De ce sunt considerați influencerii lideri de opinie și cum influențează

aceștia urmăritorii în a cumpăra produsele promovate?

Dobresenciuc Sabina Larisa 950

Maidik Miruna 968
Naherniac Diana 982

Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Specializarea Publicitate

Anul II
Rezumat:

Un lucru foarte des întâlnit în ultima perioada este apariția influencerilor pe rețelele de
socializare, mai ales pe Instagram, care are 1 miliard de urmăritori, unde 61% dintre oameni
interacționează cu cel puțin un influencer pe zi. Unele reclame făcute de influencerii de pe
Instagram au un impact mai mai mare și mai emoțional decât cele care apar la televizor. Acești
influenceri au devenit de-a lungul timpului lideri de opinie. Oamenii urmăresc zilnic fiecare
detaliu din viața lor, dar sunt interesați și de noile trenduri pe care aceștia le împărtășesc cu
publicul. Influencerii au ajuns să promoveze anumite produse, de multe ori reclamele acestor
produse având un impact mai mai mare asupra publicului, ceea ce îl atrage. Prin această
cercetare dorim să aflăm care sunt motivele pentru care oamenii consideră influencerii ca fiind
lideri de opinie și cum sunt aceștia convinși să cumpere produsele pe care le văd în promovările
realizate de acești lideri.

Cuvinte-cheie: social media, influencer, lider, promovare

Introducere:

În ultimii ani, pe social media au apărut influencerii care, pentru oameni au devenit un fel de
lideri de opinie. Un influencer este o persoană care poate influența audiența ce îl urmărește. În
contextul istoric acest cuvânt era folosit pentru liderii de opinie. Acțiunile acestor lideri
influențau opiniile unor mase mari de oameni.
Platforma cu cei mai mulți influenceri este Instagram. Această aplicație are peste 1 miliard de
utilizatori. Noi am pornit de la ideea că majoritatea utilizatorilor urmăresc măcar un influencer,
scopul cercetării noastre fiind acela de a afla cât de ușor sunt oamenii influențati de acești lideri
de opinie.
Considerăm tema aleasă fiind una de mare interes pentru perioada actuală deoarece, pentru noi,
este fascinant cum poți să ajungi un lider de opinie prin utilizarea aplicațiilor de social media.
Vrem să vedem cât de ușor este să le impui anumite păreri unor persoane care te urmăresc atât de
des, cum reușesc aceștia să convingă urmăritorii să cumpere anumite produse, pornind de la
teoria fluxului comunicării în doi pași.
Influencerii atrag o comunitate de oameni, apoi îi transmit acesteia noile trend-uri. Acest lucru
formează o relație de încredere între ei și urmăritori.
Odată cu apariția acestor influenceri, a apărut și o schimbare în promovarea produselor făcute de
anumite branduri, un mod foarte ușor pentru acestea de a ajunge la oameni. Acest mod este
reprezentat de colaborarea dintre brand și influenceri. Acest tip de promovare a luat amploare în
ultima perioadă, majoritatea influencerilor ajungând să promoveze produse sau servicii aproape
în fiecare postare de pe Instagram: de la haine recomandate pentru utilizatori, la diferite
restaurante, produse de îngrijire, tehnologie, anumite servicii etc.
Mulți oameni sunt atrași de acești influenceri și au dorința de a îi urmări, deoarece doresc să ducă
o viață asemănătoare, acest lucru fiind foarte întâlnit mai ales la adolescenți, care și ei la rândul
lor doresc să fie influenceri.
Un studiu făcut de Aaron Brooks spune că 61% dintre oameni interacționează cu cel puțin un
influencer pe zi, iar unele reclame făcute de influencerii de pe Instagram au un impact mai mai
mare și mai emoțional decât cele care apar la televizor. De exemplu, videoclipul făcut de Alina
Ceușan promovând produsele de la conceptoline. Videoclipul este unul emoționant, unde aceasta
apare împreună cu copilul ei. Videoclipul a strâns 43.881 aprecieri. Acest tip de promovare
atrage atenția oamenilor deoarece este făcut într-un mod subtil, cu scopul de a sensibiliza
publicul. Brandul apare în descriere, iar oamenii, din curiozitate, vor fi tentați să acceseze pagina
respectivă.

Cadrul teoretic:

Scurt istoric - ce sunt de fapt influencerii?

Deși par relativ noi pe piață, termenii ,,influencer” și ,,lider de opinie” sunt deja bine
înmagazinați în conștiința colectivă a oamenilor încă din cele mai vechi timpuri. Influencerul de
astăzi nu este decât liderul de opinie care mobiliza în trecut masele de oameni într-o direcție sau
alta, culturală, politică, evoluționistă sau religioasă. Personalități precum Martin Luther King,
Napoleon Bonaparte, Stalin, Karl Marx, au schimbat traiectoria vieții a milioane de oameni, atât
prin discursul lor în fața maselor cât și prin acțiunile întreprinse de ei. Spre deosebire de
influencerii de azi, personalitățile sus menționate foloseau drept tactică de influențare Word Of
Mouth. Cu alte cuvinte, Martin Luther King, de exemplu, se folosea de puterea cuvintelor pentru
a influența opiniile oamenilor și pentru a manifesta împotriva unor practici cultivate de biserica
romano-greco-catolică. (Nathan Harter, 2017) Pe lângă personalitățile istorice care se foloseau
de puterea cuvintelor pentru a influența opinia publică, și bloggerii fac parte din aceeași
categorie a oamenilor care mânuiesc cu pricepere înlănțuirea cuvintelor. ,,Este posibil să
observăm că bloggerii actuali au caracterele declarate liderilor tradiționali de opinie, precum
deschiderea către mesaj, asumarea rolului de discutat și influent apreciat printre contactele
sociale” (Hansen, Shneiderman and Smith 2011, p.23 apud Ebru Uzunoglu, Sema Misci Kip,
2014, pp. 592-593). Imediat următor în ierarhia canalelor care pot influența gândirea oamenilor,
este spotul TV. Tot în acest studiu se amintește de teoria difuzării informației dezvoltată de
Rogers în 2003, care afirmă că liderii de opinie sunt ‘the early adopters’ ai inovațiilor produselor
și serviciilor și au o mare putere de influențare și de răspândire a ideilor negative sau pozitive în
rândul altor consumatori. (ibidem, p.593)

Este știut faptul că oamenii se lasă cel mai mult influențați de alții asemenea lor și de către
oameni care sunt superiori lor, în anumite aspecte precum imaginea fizică, nivelul mare de
cunoștințe, numărul mare de contacte cunoscute. Din această cauză sau, tocmai datorită acestui
lucru, realizatorii reclamelor din anul 1930 au apelat la celebrități sau au creat de la 0 un personaj
care știau că va deveni imaginea brandului și elementul de diferențiere față de celelalte branduri.
În anul 1930, cei de la Coca-Cola și-au dat seama că oamenii se conectează mai bine cu
personaje fictive reprezentative decât cu brandul în sine, așa că au creat personajul fictiv Santa
Claus, care a început să reprezinte un mai mare interes pentru public (Jose Angelo Gallegos,
2016). Lucrurile au evoluat, iar la începutul anilor 2000 au apărut primele încercări de influencer
marketing. Cu alte cuvinte, s-a descoperit un nou tip de marketing care, până la ora actuală s-a
dovedit a fi printre cele mai eficiente tactici de vânzări ale produselor și serviciilor de pe piața de
consum. Aceasta se folosește de influența și de dimensiunile mari ale cercului social pe care
liderul le deține pentru promovarea produselor clienților (ibidem). Tehnica din spatele tacticii de
influencer marketing este la îndemâna oricărui mic antreprenor, oricărei identități media care
dorește să ajungă la un anumit tip de public și care dorește să își vândă serviciile.
Modelul Fluxului în doi pași

Rădăcinile acestei practici pornesc dintr-o teorie a efectelor media, numită ,,fluxul comunicării în
doi pași”. Această teorie a luat naștere în urma unui studiu din 1940 care s-a intitulat ,,The
people’s choice” și care a urmărit efectul comunicării de masă asupra opiniei publice în contextul
alegerilor prezidențiale din SUA din anul 1940 (Balaban, 2012, p.105). În urma cercetării s-a
descoperit faptul că nu doar mass-media contribuie la influențarea opiniei publice, comunicarea
interpersonală joacă un rol important de asemenea. Descoperirea a rezultat la introducerea noului
termen de ,,lider de opinie” și câteva atribuții care îl definesc ca fiind un lider de opinie. Prin
urmare, liderul de opinie este un utilizator media înrăit, are multiple contacte sociale și exercită o
anumită influență în grup. Schema modelului fluxului comunicării în doi pași este una
ramificată, dinspre media - înspre liderii de opinie din diferite grupuri și sub-grupuri (etnice,
religioase, sociale) - iar mai apoi spre indivizii acelor grupuri și subgrupuri. Acești indivizi, non-
lideri, preiau și se încred mai repede în părerile liderilor de opinie decât în media direct. Puțini
cunosc faptul că această cercetare a fost oarecum descoperită de către francezul sociolog Gabriel
Tarde în 1898. Interpretarea sa a ,,semnalat că drumul informației de la presă către cititor nu este
unul direct, ci unul mijlocit de conversațiile noastre. Conversațiile preiau mesajele din presă și le
comentează, le prelucrează, putem spune, cu un termen mai recent, le „localizează“, întrucât
aceeași știre de presă va fi comentată într-un fel în mediul urban și altfel în cel rural, într-un fel
în cercurile academice și în altul în fermele agricole” (Dobrescu, Bârgăoanu, Corbu, 2007, p.
42). Cu alte cuvinte, conversația, dezbaterea unei informații provenite direct de la media, în
cadrul unui grup, traseul informației primite având astfel două trepte distincte, cea a diseminării
informației și cea a selecționării informației cu adevărat valoroasă.

Dar să revenim în zilele noastre. Scena setată pentru influencer marketing este în mediul online,
întrucât din ce în ce mai puțini tineri se uită la televizor sau au obiceiul de a se uita pe sus la
billboard-urile de pe stradă în loc să stea cu capul în telefon. De asemenea, mediul online oferă o
mai mare accesibilitate și micilor producători sau antreprenori, deoarece online-ul are o arie de
întindere extrem de mare și nu este imperios să apelezi doar la influenceri care au comunități
foarte mari de oameni pentru a-ți promova serviciile. Micro-influencerii reușesc să ajungă și ei la
destui oameni și de cele mai multe ori, dacă brandul și influencerul provin din aceeași regiune,
marja de eroare în urma colaborării dintre cei doi va fi mult mai mică.
Astăzi putem vorbi însă de un nivel și mai avansat al acestui tip de marketing. Pe lângă faptul că
influencer marketing-ul oferă o șansă micilor producători să își promoveze serviciile, acordă o
șansă și oamenilor mai simpli de a deveni celebrități online. În asta constă cel mai mare avantaj
și în același timp, dezavantaj al influencer marketing-ului. Oricine are o conexiune bună la
internet și puțină imaginație poate să devină un influencer. Exclusivitatea acestui ,,job” dispare
încet, încet, celebritățile nemaifiind singurul mijloc prin care oamenii își pot promova produsele.
(Jose Angelo Gallegos, 2016)

Cu siguranță, evoluția acestui tip de marketing nu se oprește aici, ba chiar înflorește și se

dezvoltă o multitudine de noi abordări la care ar putea apela influencerii pentru a-și mări
comunitatea și într-un final, de a câștiga mai multe colaborări. Internetul suferă constant
schimbări, la fel și aceste mici business-uri conexe, care au loc în mediul online, dar noi ca
oameni vom căuta mereu să ne conectăm cu alți indivizi care ne împărtășesc viziunile, valorile și
care vin cu soluționări în întâmpinarea problemelor noastre. E puțin probabil ca recomandările
venite din partea unor prieteni, a unor oameni foarte apropiați și poate chiar din partea familiei să
treacă pe lângă noi fără să stăruim deloc asupra lor. Acest lucru este bine știut de influencerii pe
care îi vedem zi de zi pe rețelele de socializare și care își crează conținut care să vină în
întâmpinarea nevoilor și dorințelor noastre. Fiecare postare care apare în feed-ul nostru, de
dimineață până seara, este atent gândită și construită sub egida unui mesaj persuasiv. La acest
aspect, al conținutului, influencerii se diferențiază între ei și tot în funcție de originalitate pot ori
să își crească comunitatea, ori să o micșoreze. Aici ar putea apărea provocări și o schimbare pe
scala evoluției în viitor, întrucât autenticitatea este o valoare atât de importantă în mediul online
și totuși atât de greu de obținut.

O valoare la fel de importantă precum autenticitatea este credibilitatea. Un conținut autentic, dar
care nu relevă cu adevărat realitatea lucrurilor, nu vinde nimic. Internauții și urmăritorii
influencerilor doresc să vadă și partea mai urâtă, mai grea din spatele întregului proces pe care îl
urmează liderii de opinie virtuali, de acum devenit un ritual. Consumatorii folosesc tot mai mult
social media pentru a acumula informații pe baza cărora fac decizii de cumpărare. (Casaló,
Cisneros, Flavián, & Guinalíu, 2009; Thakur, Angriawan, & Summey, 2016 apud. Casaló, L. V.,
Flavián, C., & Ibáñez-Sánchez, S. 2018).
Pe lângă asta, potrivit studiului demarat de Universitatea Columbia din New York, influencerii
sunt acei oameni care dețin credibilitate în grup, continuă să încerce să îi convingă pe cei din
jurul lor, chiar dacă mai au loc mici dezacorduri și introduc noi idei care ar putea fi adoptate de
către grup și chiar susținute (Or Biran, Sara Rosenthal, Jacob Andreas, Kathleen Mc Keown,
Owen Rambow, 2012, pp. 38-39). De asemenea, oamenii își doresc să găsească pe internet
persoane care trec prin aceleași experiențe ca și ei (pentru a se ajuta reciproc), persoane care au
trecut prin acele experiențe (pentru a putea învăța), și câteodată mai caută persoane care urmează
să treacă prin acele experiențe (pentru a se simți importanți și utili). Din această cauză,
influencerii sunt extrem de nișați, au niște publicuri bine definite și diferențiate. Nu suntem toți
la fel, dar tuturor ne pică bine când dăm pe internet de o comunitate, un lider de opinie care ne
împărtășește credințele, valorile. Sentimentul de apartenență crește, încrederea în recomandările
indivizilor ce alcătuiesc acea comunitate crește și ea, iar odată consolidate aceste aspecte,
liderului de opinie, influencerului, nu îi mai rămâne de făcut decât să continue să confirme
valorile grupului prin diferite postări care, de cele mai multe ori, conțin plasare de produse. Cu
toate acestea, influencerii trebuie să acorde o atenție deosebită publicului care îi urmărește
conținutul și căruia i se adresează. Tinerii formează grupul cel mai sensibil atunci când vine
vorba de modele pe internet, influențe, anturaje.

Impactul Influencerilor asupra tinerilor

Nu este o noutate faptul că tinerii petrec din ce în ce mai mult timp pe internet. Un mediu sigur
sau nu, internetul are puterea de a influența masiv comportamentul tinerilor dacă nu este folosit
cu moderație, pentru scopul său principal, de a conecta și facilita relațiile dintre oameni. Apariția
acestor lideri de opinie poate dezechilibra puțin evoluția normală a tinerilor, și aici ne referim la
cei cu vârstele cuprinse între 17-25 ani. Fiindcă la o vârstă așa de fragedă nu ai formate complet
valorile, credințele, aparatul critic prin care să filtrezi toate informațiile primite din afară, e
posibil ca acești influenceri care apar în mediul online să ia locul unor modele pe care un tânăr ar
fi trebuit să le aibă deja în viață, să își înceapă propria traiectorie și nu să ia drept model liderii de
opinie din online. Un studiu publicat în luna a zecea a anului 2020 susține că scopul unor
influenceri este doar de a atrage cât mai mulți urmăritori pe rețelele de socializare, implicit
câștiguri financiare și nu acordă o atenție sporită conținutului pe care îl livrează urmăritorilor lor,
dacă este potrivit pentru publicul tânăr sau nu (Garwol, K. 2020, abstract). Menirea
influencerilor în mediul online este de a contura opinii și în cel mai extrem aspect, de a forma
opinii sănătoase, dar nimic ce vine din partea influencerilor nu ar trebui luat mot-a-mot (dex
online. MOT-A-MOT adv. (Fam.) Cuvânt cu cuvânt; literal. [< fr. mot à mot]) și în niciun caz nu
ar trebui să aibă caracter de lege universal aplicabilă. Cu toate că e greu de crezut, ne lăsăm
influențați mai mult decât credem, prin simplul fapt că vedem structura mesajelor pe care ni le
livrează liderii de opinie, construite în așa fel încât să ne aducă acolo unde vor ei.

Să ne lăsăm călăuziți întâi și întâi de propriile convingeri, crezuri, prieteni tangibili, familie, și să
nu lăsăm orice lider de opinie, autoproclamat sau numit, să ne modifice într-un sens rău felul de
a fi. Totul trebuie să treacă prin filtrul rațiunii.

Cadrul metodologic:

Design de cercetare

Cercetarea a avut loc pentru a afla de ce sunt considerați influencerii lideri de opinie când vine
vorba de trend-uri noi, cum influențează urmăritorii să cumpere produsele pe care aceștia le
promovează. Care este motivul pentru care oamenii achiziționează aceste produse.

Motivul pentru care am ales această temă este că în ultima perioadă s-a putut observa o
schimbare vizibilă în promovarea produselor. Brand-urile apelează mai des la influenceri,
deoarece aceștia au creat o comunitate, unde ei au devenit lideri de opinie: informează oamenii
de noile trenduri, împărtășesc fiecare detaliu din viața lor cu publicul, ceea ce crează o relație
mai strânsă.

Am ales ca instrument de cercetare chestionarul deoarece, este o metodă ușoară de a ajunge la un

public larg. Am ales ca acesta să fie scurt, de 9 întrebări pentru a avea șanse mai mari ca oamenii
să-l completeze, iar întrebările au fost atât închise cât și deschise.
Studiul a fost făcut pe un număr scăzut de persoane din toată țara. Eșantionul pe care s-a realizat
studiul este alcătuit din 30 persoane, fete și băieți cu vârsta între 19-25 ani din toată România.
Chestionarul a fost distribuit pe diferite grupuri din facultăți, licee, organizații educaționale,
sociale etc; astfel că am mizat pe diversitate.
Rezultate

Chestionarul a fost aplicat pe un eșantion de 30 persoane, fete și băieți, cu vârsta între 19-25 ani.
Prima întrebare adresată subiecților a fost: cât timp petrec pe Instagram. 43.3% stau mai mult de
6 ore, urmat de 30% între 5-6 ore. Acest lucru dovedește faptul că social media are un impact
mare asupra oamenilor, iar 96% dintre subiecți urmăresc influenceri, care se axează pe diferite
domenii: make-up, sport, lifestyle, cooking etc.
Pentru a vedea ce impact au produsele promovate pe social media, am adresat următoarea
întrebare: Cât de des fac influencerii promovare la produse? Majoritatea răspunsurilor au fost
“foarte des” 41.4% și ‘des” 51.7%, ceea ce înseamnă că aproape la fiecare postare/story văzut de
oameni pe paginile influencerilor este câte un produs promovat în mod direct sau subtil, iar 80%
din subiecții care au completat chestionarul au cumpărat produse promovate din diferite motive.

1 Grafic din chestionar

Un lucru foarte discutat în ultima perioada a fost faptul că multe persoane care promovau
produse pe social media, nu le foloseau/testau. Din acest motiv am hotărât ca următoarea
întrebare adresată în chestionar să fie legată de calitatea produsului, dacă subiecții au fost
dezamăgiți de produsul primit. Mulți au fost dezamăgiți de calitatea produsului, declarând că
aveau așteptări mai mari, deoarece produsele au fost promovate de influenceri cunoscuți “Nu am
fost neapărat dezamăgită însă era un produs de proastă calitate. Mă așteptam la mai mult de la
acea persoană, având în vedere ca este un influencer popular”, “Nu chiar dezamăgită dar mă
așteptam la mai mult. Am văzut acel produs promovat de mai mulți influenceri.”
Un lucru pe care l-am observat în timpul interpretării rezultatelor a fost că majoritatea produselor
de care oamenii erau dezamăgiți erau promovate de influenceri care se axau pe make-up și
fashion, iar multe din brandurile care erau promovate nu erau cunoscute de public “Brandul
promovat nu era unul atat de cunoscut, am cumparat din curiozitate, calitate proasta”, “Era o
diferență mare între ce am comandat și ce am văzut la influencer-ul respectiv “.
Bineînțeles, subiecții au menționat că au primit și produse de calitate, în stare bună, iar
majoritatea au fost produse pe care le folosești la sală, sau produse de gătit “Am cumpărat niște
produse pentru sală. Au fost ok”, “Nu am fost dezamăgită, produsele au fost ok.”.
O altă întrebare importantă pe care am adresat-o subiecților a fost: ce îi determină să cumpere
produsele promovate de acești lideri de opinie, iar cel mai întâlnit răspuns a fost “curiozitatea”.
2 Grafic din chestionar
Văzând același produs promovat de mai multe ori sau de diferite persoane, oamenii simțeau
nevoia să îl încerce și ei, să vadă dacă într-adevăr le-ar schimba viața, dacă i-ar face să se simtă
mai bine. Un alt răspuns des întâlnit a fost: reducerea primită folosind un anumit cod. Subiecții
consideră că se merită să cumperi un produs dacă acesta este redus. O astfel de strategie poate să-
l convingă pe consumator că relația dintre el și influencer-ul pe care îl urmărește este una strânsă,
deoarece el, ca fan, primește un cod de reducere din partea persoanei pe care o admiră. De aici
ajungem la alt răspuns care se leagă pe această idee, mai exact dorința de a fi ca persoana pe care
o urmărești. Unii subiecți au afirmat faptul că au cumpără produsele promovate de influenceri
deoarece vor să fie ca ei “mi-aș dori sa fiu ca influencerii pe care îi urmăresc”, “uneori îmi
doresc sa fiu și eu ca ele și atunci simt nevoia să cumpăr produsele pe care acești influencer spun
că le folosesc”.

Un alt lucru ce îi determină pe oameni să cumpere aceste produse este modul în care acestea sunt
prezentate/promovate. De exemplu, videoclipurile postate pe Instagram într-un mod sensibil,
reclame care îți provoacă emoție, cum am precizat și în partea de introducere, videoclipurile
Alinei Ceușan, în general pe fundal este o melodie calmă, care îți transmite o stare de bine, în
acel clip ea este alături de prieteni sau familie, promovând diferite obiecte. Oamenii sunt
impresionați de modul de prezentare, consideră produsul unul bun, și atunci îl cumpără.

Discuții

Așadar, după cum reiese din cadrul teoretic prezentat și din analiza datelor obținute în urma
cercetării realizate pe tematica aleasă de noi, știm că influencerii sunt într-adevăr lideri de opinie
ai generațiilor de azi, având un rol important în procesul de luare a deciziilor, în special când
vine vorba de achiziționarea unor produse.
Fiecare influencer are un public de care este urmărit și pentru care reprezintă un lider de opinie.
De cele mai multe ori, urmăritorul are o astfel de viziune asupra influencerului datorită faptului
că rezonează cu personalitatea acestuia din mediul online, cu stilul de viață pe care îl duce, cu
valorile pe care le promovează sau pur și simplu este interesat de conținutul prezentat de acesta
în mediul online, pe rețelele de socializare precum Instagram, Facebook sau pe platforme de
blogging și vlogging. Acest interes, în combinație cu o oarecare admirație a succesului
influencerului și cu personalitatea prezentată de acesta publicului, crează o voință de a imita
oarecum stilul de viață al liderului de opinie. Prin această voință, urmăritorii caută metode de a
integra în viața proprie elemente din viața influencerilor, elemente pe care le-au observat în
postările acestora. Cea mai ușoară modalitate de a integra aceste elemente este de a achiziționa
aceleași lucruri cu care se asociază liderii de opinie. Lucrurile pot varia de la aceeași bluză pe
care influencerul a purtat-o în ultima sa poză, la sucul preferat al acestuia, văzut într-un story pe
masa la care acesta servea prânzul.
Majoritatea publicului care urmărește astfel de lideri de opinie este reprezentată de tineri. Acest
fapt se datorează expunerii mari la social-media, în detrimentul televiziunii, a radioului sau al
presei scrise, acestea din urmă fiind asociate generațiilor mai vechi. După cum am observat și în
rezultatele chestionarului, tinerii petrec mai mult de cinci ore zilnic în mediul online, unde sunt
expuși acestor influenceri.

În urma rezultatelor obținute la chestionarul nostru despre teoria efectelor media numită fluxul
comunicării în doi pași, am reușit să extragem informații valoroase cu privire la modul în care un
eșantion de tineri din România a fost influențat în a achiziționa produse promovate de un
influencer pe care îl urmăresc în mediul online. Astfel am văzut că promovarea produselor de
către influenceri este foarte des întâlnită, chiar zilnică în cazul unora dintre aceștia. Majoritatea
indivizilor chestionați au luat decizia de a achiziționa unul dintre aceste produse exclusiv din
motivul că a fost recomandat și promovat de influencerii pe care îi urmăresc. Un alt fapt ce îi
determină pe urmăritori să achiziționeze produsele promovate este modul în care acestea sunt
prezentate de către liderii de opinie. În funcție de publicul fiecăruia, influencerii știu cum să
prezinte produsele astfel încât să îi facă pe urmăritori să fie interesați de acestea. Unii optează
pentru ceva emoțional, alții pentru ceva foarte practic.
În final, metoda promovării produselor de către influenceri este una foarte eficientă, după cum
am observat în acest studiu, rezultatele fiind cele dorite.

Concluzii:
În concluzie, am observat cum este reprezentat fluxul comunicării în doi pași în mediul online, în
zilele noastre. Prin utilizarea frecventă a social media, persoanele devin influențate de către
liderii de opinie, numiți influenceri în acest mediu. Publicul întreprinde elemente noi ale stilului
de viață, preluate în urma expunerii la conținutul prezentat pe conturile de socializare, pe blog-
urile sau vlog-urile persoanelor pe care le admiră. Cele mai des întâlnite elemente au forma unor
produse promovate de către liderii de opinie, acest fapt datorându-se ideii de a avea o viață cât
mai similară cu cea a influencerului preferat.

Această idee de a avea o viață similară cu cea a influencerului pornește și de la stima de sine
scăzută, oamenii vor să fie la modă, își doresc să fie plăcuți de toată lumea, unii vor să strângă un
număr mare de urmăritori, iar la rândul lor să devină lideri de opinie. Ideea de comunitate în care
tu ajungi să fii cel admirat convinge tot mai multe persoane să se focuseze pe social media.
Influencerii trebuie să convingă acea comunitate că produsele pe care le promovează sunt de
calitate, trebuie să convingă publicul că are nevoie de aceste produse, mai departe aceștia crează
diferite tipuri de reclame/promovări creative, oamenii au nevoie de ceva ieșit din comun,
deoarece, după cum am observat și din rezultatele chestionarului pentru urmăritori contează felul
în care este promovat produsul.

În ceea ce privește limitele cercetării, am întâmpinat eroarea unui eșantion redus de respondenți,
doar 30 de persoane au răspuns la chestionar, astfel nereușind o generalizare mai bine dezvoltată
asupra subiectului abordat. De asemenea, este nevoie de o cercetare mult mai detaliată și de
analizarea mai multor lucrări științifice ce abordează acest subiect pentru a realiza o lucrare care
să răspundă clar întrebărilor de cercetare și să aprofundeze analiza acestui flux al comunicării în
doi pași cu privire la liderii de opinie din mediul online ce promovează diverse produse destinate
publicului. Deși chestionarul a avut un număr relativ mic de întrebări, am considerat că le-am
structurat în așa fel încât răspunsurile acestora să ne ofere informațiile de care avem nevoie. De
asemenea, considerăm că am făcut o alegere inspirată în ceea ce privește numărul redus al
întrebărilor deoarece așa am redus riscul de a abandona chestionarul din cauza duratei prea mari
de completare din punctul de vedere al respondenților.
Bibliografie:
 1. Balaban, Cristina Delia (2012). Comunicare Mediatică. Suport de curs pentru învățământ
la distanță. Cluj Napoca
2. Dobrescu, Paul & Bârgăoanu, Alina & Corbu, Nicoleta (2007). Istoria Comunicării.
Editura Comunicare.ro, București
3. Dex online
4. Gallegos, Jose Angelo (2016). The History And Evolution of Marketing Influencers. The
Tint Blog
5. Garwol, K. . (2020). Influencers - Contemporary Authorities of the Young Generation?.
European Journal of Sustainable Development
6. Hansen, Shneiderman and Smith 2011 apud Uzunoglu, Ebru & Kip, Sema Misci (2014)
Brand communication through digital influencers: Leveraging blogger engagement.
International Journal of Information Management, Department of Public Relations and
Advertising, Izmir University of Economics, Balcova, Izmir, Turkey
7. Harter, Nathan (2017). Martin Luther and the Translation of the Bible into German.
Articles, Philosophy Articles, Vogelin Articles
8. Katz, Elihu & Lazarsfeld, Paul F. & Roper, Elmo (1955) Personal Influence: The part
played by People in the Flow Mass Communication, Published 2017 by Routledge, New
York, USA
9. Luis V. Casalóa , Carlos Flaviánb , Sergio Ibáñez-Sánchez, (2018). Influencers on
Instagram: Antecedents and consequences of opinion leadership, Journal Of Business
Research, Spain
10. Or Biran, Sara Rosenthal, Jacob Andreas, Kathleen Mc Keown, Owen Rambow (2012).
Detecting Influencers in Written Online Conversation, Columbia University, New York

Anexe:
Întrebări chestionar

1. Cât de des stai zilnic pe instagram?

1-2 ore
3-4 ore
5-6 ore
Mai mult de 6 ore

2. Urmărești influenceri?
Da
Nu

3. Dacă ai răspuns da la întrebarea anterioară, pe ce se axează aceștia?

Make-up
Lifestyle
Sport
Alete:

4. Cât de des fac aceștia reclame la produse:

Foarte rar
Rar
Des
Foarte des

5. Ai cumpărat produse doar pentru că influencer-ul preferat le-a promovat?

Da
Nu

6. Dacă ai răspuns cu da la întrebarea anterioară, ai fost dezamăgit de produsul cumpărat?

Justifică de ce.
7. Ce te determină să cumperi produsele promovate de influenceri?

8. Ce vârstă ai?

9. Mediu de proveniență
Rural
Urban