale să nu fie foarte
relevante pentru perioada actuală în care am ajuns să ținem foarte mult cont de părerile celorlalți și
avem nevoie de validare din partea unor necunoscuți pe rețelele de socializare. Astfel, a fost demarată o
cercetare referitoare la motivațiile pacienților pentru a apela la proceduri chirurgicale cosmetice minim
invazive. Studiul a fost publicat în jurnalul academic JAMA Dermatology. Din metodele întreprinse
pentru realizarea acestui studiu a rezultat un amalgam de motive, cele mai comune fiind cele
emoționale, psihologice sau practice, pe lângă simpla dorință de a îmbunătăți aspectul fizic. Motivele
psihologice țineau de dorința oamenilor de a se simți mai bine în propria piele, de o creștere
exponențială a sentimentului de fericire sau de dorința de a-și îmbunătăți calitatea vieții. Cele mai
multe motivații care îi fac pe oameni să apeleze la operații estetice sunt intrinseci, făcute pentru a-și
mulțumi propria individualitate nu pe a altora. (Maisel, A., Waldman, A., Furlan, K., Weil, A., Sacotte,
K., Lazaroff, J. M. Alam, M, 2018)

Numeroase figuri mondene au apelat la operații estetice pentru a-și menține popularitatea și imaginea
vie în mintea admiratorilor, cazurile cele mai numeroase fiind îndeosebi în Statele Unite ale Americii.
Nume precum Kim Kardashian, Donatella Versace, Tom Cruise, Cardi B sau cea mai recentă apariție
care a uimit internetul, Demi Moore, sunt nume sonore la care ne ducem imediat cu gândul atunci când
auzim termenul de ,,operații estetice”.

Cu toate acestea, se încearcă în ultima perioadă aducerea la cunoștință a efectelor negative pe care le au
operațiile estetice asupra oamenilor, după cum am văzut și în interviul realizat pe canalul Tv Digi24 cu
psihologul Teodor Răileanu. Cam în același sens a demarat o campanie și unul dintre cei mai iubiți
cântăreți la ora actuală la nivel mondial, Abel Tesfaye, cunoscut și după numele The Weeknd.

Cântărețul cu origini canadiene a avut o apariție controversată în luna martie a anului 2020 la
emisiunea Saturday Night Live, când a și început promovarea noului său album ,,After Hours”. Artistul
a cântat melodia ,,Scared to live” într-un costum roșu, emblematic pentru album, iar la nivelul feței
părea că suferise o operație la nas, deoarece era vânăt și bandajat. Astfel, starul american a reținut timp
de câteva zile primele pagini ale publicațiilor mass-media, dar a și trezit îngrijorarea fanilor care îl
apreciau până atunci și nu considerau că are nevoie de operații estetice. Cu două luni înainte lansase
single-ul albumului, ,,Blinding Lights”, cu un videoclip grăitor care prevestea alegerea conceptului
pentru noul album. În materialul video, The Weeknd apare în același costum, lovit și sângerând. Este
important să menționăm, poate un efort din partea lui, purtarea acelorași haine și aceluiași machiaj un
an întreg, de fiecare dată când își făcea apariția la evenimente sau show-uri, ceea ce nu poate să releve
decât dedicarea sa pentru munca pe care o face. Într-un interviu acordat publicației Esquire, The
Weeknd a declarat semnificația mai întunecată a single-ului. ,,Blinding Lights, spune artistul, este
despre cât de tare vrei să vezi o persoană în timpul nopții, și ești intoxicat, conduci către această
persoană și ești orbit de luminile de pe stradă, dar nimic nu te poate face să te oprești din încercarea de
a merge să o vezi pe acea persoană, pentru că te simți atât de singur. Nu vreau vreodată să promovez
condusul sub influența băuturii, dar ăsta este tonul mai întunecat.” (Allison P. Davis, 2020)

Toate aceste acțiuni au un substrat foarte bine gândit, iar aparițiile artistului cu bandaje pe față la
repetițiile de la MTV Video Music Awaards, apoi la American Music Awards fac parte doar dintr-o
înlănțuire de fapte care ajută la promovarea albumului său și promovează conștientizarea efectelor
operațiilor estetice.

În prima lună a anului 2021, de acum mult discutatul subiect, The Weeknd chiar și-a făcut operații
estetice?, urma să ia sfârșit sau din potrivă să nască alte temeri ale internauților. Artistul a postat o
fotografie pe contul său de Instagram cu o față total modificată, nicio urmă de vreo pensulă în cadru
sau greșeală la fața ,,pusă” care să demonteze teoriile oamenilor, ba din contră.

În cele din urmă, pe 5 ianuarie a fost lansat și videoclipul celui de-al doilea single, ,,Save your tears” în
care The Weeknd apare cu fața lui nouă, fapt care a alimentat și mai mult curiozitatea fanilor.

Publicații precum Pro Tv, unsitedemuzică.ro sau Fanatik.ro au preluat întreaga activitate a solistului și
au dat-o sub forma unei știri, iar în cazul Fanatik.ro se regăsește și asocierea între operațiile suferite de
Michael Jackson cu presupusele modificări estetice ale lui The Weeknd ,,Solistul canadian The
Weeknd, transformare șocantă. O ia pe urmele lui Michael Jackson?” De asemenea, tot în cadrul
acestui articol se preia o informație din presa din afară, conform căreia se crede că toate acțiunile
vedetei au fost gândite pentru publicitate. (Dan Suta, 2021)

Așa cum am spus și mai sus, problema s-a pus și în cadrul intervului cu Teodor Răileanu acordat
postului Digi24, prin întrebarea ,,Ce vrea de fapt să transmită The Weeknd prin această piesă?”.
Psihologul este de părere că nu se poate ca cineva să se opereze și să se desfigureze doar pentru a
transmite un mesaj de nu faceți ca mine. (Digi24, 2021) așadar se trage un semnal de alarmă asupra
obsesiei pentru operațiile estetice.

În interviul acordat de către Abel Tesfaye publicației Esquire, am reperat omul din spatele brandului
personal The Weeknd, care are vicii ca oricare alt om, modest, sătul de vedetisme și foarte bine ancorat
în realitate. Mai presus de acestea, ideologia pe care o poartă cu el și pe care se vede că o transpune și
în arta sa, cred că ar putea influența în bine vremurile pe care le trăim acum, făcând referire atât la
contextul epidemiologic dar și la epoca aceasta a selfie-urilor și a excesului de zel în a demonstra că
suntem cei mai buni, cei mai frumoși, lipsiți de orice defecte. Ce a reușit intervievatorul să culeagă din
destăinuirile lui Abel Tesfaye face referire la cel mai simplu și liniștit mod de a-ți duce traiul ,,El
învață să renunțe la lucrurile care nu îi aduc niciun serviciu. Cumva, el nu ignoră cu adevărat lumea
înconjurătoare, el doar și-a restrâns rândurile și existența, astfel încât să poată controla ce intră și ce
iese din lumea lui.”
Poate ar trebui și noi să fim mai atenți la ce intră și ce iese din viața noastră, să nu ne lăsăm afectați de
orice fotografie care, cu siguranță, câtuși de puțin este editată dacă apare pe rețelele de socializare și să
încercăm să ne păstrăm simțul realității pentru a nu ajunge să recurgem la operații care ne deformează
complet percepția și diferențele dintre lumea reală și cea virtuală.

Bibliografie

1. Antena 1, 2015. De ce și-a schimbat Michael Jackson culoarea pielii: ,,Nu suporta să se vadă în
oglindă!” https://a1.ro/showbiz/vedete/de-ce-sia-schimbat-michael-jackson-culoarea-pielii-nu-
suporta-sa-se-priveasca-in-oglinda-id383987.html
2. Boerescu, Gabriela. 2021. The Weeknd, de nerecunoscut în noul videoclip ,,Save Your Tears”.
Pro Tv. https://www.protv.ro/muzica/the-weeknd-de-nerecunoscut-in-noul-videoclip-save-your-
tears.html
3. Davis, P. Allison, 2020. The Weeknd: A Pop Star for the Demon Hours. Esquire.
https://www.esquire.com/entertainment/music/a33611152/the-weeknd-abel-tesfaye-after-hours-
interview-2020/
4. Deabler, Alexandra, 2018. Snapchat Dysmorphia causing young people to seek plastic surgery.
Fox News. https://www.foxnews.com/lifestyle/snapchat-dysmorphia-causing-young-people-to-
seek-plastic-surgery
5. Digi24, 2020. Cum a reușit Dr. Lana să mutileze zecide femei în București. Toate au rămas
desfigurate și au dureri insuportabile. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/cum-a-reusit-dr-
lana-sa-mutileze-zeci-de-femei-in-bucuresti-toate-au-ramas-desfigurate-si-au-dureri-
insuportabile-1411906
6. Digi24, 2021. Platforma Digi24.ro, record absolut în România: Peste 1 miliard de afișări în
2020 și o medie lunară de peste 10 milioane de vizitatori. https://www.digi24.ro/stiri/platforma-
digi24-ro-record-absolut-in-romania-peste-un-miliard-de-afisari-in-anul-2020-si-o-medie-de-
peste-10-milioane-de-vizitatori-1432035
7. Fagan, Abigail. 2020. Selfies, Filters and Snapchat Dysmorphia: How Photo-Editing Harms
Body Image, Psychology Today. https://www.psychologytoday.com/us/articles/202002/selfies-
filters-and-snapchat-dysmorphia-how-photo-editing-harms-body-image
8. Gruia, Dragomir, 2020. The Weeknd își pierde capul (la propriu) în noul videoclip, ,,Too Late”.
Unsitedemuzică.ro. https://www.unsitedemuzica.ro/stiri/The-Weeknd-isi-pierde-capul-la-
propriu-in-nou-videoclip-Too-Late-p11194
9. Henderson-King, D., & Henderson-King, E. (2005). Acceptance of cosmetic surgery: Scale
development and validation. Body Image. https://sci-hub.se/10.1016/j.bodyim.2005.03.003
10. Hosie, Rachel, 2018. More people want surgery to look like a filtered version of themselves
rather than a celebrity, cosmetic doctor says:. The Independent.
https://www.independent.co.uk/life-style/cosmetic-surgery-snapchat-instagram-filters-demand-
celebrities-doctor-dr-esho-london-a8197001.html
11. Klearman, Sarah. 2020https://thesixfifty.com/the-stanford-alum-behind-netflixs-the-social-
dilemma-wants-you-to-stop-scrolling-166425ab1448
12. Maisel, A., Waldman, A., Furlan, K., Weil, A., Sacotte, K., Lazaroff, J. M. Alam, M, 2018.
Self-Reported Patient Motivation for Seeking Cosmetic Procedures. Jama Dermatology.
https://sci-hub.se/10.1001/jamadermatol.2018.2357
13. Manea, Irina-Maria. Cum a început chirurgia plastică? Historia.
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cum-a-inceput-chirurgia-plastica
14. McLean, S. A., Paxton, S. J., Wertheim, E. H., & Masters, J. (2015). Photoshopping the selfie:
Self photo editing and photo investment are associated with body dissatisfaction in adolescent
girls. International Journal of Eating Disorders. https://sci-hub.se/10.1002/eat.22449
15. Popa, Ovidiu-Balaban, 2012. Tulburarea dismorfică a corpului. Sfatul medicului.ro.
https://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/tulburarea-dismorfica-a-
corpului_10385
16. Rajanala, S., Maymone, M. B. C., & Vashi, N. A. (2018). Selfies—Living in the Era of Filtered
Photographs. JAMA Facial Plastic Surgery. https://sci-hub.se/10.1001/jamafacial.2018.0486
17. Suta, Dan. 2021. Solistul canadian The Weeknd, transformare șocantă. O ia pe urmele lui
Michael Jackson? Fanatik.ro. https://www.fanatik.ro/solistul-canadian-de-la-the-weeknd-
transformare-socanta-dupa-operatiile-estetice-o-ia-pe-urmele-lui-michael-jackson-19403211
18. Tompea, Teodora. 2021. Un subiect ceva mai curajos…operațiile estetice. Facebook.
https://m.facebook.com/teodoraatompea/videos/un-subiect-ceva-mai-curajosoperațiile-estetice-
cu- teodor-raileanu-olariu-psiholo/3695649900524052/?depth=3
19. Tupa, Răzvan, 2020. Autopsia lui Michael Jackson, publicată la zece ani de la moartea
artistului. Documentele conțin detalii șocante. Mediafax.ro. https://www.mediafax.ro/life-
inedit/autopsia-lui-michael-jackson-publicata-la-zece-ani-de-la-moartea-artistului-documentele-
contin-detalii-socante-18876520
20. VIVA.ro, 2021. Ce este dismorfia Snapchat, sindromul urâțeniei închipuite: ,,Oamenii nu mai
conștientizează cum arată în realitate.” https://www.viva.ro/galerie-foto/ce-este-dismorfia-
snapchat-sindromul-urateniei-inchipuite-2616277

Site-uri

21. American Board Cosmetic Surgery https://www.americanboardcosmeticsurgery.org/patient-

resources/cosmetic-surgery-vs-plastic-surgery/
22. Digi24 https://www.digi24.ro/cautare?q=operatii+estetice&ps=10&p=6