Cum a aparut generatia ,,fulgi de nea", tinerii hipersensibili, vesnic nemultumiti si

ofensati de cele mai banale lucruri

Alexandra Constanda, Lizeta Oprea, Adelina Maracine,

Tinerii din ziua de azi sunt hipersensibili si se simt ofensati de cele mai banale lucruri, apoi, prin forta retelelor
sociale, transmit in societate socuri care pot afecta afaceri sau chiar vieti.

Nascuta in anii '80, '90 si 2000, generatia milenialilor, cunoscuta si sub denumirea de generatia Y, se distinge
prin narcisism si prin dezvoltarea unui puternic cult al propriei personalitati, dupa cum arata o serie de studii.
Mai mult, generatia Y pune mai mare accent pe bunuri materiale, imagine si faima, lasand la coada intereselor
concepte precum comunitatea sau mediul, arata o alta cercetare publicata in ,,Journal of Personality and Social
Psychology".

In volumul intitulat ,,I find that offensive!", scriitoarea britanica Claire Fox identifica o subdiviziune a
generatiei Y, pe care o numeste ,,generatia fulgilor de nea" - tinerii care sunt extrem de sensibili fata de punctele
de vedere care le dau lumea peste cap si au o putere si dorinta de a da solutii extrem de mici.

,,Fulgii de nea" sunt fragili si au o capacitate scazuta de a face fata momentelor dificile din viata
Din perspectiva emotionala, acesti tineri sunt deosebit de fragili, au toleranta la frustrare redusa si o capacitate
scazuta de a face fata momentelor grele din viata. Chiar si nivelul lor de empatie pare sa fie foarte diminuat,
pentru ca in Universul lor interior este o stare de neputinta de care nu sunt constienti adesea.
,,Fulgii de nea" sunt ofensati inclusiv de faptul ca li se spune asa: trei sferturi se plang ca le-ar putea afecta
sanatatea mintala, potrivit unui studiu in care au fost intervievati peste 2.000 de britanici cu varste cuprinse intre
16 si 24 de ani. Milenialii doresc ca oamenii sa nu-i mai numeasca ,,fulgi de zapada" deoarece sintagma ar fi
una abuziva. Ca raspuns la concluzia ca sunt vulnerabili, hipersensibili si usor ofensati de anumite cuvinte si
idei, adultii tineri neaga aceste caracterizari: ,,Nu suntem asa. Si daca veti continua sa spuneti ca suntem, vom fi
aruncati intr-un soi de disperare mintala."

Nevoia de victimizare este explicata de psihologul Mirela Horumba astfel: ,,Orice persoana cu o stima de sine
redusa, pentru a o putea compensa spre a trai cu ea, incepe sa adopte atitudinea de victima. Aceasta ajuta la
mentinerea unei stari de confort psihologic minimal si explica neputinta persoanei in cauza prin interventia
aparenta a oricarui element extern care face ca tanarul sa nu isi asume ceea ce traieste. Intotdeauna va fi cineva
<<de vina>> si astfel se perpetueaza nevoia de victimizare si in perioada adulta si chiar la batranete. Asadar,
prima data apare o stare de <<neputinta invatata>> in copilarie, apoi pana la victimizarea permanenta este doar
o chestiune de timp."

Imprima socuri in societate prin forta retelelor sociale

Persoanele din generatia ,,fulgilor de nea" transmit stresul resimtit din cauza lucrurilor care ii ofenseaza si, prin
forta retelelor sociale, imprima socuri in societate care pot avea efecte in viata comunitatii. O serie de exemple
recente stau marturie.

In noiembrie 2017, profesorul de matematica Joshua Sutcliffe, de la o scoala din Oxfordshire, a fost suspendat si
se confrunta cu o audiere disciplinara dupa ce s-a adresat clasei sale cu ,,bravo, fetelor!", intre elevi aflandu-se si
un transgender.

Celebrele hostese din cadrul campionatului de Formula 1 nu vor mai fi vazute la grilele de start. Liberty Media a
explicat ca aceasta traditie ,,nu mai corespunde cu valorile aparate de noi si este in contradictie cu normele
sociale actuale. Nu credem ca aceasta practica mai este adecvata si relevanta pentru F1 si fanii ei, vechi si noi,
din intreaga lume". Insa hostesele s-au revoltat in urma acestei decizii si au inceput pe social-media o miscare
de protest. ,,Corectitudinea politica a devenit o nebunie. Suntem impiedicate sa facem ceea ce ne place", a scris
pe Twitter hostesa britanica Rebecca Cooper.

Un alt caz s-a inregistrat la Galeria de Arta din Manchester, unde, dupa mai multe presiuni, o pictura din 1896
ce infatisa femei nud a fost coborata pentru a evita ca unele persoane sa se simta ofensate. Vizitatorii au acuzat
reprezentantii galeriei ca incearca o campanie publicitara in urma recentului scandal de hartuire sexuala de la
Hollywood, in baza campaniei #MeToo.

,,Fulgii de nea" au cerut chiar si boicotarea localului Blighty Cafe din Londra, fiindca, sustin ei, face apologia
lui Winston Churchill, pe care il considera un ,,criminal de razboi" si un ,,rasist". De asemenea, acestia au
sutinut ca mancarurile servite acolo sunt ,,ofensatoare pentru cei care continua sa experimenteze rasismul
institutional".
Luna trecuta, platforma Netflix a inceput sa difuzeze serialul ,,Friends", din anii '90, iar potrivit unor persoane
seria este de fapt o expunere dezgustatoare de rasism, sexism, homofobie si chiar transfobie.

,,Tendinta de exagerare si de a critica orice apare din faptul ca tanarul nu se simte bine in pielea sa. Si orice
persoana care nu este multumita de viata sa proiecteaza asupra celorlalti nemultumirile proprii. Asa ca nimic nu
va fi destul de bun pentru persoana respectiva, iar critica va fi cvasiprezenta", a explicat pentru ,,Adevarul"
psihologul Mirela Horumba.

In ceea ce priveste impulsul de a actiona prin proteste sau postari pe Internet atunci cand ceva sau cineva ii
deranjeaza, acesta este pus pe seama faptului ca le hraneste stima de sine. ,,Impulsul de a actiona prin critici si
proteste provine din insasi faptul ca daca <<ataca>> pe cineva care din perspectiva lor a gresit, pentru foarte
putin timp stima lor de sine pare sa fie mai ridicata. Mecanismul psihologic pus in actiune este ca daca tu nu esti
bun, prin comparatie cu tine eu devin mai valoros. Este doar o falsa impresie, de scurta durata, insa aparenta
confortului psihologic predomina", explica specialista.
,,Mentalitatea de victima este data de inabilitatea de a face fata solicitarilor vietii, lipsa de placere, vointa
inactiva. Dezacordul pe care il sesizeaza in interactiunile cu ceilalti il interpreteaza ca devalorizare, percepandu-
l ca un atac personal", adauga si psihoterapeutul Keren Rosner.
Cum au aparut ,,fulgii de nea"
Parintii, scoala si societatea contribuie la formarea unui mediu in care generatiile devin tot mai fragile,
incapabile sa faca fata criticilor, este de parere scriitoarea si directoarea unei organizatii de tip think tank din
Marea Britanie, Claire Fox.

Din punct de vedere evolutiv si istoric, adolescenta este varsta la care tinerii isi asuma riscuri si cauta aventura,
isi cladesc idealuri, se pregatesc sa dea piept cu viata. In schimb, tinerii din ziua de azi cresc invatand sa
perceapa lumea ca pe un loc infricosator, prin transmiterea insistenta a unor mesaje alarmiste legate de cele mai
diverse aspecte ale vietii de zi cu zi, sustine Fox.
Nevoia obsedanta de protectie

Aceasta enumera printre motivele care duc la fragilizarea tinerilor insistenta cu care se exagereaza riscurile
presupuse de aproape orice activitate ar intreprinde. Parintii au devenit atat de protectori incat le rapesc pana si
libertatea de a se juca si de a alerga in aer liber, de a se catara in copaci, asa cum era perfect normal cu ani in
urma, si totul in numele sigurantei si in dorinta de a le netezi drumul in viata.

Astfel, o intreaga industrie s-a dezvoltat in jurul nevoii obsedante de a proteja copiii din ziua de azi, fara sa
realizam ca toata grija aceasta se intoarce impotriva lor. Parintilor li se spune constant ca trebuie sa elimine
critica din discutiile cu copiii, pentru a nu le stirbi stima de sine, dar asa le anuleaza gandirea critica. Ii crestem
si ii educam astfel incat ajung sa considere extrem de ofensatoare opiniile care nu le sunt pe plac si devin mai
afectati decat ar fi cazul de ceea ce cred altii despre ei, explica Fox. In volumul intitulat ,,I find that offensive!",
scriitoarea vorbeste despre aceasta generatie mult prea sensibila, a tinerilor care pana ajung la facultate sunt atat
de tematori si neincrezatori incat nu sunt deloc pregatiti sa se descurce cu provocarile de baza ale vietii de adult.
Psihoterapeutul Keren Rosner a detaliat pentru ,,Adevarul" cum hiperprotejarea copiilor in loc sa le fie
dezvoltate abilitatile de adaptare ii determina pe viitorii adulti sa dezvolte frici si angoase in fata provocarilor,
dar si sa piarda oportunitati.
,,Mediul familial nesigur, instabilitatea relatiei dintre parinti, divorturile, lipsa suportului emotional ii modeleaza
intr-o forma inadaptata. Lipsa modelelor, lipsa respectului uman, accentul pus pe bunuri materiale si bani nu
pregatesc un tanar curajos si activ social, ci unul nemultumit care asteapta favoruri. Sunt tematori, exagereaza
dificultatile pentru ca nu sunt obisnuiti cu efortul, nu sunt concentrati pe gasirea de solutii si pe modalitati de
rezolvare si raman blocati in revolta. Rolul pasiv, alegerea neimplicarii nu fac decat sa formeze indivizi
neadaptati, pentru care viata nu are niciun farmec, este doar un sir de provocari pentru care nu sunt pregatiti.
Parintii care renunta la a mai critica copiii, renunta la critica educativa, formeaza persoane cu autocritica slaba,
indivizi care nu-si doresc evolutia, succesul", a declarat Rosner.
,,Fulgii de nea", produsul metodelor moderne de parenting intelese gresit

Psihologul Mirela Horumba a declarat pentru ,,Adevarul" ca generatia ,,fulgilor de nea" este si produsul
metodelor moderne de parenting gresit intelese si la fel de eronat implementate, precum si al stimei de sine
extrem de scazuta a tinerilor perpetuata de parinti.

,,La baza avem dorinta sanatoasa a parintilor de a elimina violenta din educatie, insa in loc sa asezam
fundamentul corect, acela al fermitatii si al autoritatii parentale sanatoase - a nu se confunda cu agresivitatea -
am inlocuit cu supraprotectia. In spatele comportamentului acestor tineri sta o stima de sine foarte scazuta
alimentata din frageda copilarie cu sentimentul neputintei construit de catre parinti. Pentru a explica
consecintele supraprotectiei este necesar sa intelegem ca intotdeauna transmitem prin comportamentele noastre
si un mesaj psihologic. Acesta este <<tu nu esti in stare, asa ca fac eu in locul tau>>, chiar daca tu ai varsta
biologica si autonomia necesara", explica specialista.

Si psihoterapeutul Keren Rosner subliniaza ca problema este in sanul familiei si afirma ca metamorfoza tinerilor
in indivizi hipersensibili, vesnic nemultumiti, isi are originea in viata lor de familie si este influentata de tipul de
relatie pe care o au cu parintii.

,,Au o fragilitate extrema, in ciuda aparentelor care emana indiferenta sau aroganta. Ei sunt foarte usor de lezat,
se descurajeaza imediat, sunt lipsiti de elan si buna dispozitie. Reperele lor sunt foarte slab conturate, nu au
incredere in sine si simt ca nu pot face fata in relatii sociale. In ultima perioada, setul de valori s-a schimbat sub
influenta social, dar mai ales indusa de familie. Copiii au o mentalitate tipica indusa de uniformizarea
activitatilor si comportamentelor. Ei au in general aceleasi jocuri si preocupari in zona virtuala, le plac aceleasi
mancaruri, spera sa aiba aceleasi obiecte vestimenatre. Creativitatea si originalitatea sunt reduse", explica
Rosner.
Psihologul afirma si ca reperele acestora sunt distorsionate din cauza instabilitatii emotionale si a pozitionarii lor
pe primul plan, intr-un mod egoist.
,,Fulgii de nea" sunt considerati ,,noii fascisti" din cauza intolerantei extreme

,,Fulgii de nea" cer ca societatea, in special campusurile universitare, sa le ofere zone de totala siguranta in care
nu pot fi deranjati in gandirea lor, obiceiurile lor, comportamentul lor. Cei care le critica stilul de viata ori
mintile fragile sunt acuzati de intoleranta si etichetati ca persoane care promoveaza ura. ,,Fulgii" ii critica intens
pe acestia, organizeaza proteste in universitati, pe strazi, boicoteaza si cer destituirea din functii a profesorilor
care nu agreeaza cu ei. La final, cer ca tuturor celor care au fost ,,proscrisi", prin actiunile lor sau din alt motiv,
sa li se interzica accesul la platformele de unde ar putea sa-si expuna replica sau alte pareri. Acest fenomen a
fost denumit ,,no-platforming" si a dus la interzicerea in unele campusuri universitare a dezbaterilor pe teme
controversate, precum avortul sau ateismul.

Scriitorul britanic Stephen Pollard (53 de ani) avertizeaza ca ,,fulgii de nea" ar putea deveni ,,noii fascisti",
avand in vedere faptul ca reactioneaza de cele mai multe ori cu vehementa la adresa lucrurilor pe care ei le
considera ofensatoare si fata de persoanele cu opinii diferite de ale lor.

De cele mai multe ori, generatia ,,fulgilor de zapada" crede ca are dreptatea de partea ei si actioneaza astfel ,,in
numele moralitatii si al corectitudinii politice". Dar viziunea lor ar putea deveni o deziluzie periculoasa, tocmai
pentru ca libertatea de exprimare si implicit posibilitatea iscarii unor ofense reprezinta piatra de temelie a
libertatii in sine. ,,Fulgii de zapada" se transforma astfel intr-o veritabila avalansa. Cu greu trece o saptamana
fara ca hipersensibilii sa nu se simta ofensati de cate ceva, totul in numele moralitatii si al decentei.

Efectele negative ale unor astfel de atitudini se resfrang nu doar asupra societatii, ci si asupra indivizilor care le
practica. ,,Viata de adult a unei astfel de persoane nu va fi una foarte confortabila pentru ca nimeni nu isi doreste
sa stea langa cei care critica permanent si au o stare de nemultumire generata de neasumarea responsabilitatii
pentru deciziile luate", explica psihologul Mirela Horumba.
Pe de alta parte, psihoterapeutul Keren Rosner atrage atentia asupra faptului ca hipersensibilitatea, dublata de
lipsa energiei si a curiozitatii, conduce foarte usor la stari depresive, anxietate, plictiseala cronica.

,,Este o contradictie ca aceste generatii paralizate de griji, cu educatie, conditii bune de viata, sa fie atat de
defensivi, centrati pe sine, tristi. Tinerii se feresc de responsabilitati, insa isi aroga drepturi, au impresia ca totul
li se cuvine. Perseverenta si sacrificial nu sunt trasaturi de caracter apreciate. Zona de confort este foarte
limitata, iar dincolo de aceasta zona chiar nu-si doresc sa exploreze. Toleranta la frustrare, la stres este foarte
scazuta tocmai pentru ca nu se descurca, iar situatiile dificile sunt foarte greu de gestionat. Pretind sustinere,
favoruri, ajutor, fara a analiza din ce pozitie cer aceste lucruri. Este consecinta faptului ca au primit foarte usor
ce si-au dorit. Nu au avut exercitiul asteptarii si al efortului. Din acest motiv ei au pretentii fara sa ofere ceva",
afirma Rosner.

La finalul analizei sale, Pollard face si o comparatie cu lumea orwelliana, aratand ca imperativul ca o singura
forma de gandire sa fie permisa, iar orice deviaza de la ea sa fie considerat ofensator si sa fie interzis, este
profund periculos. Pentru ca, desi ,,fulgii" pretind ca tot ce fac e generat de grija fata de aproapele lor si
preocuparea pentru binele lui, rezultatul este o forma de totalitarism intelectual.