Iat problema:

Un rufctor nebun te oblig s joci cu el ruleta ruseasc. n cilindrul

revolverului sunt trei gloane, n camere consecutive. Revolverul are ase
camere pentru gloane. La nceputul jocului, cilindrul revolverului este nvrtit
o singur dat. Apoi, arma va fi pasat ntre voi (tu i rufctor) pn cnd
va elibera un glon. Rufctorul te las s alegi dac vrei s fii primul sau al
doilea care trage. Ce ai alege, pentru a avea mai multe anse s rmi n
via? Explic rspunsul.Iat testul:

1. NASA a primit 3 mesaje ntr-o limba ciudat. Oamenii de tiin le-au

analizat i au ajuns la concluzia c "BULEKC NTENYZ RNAZXU" nseamn
"pericol explozie racheta", "VINTAR GROLN BULEKC" nseamn "pericol
invazie extraterestri" i c "NTENYZ XAVI CRYNS" nseamn "explozie
cataclism apocalipsa". Ce inseamna RNAZXU?

2. Continuai proverbul: Numai cine nu muncete, ...

3. Alegei dintre variantele urmtoare un sinonim pentru cuvntul A

OBLITERA:
a. A caligrafia b. A astupa c. A obliga d. A educa

4. Scriei cu cifre romane, folosind majuscule, numrul 649.

5. Dac Maria poate vopsi o cas n 4 ore, iar Marius poate vopsi aceeai cas
n 6 ore, n ct timp vor vopsi mpreun casa?

6. Ci mililitri de ap sunt necesari pentru a umple un cub cu muchia de 10

cm?

7. TVEUIAHSX este anagrama crui cuvnt din 9 litere?

8. Grace are 16 bomboane in buzunar. 8 sunt roii, 4 sunt verzi i 4 albastre.

Care este numrul minim de bomboane pe care trebuie s le scoat din
buzunar ca s fie sigur c a scos cel puin cte una din fiecare culoare?

9. Simon a ajuns la birou la 8:15 dimineaa i a plecat de la birou la 10:30

seara. Dac Simon este pltit cu 10$ pe or pentru cele 8 ore normale de
lucru i cu 50% mai mult pentru orele suplimentare, cu ct va fi pltit Simon
n acea zi?

10. Dac 1 + 1 = 3 i 4 + 4 = 7, ct face: 1 + 4?

ntrebrile au fost preluate de pe mai multe siteuri de teste de inteligen, n

romn i englez. De mare ajutor ne-au fost testele de pe siteul teste-deinteligenta.ro

Rspunsul la problema de joi, cea de la testele Google, este c ar trebui s

alegi s tragi al doilea.

Numeroteaz camerele cu numere de la 1 la 6. Camerele 1-3 au gloane,

camerele 4-6 sunt goale. Dup ce rotim cilindrul revolverului, avem ase
posibiliti:

1. Camera 1 - Juctorul 1 moare

2. Camera 2 - Juctorul 1 moare
3. Camera 3 - Juctorul 1 moare
4. Camera 4 - Juctorul 2 moare (prima mpuctur, juctorul 1, camera 4
liber; a doua mpuctur, juctorul 2, camera 5 liber; a treia mpuctur,
juctorul 1, camera 6 liber; a patra mpuctur, juctorul 2, camera 1 plin)
5. Camera 5 - Juctorul 1 moare (acelai raionament ca mai sus)
6. Camera 6 - Juctorul 2 moare (acelai raionament)

Aadar, juctorul 2 are patru din ase anse s ctige.

Psychologies: Cum ati defini gelotofobia si care sunt sursele anxietatii sau
fricii de a fi luat in ras?

Michael Titze: Intr-o carte din 95, am descris mai multi pacienti tratati de
mine pentru depresie sau anxietate. In fiecare din aceste cazuri se gasea un
complex de inferioritate decisiv. Astfel ca am incercat sa asociez teoria
adleriana legata de sentimentele de inferioritate cu teoria aceasta noua, a
emergentei sentimentului de rusine (legata mai ales de psihanalistul
american Leon Wurmser).

Pentru a ilustra acest fapt, am incorporat in scrierile mele povestea lui

Pinocchio (care tematizeaza pe larg experienta rusinii). In acest context, am
creat termenul de gelotophobie si am creat moduri de a trata aceasta boala
legata de rusine. Multi oameni se tem sa nu fie luati in ras si fac tot ce pot ca
sa evite aceasta jena. Ceva care ii individualizeaza pe gelotofobici este ca nu
fac diferenta intre sacaiala jucausa si ridiculizare. Pentru ei, orice ras este
agresiv si glumele neagresive pot fi resimtite ca o mare rautate.

Gelotofobia, in general, isi are originea in experientele traumatice din

copilarie sau adolescenta, cand oamenii au fost agresati in acest fel. Se leaga
si de interactiunile timpurii cu parintii. Parintii acestor oameni au pus
presiune pe ei sa ajunga la un ideal care era doar al lor. In acest fel, un
superego rigid s-a creat si a dat nastere sentimentelor de vina si de rusine.
Cand copilul nu se conformeaza asteptarilor parintesti, ei ii pot da mesaje de
retragere a iubirii si de ridiculizare. Sunt comportamente menite sa asigure
conformarea cu cererile lor. A nu intra in aceasta structura normativa duce la
frica de pierdere si la adaptarea la cererile familiei.

De fapt, indivizii ridiculizati sunt mai conformisti si mai fricosi sa nu rateze.

Consecinta este ca un copil va intra mai bine in microuniversul familiei, dar

va slabi legatura cu agentii extrafamiliali. Sentimentul ca apartine unei

comunitati mai mari este saracit sau nu apare. Ca rezultat, acesti indivizi nu
sunt in stare sa se integreze in grup intr-o maniera relaxata. Vor tinde sa se
separe de activitatile sociale, pentru a evita jena, sau vor crede ca sunt
perceputi drept ridicoli, penibili.

Dar faza decisiva este pubertatea: acum, cei tineri examineaza felul cum se
raporteaza ceilalti la ei. Tinerii vor incerca sa determine cine are rolul
dominant in grup. Daca vad ca difera ca vestimentatie sau muzica, sau
limbaj, sau relatii cu sexul opus, se vor teme ca devin ciuca batailor de joc.
Ridicolul are un rol crucial in relatiile interpersonale din grupuri. In primul
rand, are o functie coeziva pentru grup. Cei care se comporta altfel decat
norma grupului, se vor confrunta cu rasul pedepsitor, care ii forteaza sa
respecte asteptarile grupului. Cei mai tineri insa, care nu au capacitatea de a
anticipa si de a intelege asteptarile celorlalti, nu vor fi capabili sa isi
corecteze comportamentul neconventional.

Ce ne puteti spune despre povestea lui Pinocchio in varianta Carlo Collodi si

complexul Pinocchio?

M.T.: Complexul lui Pinocchio este un fenomen ce se refera la cei care sufera
de gelotofobie. Oamenii acestia nu au invatat niciodata sa aprecieze umorul.
La fel era si Pinocchio, o marioneta de lemn. In sfera fizica, multe emotii se
manifesta in muschii nostri. Comunicam in felul in care ne prezentam
celorlalti, prin postura. Cand ne este teama, muschii de obicei intepenesc,
apare tensiunea musculara. Aceasta este asociata cu panica. In aceasta
situatie nu prea poti sa folosesti energia vitala pentru scopuri agresive, cum
ar fi atacarea agresorului sau fuga.

Filozoful francez Henri Bergson a scris o carte minunata, Rasul. In aceasta

carte, el a descris perfect complexul Pinocchio atunci cand suntem ridiculizati
sau redusi la a fi simple papusi. Marionete. Exact asta este persona lui
Pinocchio: o papusa de lemn. Daca cineva nu e capabil sa dezvolte un simt al
apartenentei in copilarie, pentru ca nu a experimentat sentimentul de iubire
si stima din partea parintilor sai, rezultatul, spune Bergson, este ca nu va fi

capabil sa intre in grup intr-o maniera relaxata.

Nu va dezvolta abilitati sociale. Rusinea ii face defensivi. Se ascund, sunt

singuri. Nu isi asuma riscuri in viata sociala. Singurul lor scop este sa nu fie
luati in ras de ceilalti. Asta e gelotofobia. Bergson zice ca oamenii acestia
sunt pedepsiti de societate pentru ca sunt ridicoli Ei se si comporta astfel:
rosesc, de exemplu. Tensiunea fizica ii face sa tremure, se balbaie. Arata
defensiv Cand merg pe strada, parca poarta o masca si nu se misca usor si
spontan. Asta ii poate face si mai amuzanti ceea ce provoaca si mai multa
tensiune. Ei incearca sa-si controleze miscarile spontane, ceea ce e, fizic,
imposibil

Astfel ca ajung sa arate precum Pinocchio, marioneta de lemn. Oamenii

acestia sunt singuri si neincrezatori. Au o atitudine agelotica (incapabili sa
aprecieze rasul) pentru ca nu au experimentat amuzamentul, care aduce
laolalta oamenii si creeaza o comunitate. Motivul este ca s-au simtit separati
de persoana de referinta timpurie. De obicei, este vorba despre o mama
egoista sau una trista. Fata de care ei isi amintesc este cea e unui sfinx care
nu rade. O mama rece.

Figura agelotica a rusinii. Atunci cand copiii se confrunta cu o astfel de figura,

nu se poate construi o punte interpersonala. Copiii nu se pot conecta la altii.
Ei nu vad rasul ca pe un mijloc pozitiv de a imparti ceva de valoare. Deci, ei
nu pot dezvolta ceea ce Alfred Adler a numit simtul comunitatii Prietenii
lor se dovedesc straini ostili, care ii trateaza intr-o maniera cruda. O unealta
pe care acesti straini o folosesc, este rasul umilitor. Iata de ce copiii acestia
se tem atat de mult si nu fara motiv. Este convingerea mea ca a rade de
cineva este cel mai crud mod de a dezumaniza pe cineva.

TRATAMENTUL GELOTOFOBIEI IN VIZIUNEA LUI MICHAEL TITZE

Multi pacienti cu simptome nevrotice se comporta, inconstient, ca niste

clovni. Pe de alta parte, ei incearca din greu sa nu iasa din conduita comun
agreata. In acest fel, ei se orienteaza perfectionist: fac eforturi mari de a

evita orice greseala care ii poate pune in situatie ridicola sau de

incompetenta.

Ei se supun unui principiu numit de Watzlawick more of the same: incearca

din greu sa fie elocventi, relaxati, intelepti. Evoca reactii spontane prin efort
constient. Acest efort insa duce la stres continuu (tensiune fizica si
intepeneala), care poate deveni o sursa de comportamente ridicole sau
ciudate. Daca lupta constient, ei nu mai sunt spontani, pierd gratia
naturala, cum zice Bergson.

Devin neindemanatici, ca o marioneta. Devin prototipul bufonului de care rad

ceilalti. In grupul de terapie pe care il anim, avem un clovn terapeutic, un
coterapeut, de altfel. Clovnul acesta ii incurajeaza pe cei care sufera de
gelotofobie. Clovnii se expun pe ei insisi, dar nu sufera ca se rade de ei. Cei
care au simptome de gelotofobie, trebuie sa invete prima data sa se
comporte ca niste clovni adevarati.

Ei invata sa dezvolte acelasi pattern cognitiv pe care il are un clovn, si

experienta ii elibereaza de sentimentele negative pe care le asociaza,
inconstient, cu rasul. Mai mult, clovnul terapeutic este un model de
comportament si pentru copiii sanatosi. Felul cum se comporta acestia nu
este niciodata unul perfect. Poti privi un copil in doua feluri: unul normativ,
copilul este o persoana in miniatura, care face greseli si, deci, e inferior sau
slab.

Dar daca privesti puterea emotionala a copiilor, poti vedea si capacitatea lor
de a se bucura de viata. Ei pot fi spontani, pot rade cu toata inima. Multi
oameni ii privesc pe copii in prima varianta, evaluand comportamentul
copilului sub normele stricte ale maturitatii. Copiii se pot simti astfel
inadecvati Introducerea clovnului in terapie serveste ca ego auxiliar. De
exemplu, clovnul terapeutic poate veni sa-i sopteasca ceva stupid sau ridicol
pacientului. Servind ca model de asertivitate, clovnul terapeutic poate media
un moment si o senzatie de putere si de adecvareCiocolata i numrul de
premii Nobel
Blog Sergiu Vijiala (blog medical)
Scris de Sergiu Vijiala

Smbt, 13 Decembrie 2014 21:16

Nu, nu a fost acordat premiul Nobel pentru descoperirea ciocolatei n ciuda
faptului c sunt numeroase articole care subliniaz efectul procognitiv asupra
populaiei umane i nu numai, al consumului de semine de Theobroma cacao
n diferitele sale forme. ns nite cercettori au vrut s vad dac exist vreo
legtur ntre consumul de ciocolat al unei ri i numrul de laureai ai
premiului Nobel pe care-l ofer ara respectiv.

Numeroase studii au confirmat faptul c flavonoizii substane organice

ntlnite n ciocolat, ceai i vin rou printre altele, sunt corelai cu funcia
procognitiv (capacitatea unei substane de a mbunti performanele
cognitive). Astfel, consumul acestora scade riscul de apariie al unei
demene, mbuntete rezultatele la unele teste cognitive i mbuntete
performana cognitiv la persoanele n vrst care sufer de o uoar
tulburare cognitiv (eng. mild cognitive impairment o form precoce de
alterare a memoriei care nu va duce ns, ntotdeauna, la demen).

Astfel, doctorul Franz H. Messerli a vrut s vad dac exist o corelaie ntre
consumul de ciocolat al unei ri i numrul de laureai ai premiului Nobel pe
care-l ofer ara respectiv. (1)

Corelnd numrul de laureai ai premiului Nobel pe cap de locuitor (pn n

2011) cu cel al consumului de ciocolat pe cap de locuitor, Messerli a ajuns la
concluzia c n capul listei se afl Elveia, aceasta fiind ara cu cel mai mare
numr de laureai ai premiului Nobel pe cap de locuitor, ct i cea cu cel mai
mare consum de ciocolat pe cap de locuitor, pentru care exist un coeficient
de corelaie de 0,862 dac cele dou valori (al consumului de ciocolat i al
numrului de laureai) sunt corelate. (Rezultatele cu privire la consumul de
ciocolat au fost preluate de pe site-ul www.chocosuisse.ch, iar cele cu privire
la numrul de laureai n funcie de ar de pe www.wikipedia.com). Aa cum
autorul recunoate, corelaia dintre X i Y nu nseamn cauzalitate, dar

indic faptul c X l influeneaz pe Y, Y l influeneaz pe X sau c X i Y sunt

influenate de un mecanism comun subiacent.

Analiznd imaginea din articol (1) vei observa o anomalie n dreptul Suediei,
ntruct, avnd un consum de ciocolat pe cap de locuitor de 6,4 kg pe an,
potrivit prediciilor ar trebui s aib numai 14 laureai ai premiului Nobel,
ns are puin peste dublu, i anume 32. Autorul se ntreab dac nu cumva
Comitetul de acordare a premiului Nobel din Stockholm exagereaz cu
patriotismul n acordarea acestor premii. Pe de alt parte, suedezii pot fi
foarte sensibili la ciocolat, astfel nct chiar i o cantitate infim de ciocolat
le-ar crete performana cognitiv foarte mult.

Pe de alt parte, autorul se ntreab dac nu cumva performanele cognitive

stimuleaz consumul de ciocolat, avnd n vedere c oamenii cu funcii
cognitive superioare sunt mai contieni n privina efectelor benefice ale
consumului de ciocolat". Aceast a doua ipotez m trimite cu gndul la
afirmaia lui James Watson din 2007 cnd, n cadrul unui interviu luat de New
York Times, a declarat c africanii au un IQ mai mic dect ceilali pmnteni:
Politicile noastre sociale sunt bazate pe ideea c inteligena lor (a africanilor)
este la fel cu a noastr, dar toate testele spun c nu e aa". Extrapolnd, n
glum, m gndesc c autorul ar putea susine afirmaia lui Watson sugernd
c negrii nu au reuit s obin prea multe premii Nobel, ntruct nu au
consumat suficient ciocolat. Personal, nu agreez niciuna dintre aceste
corelaii.

Autorul recunoate la sfritul articolului c n fiecare zi consum , n special,

dar nu exclusiv, diferite varieti de ciocolat neagr Lindt (ciocolata Lind i
are sediul n Elveia) i c nu a primit nicio sponsorizare din partea
companiilor Lindt sau Nestle.

Muli dintre cei care citesc articolul poate c vor fi sceptici , dar m ntreb
cum de un jurnal respectat la nivel mondial (New England Journal of
Medicine) i o referin de baz n domeniul medical a acceptat s publice un
asemenea studiu dac avea dubii asupra metodelor utilizate, a rezultatelor i
concluziilor studiului? Mai mult, un alt jurnal de nivel mondial (Nature) a

plecat de la aceste rezultate pentru a realiza un nou studiu care s analizeze

comportamentul n materie de ciocolat a 23 de ctigtori ai premiului
Nobel din domenii diferite: fizic, chimie, fiziologie i medicin, ct i
economie (2). Comparndu-i cu 237 de subieci control corelai cu vrsta,
sexul i nivelul de educaie, Beatrice Golomb, autorul studiului de la
Universitatea de California, San Diego, a ajuns la concluzia c 43% dintre
laureai au raportat un consum de ciocolat de mai mult de 2 ori pe
sptmn, n comparaie cu numai 25% dintre cei 237 de subieci control.

Totui, ambii autori atrag atenia asupra faptului c sunt necesare studii
suplimentare pentru a confirma aceste rezultate avnd n vedere c n
studiile lor au folosit nite valorii medii la nivelul unor ri, iar consumul de
ciocolat specific al fiecrui laureat al premiului Nobel din prezent i trecut
este necunoscut.

n final, redau rspunsurile anonime ale unor laureai cu privire la rezultatele

studiului lui Golomb: Fundaia Nobel nmneaz laureailor (pe lng
diplom, medalie i cecul cu suma primit drept recompens) o mic replic
a medaliei din ciocolat, nvelit ntr-un staniol colorat, afirm unul dintre
fizicienii laureai. Aceasta nseamn c fundaia este de prere c ciocolata
este important.

Un laureat n chimie a fost mai direct: Ciocolata m-a fcut ceea ce sunt
astzi, n timp ce un fizician laureat prezint preferinele sale n materie de
ciocolat: Ciocolata alb este o obscenitate!
Romania imparte cu Elvetia marele premiu la Salonul International de Inventii
de la Geneva
de Raluca Pantazi

HotNews.ro

Vineri, 4 aprilie 2014, 20:18 Science - Tehnologie

Standul Irewind
Foto: Mbtechnology
O inventie realizata de un grup de romani si cumparata in urma cu trei luni

de o firma din Elvetia a castigat marele premiu la Salonul International de

Inventii de la Geneva 2014. Sistemul se numeste IREWIND si este format din
camere video care se pot amplasa, de exemplu, pe o partie de schi si care
transfera in mod automat secvente video gata editate in telefoanele de tip
smart ale schiorilor abonati la sistem, atunci cand acestia se afla in campul
vizual al camerelor. Mircea Tudor, castigatorul roman a doua editii ale
salonului si actionar in firma elvetiana care a cumparat inventia, a declarat
pentru HotNews.ro ca marele premiu de anul acesta este "partajat de
Romania si Elvetia".

Inventia IREWIND a castigat marele premiu al Salonului International de

Inventii de la Geneva. Sistemul a fost creat de romani in cadrul Centrului Est
European pentru Cercetare Aplicativa Interdisciplinara (CEECAI), condus de
Mircea Tudor, si in urma cu trei luni o companie elvetiana a cumparat firma
romaneasca ce producea aceasta tehnologie "cu tot cu patent, cu actionariat,
cu tot", a declarat Mircea Tudor pentru HotNews.ro. Acesta este motivul
pentru care sistemul a fost prezentat la Salonul International de Inventii de la
Geneva din partea elvetienilor, la standul acestora, a precizat Tudor.

Acesta a afirmat ca IREWIND este un sistem care se poate instala pe

terenurile de sport sau pe partiile de schi, de exemplu, unde se amplaseaza
"10 camere video pe niste stalpi dedicati, abonatul are un smartphone in
buzunar, schiaza si cand ajunge la baza partiei are downloadate zece
filmulete gata editate cu parcursul lui pe partie".

Intrebat cu ce difera aceasta tehnologie de cea existenta deja pe piata,

acesta a declarat ca inventia este "platforma software de comunicare intre
camera si telefon, care nu trece prin internet. Sony urca informatia in cloud.
Aici comunicatia este directa intre telefon si sistemul nostru, prin Wi-Fi. Asta e
noutatea. Avem un sistem foarte rapid de editare, pentru ca in momentul in
care sportivul, de exemplu, a intrat in campul vizual al camerei, ea
inregistreaza, editeaza, face secventa si o trimite in acelasi timp."

"Multi vor sa se vada filmati si apoi sa incarce pe Facebook, pe YouTube, dar

sistemul ajuta la cresterea securitatii, pentru ca sistemul monitorizeaza daca
cineva are un accident, e de interes pentru firmele de asigurari si pentru
administratorii partiilor de schi. Am incheiat deja contract cu administratori ai
partiilor de la Davos, de la Crans Montana din Elvetia si din Verbier. Se

semneaza azi contract cu organizatorul maratonului de la Geneva si foarte

probabil ca pana duminica cu Federatia Internationala de Minifotbal", a
precizat Tudor.

Potrivit acestuia, "Romania e indirect pentru a 3-a oara castigatoare a marelui

premiu de la Salonul International de Inventii de la Geneva".

Cumpararea unei astfel de tehnologii pentru o singura partie costa, in medie,

2-3 milioane de euro, a afirmat Mircea Tudor, care a precizat ca cel care
cumpara sistemul nu mai trebuie sa dea ulterior niciun ban. "El mai departe
poate monetiza tehnologia in diferite feluri, direct prin abonati sau indirect
din publicitate. Dar, ca exemplu, primaria din Paris poate cumpara acest
sistem pentru a-l aplica in zona turnului Eiffel si toti turistii care vin in aceasta
zona primesc direct in telefoanele lor, fara a plati nimic, filmulete cu excursia
lor in acea zona. O astfel de tehnologie poate atrage mai multi turisti, fiind
folosita ca publicitate", a continuat Tudor.

Adrian Bizgan (inventator) in standul Evomed

Foto: Mbtechnology
Un alt sistem romanesc - o platforma de telemedicina - a obtinut premiul
special al orasului Geneva, a anuntat Mircea Tudor. Si acesta a fost realizat
tot la Centrul Est-European pentru Cercetare Aplicativa Interdisciplinara, care
functioneaza de doi ani la Otopeni, entitate privata de cercetare, fondata de
Mircea Tudor. Inventia face obiectul unui proiect cu finantare europeana prin
Ministerul Educatiei Nationale si va fi aplicata in Romania de la inceputul
anului 2015, sustine acesta.

Aceasta platforma de telemedicina "e integrata intr-o dubita in care exista un

mini-laborator de analize medicale si un car cu aparatura de investigare,
ecograf, EKG si altele. Acest sistem se duce acasa la bolnav cu un medic
rezident sau cu un medic caruia nu ii trebuie o specializare inalta, ii poate
face pacientului investigatii functionale si 70 de tipuri de analize si se poate
cupla online cu un grup de pana la 6 experti care pot fi oriunde in lume.
Expertii au acces online la toate rezultatele analizelor facute pe loc, acces la
imagini si sunt in contact cu medicul rezident la pacient acasa, pot cere

analize suplimentare si se pot pronunta asupra diagnosticului", a declarat

pentru HotNews.ro fondatorul CEECAI.

Acesta a sustinut ca "noutatea o reprezinta interfatarea informatiei. Ecograful

iti da un tip de fisier, EKG-ul un alt tip de fisier, retinograma un alt tip de fisier
si niciodata aceste fisiere nu pot fi vazute intr-un format unic. Platforma
integreaza informatii si pune in teleconferinta un numar de specialisti."

Pentru acest sistem nu exista inca contracte de vanzare incheiate, insa Tudor
a precizat ca este in discutii cu o companie de asigurari din Elvetia. Potrivit
acestuia, tot echipamentul costa 170.000 de euro, inclusiv masina.

"Noi avem in centrul acesta un grup de 30-40 de cercetatori si din cand in

cand facem un brainstorming si stabilim pe ce sa facem cercetari. Si din
discutii am zis sa mergem pe asta. Productia o facem tot noi, la Otopeni, la
ambele inventii", a afirmat pentru HotNews.ro Mircea Tudor.

Acesta a declarat ca Centrul pe care il conduce a participat la salon si cu o

tehnologie de suprafete inteligente interactiva - care a primit medalie de aur.
Prin aceasta, "o masa poate fi impartita in 4 ecrane, una dintre persoane pe
fereastra lui face comanda, alta discuta pe internet, a treia lucreaza pe un
document si a patra face altceva. Si daca vars cafeaua fierbinte pe aceasta
suprafata, nu se intampla nimic. O alta aplicatie este intr-un cabinet medical,
de exemplu, unde avem pereti de sticla. Atunci cand nu se desfasoara
activitati care sa necesite discretie, sticla e transparenta; cand se face o
consultatie, devine alba ca hartia si la final proiecteaza rezultatele
investigatiei si discuta cu pacientul pe sticla, pe perete. Putem transforma, de
exemplu, o vitrina de agentie de turism. Din momentul in care ma apropii, se
transforma in ecran de calculator si prin touchscreen pot sa-mi aleg plajele pe
care le doresc. O camera video ma filmeaza si ma proiecteaza imediat in
acele peisaje", sustine Tudor.

Potrivit acestuia, astfel de sisteme s-au vandut deja in Romania, iar la Salon
s-au aratat interesati "chiar administratori PALEXPO, locul in care se
desfasoara salonul de la Geneva, care au 3 expozitii pe luna si vor sa
cumpere tehnologia si sa inchirieze elemente de afisaj pentru expozanti".
"Costul depinde de suprafata, preturile pot fi de la 1.500 euro pana la 10-

15.000 de euro pentru un spatiu cu pereti inteligenti", a continuat Tudor.

Acesta a declarat ca nu a participat cu aceste tehnologii in cadrul standului

national al Romaniei "pentru ca spatiul preluat de partea romana, de 32 metri
patrati, este prea mic. Noi avem 100 de metri patrati in care le aratam exact
ce am facut, despre ce e vorba, venim cu o desfasurare impresionanta de
forte".

Amintim ca Mircea Tudor a castigat de doua ori marele premiu al Salonului

International de Inventii de la Geneva, in 2013 si 2009. Cel mai recent premiu
a fost acordat pentru sistemul Roboscan 2M Aeria, tehnologie care
radiografiaza fuzelajul si aripile unui avion, cu scopul de a identifica orice
obiect de contrabanda sau eventuala amenintare aflate la bord

Mircea Tudor a declarat pentru HotNews.ro ca marele premiu de la Geneva

aduce "o vizibilitate senzationala pentru inventica romaneasca" si pentru
sistemul care castiga aceasta distinctie. "Cu inventia de anul trecut,
Roboscan Aeria, am primit oferta din partea consiliului federal elvetian sa
deschid o fabrica si la ei. Nu veneau cu o astfel de oferta fara ca noi sa fi avut
experienta Geneva. Noile inventii expuse vor avea un salt spectaculos in cifra
de afaceri, in valoare", a explicat acesta.

Potrivit lui Tudor, "dupa primul premiu de la Geneva, am facut aprope 50

milioane de euro cifra de afaceri in urmatorii ani. A fost un salt clar, de la 1-2
milioane de euro la 16 milioane de euro pe an imediat dupa aceea. Cu
scannerul de avioane lansat anul trecut si care acum intra in productie de
serie avem o fabrica la Otopeni care e pregatita pentru productie si elvetienii
ne-au propus si suntem in negocieri sa deschidem o fabrica aici".

Amintim ca Salonul International de Inventii de la Geneva s-a deschis pe 2

aprilie, iar vineri seara au fost anuntati castigatorii. Pe langa expozantii
individuali, Ministerul Educatiei Nationale a anuntat printr-un comunicat de
presa ca Romania se prezinta la salon si cu un stand national, unde sunt
prezentate 24 de inventii. Vezi aici inventiile prezentate la salon in standul
romanesc. Misterele creierului. Sindromul dobndit al "savantului"
Blog Ctlina Oana Curceanu

Scris de Ctlina Curceanu

Duminic, 23 Noiembrie 2014 14:14
n urma unor puternice lovituri la cap sau a altor evenimente traumatice care
le-au afectat creierul, anumite persoane s-au trezit dintr-o dat... geniale.
Acestea au dobndit talente pe care nu le aveau pn n momentul respectiv,
n domenii dintre cele mai diferite. Cum de este posibil aa ceva? Ce se
ntmpl n creierul acestor persoane pentru care un eveniment extrem de
neplcut i periculos se transform ntr-un mare noroc?

Sindromul dobndit al "savantului": o lovitur la cap ne poate transforma n

"genii", n persoane cu aptitudini intelectuale speciale

n 2002 Jason Padgett a fost victima unui furt, n cadrul cruia a primit o
puternic lovitur la cap. Familia credea c va avea probleme dup ce i va
reveni i chiar aa a i fost; problemele lui Jason ns au fost de cu totul alt
natur dect i-ar fi putut imagina cineva. Tnrul care nu terminase liceul, a
nceput dintr-o dat s deseneze o serie de imagini care s-au dovedit a fi
reprezentri de fractali (forme matematice deosebit de complexe). A dobndit
talente matematice i tiinifice, pe care nimeni, nici mcar Jason, nu ar fi
bnuit c le-ar putea avea vreodat.

Tony Cicoria, un chirurg din New York, a fost lovit de un fulger n 1994; dup o
perioada de circa o sptmn n care a avut probleme de memorie i-a
revenit, relundu-i activitatea n spital. Pasionat de rock, dup acest
accident Tony Cicoria a nceput s iubeasc muzica clasic, fiind obsedat de
aceasta; a ajuns el, care nu studiase muzic s compun un concert
pentru pian (Fantasia: sonata fulgerului, op. 1).

Citii i "Autitii savani"

Orlando Serrell a suferit la vrsta de 10 ani o lovitur foarte puternic la cap

cu o minge de baseball; de atunci memoria lui a devenit incredibil, cci

reuete s i aminteasc tot ce s-a ntmplat n fiecare zi dup accident, cu

detalii cotidiene incredibile, inclusiv starea vremii (astzi Orlando are 44 de
ani i memoria lui devine pe zi ce trece i mai puternic).

Acestea sunt doar trei dintre exemplele de persoane care au devenit

savani (n persoane cu aptitudini intelectuale speciale) dup un eveniment
traumatic n cadrul cruia le-a fost afectat activitatea creierului. Adevrul
este c nu au fost studiate multe cazuri de acest gen; totui, cele cteva care
au fost examinate ne demonstreaz cum creierul este capabil de activiti
nebnuite, care merit studiate.

Ce anume se ntmpl la nivelul creierului n urma unui eveniment traumatic

de acest gen?

Oamenii de tiin au vzut c n aceste situaii scade activitatea din anumite

zone ale creierului; pentru a compensa aceast scdere creierul activeaz
alte regiuni, aceast activitate avnd, ca efect secundar, naterea unor
capaciti incredibile. Evenimente de acest gen au loc n special cnd a fost
afectat stng a creierului, n acest caz activndu-se o nou regiune din
emisfera dreapt a creierului care preia parte din activitatea zonei afectate,
dnd ns natere unor caliti geniale prin noile legturi i configuraii care
se realizeaz.

Au fost efectuate studii inclusiv n laborator; evident n aceast situaie

voluntarii care au participat la experimente nu au primit o lovitur n cap, ci
cu ajutorul unui curent electric (tehnic tDCS) le-a fost redus activitatea
emisferei stngi a creierului, ceea ce a dus la stimularea unei activiti mai
intense a emisferei drepte. Rezultatul s-a vzut: dintre cei 33 voluntari care
au participat la un test n cadrul cruia trebuiau s gseasc soluia unei
probleme de matematic dificile, n mod normal niciunul nu a reuit s
rezolve testul. n urm aplicrii curentului electric, deci al dezactivrii pariale
a emisferei stngi, 14 au reuit s rezolve cu succes testul.

Aceast descoperire ar putea avea aplicaii extrem de interesante i

importante pentru cei care n urma diverselor accidente rmn cu o activitate
a creierului sczut.

Urmeaz ca cercettorii s neleag mai bine cum anume se produce

aceast activare a creierului i care sunt procesele implicate. n acest scop
vor fi folosite tehnici precum spectroscopia n infrarou sau tehnica imagistic
a tomografiei cu emisie de pozitroni, aa-numita PET (Positron Emission
Tomography), n cadrul creia se folosete antimateria, pentru a vedea ce se
petrece efectiv n creierul celor care dintr-o dat devin savani.

Poate ntr-o bun zi vom fi n stare s ne activm talentele ascunse i s

devenim mari matematicieni sau artiti; creierul ne rezerv nc multe
surprize.
Spor la ronit!12 tehnici pentru a deveni mai carismatic
Psihologie
Scris de Scientia.Ro
Luni, 17 Noiembrie 2014 17:57
Se presupune, ndeobte, c atunci cnd vorbim despre carisma unui
persoane, vorbim despre caliti speciale ale acestuia, care permit acestei s
inspire i s conving semeni, cu uurin. John Antonakis, Marika Fenley i
Sue Liechti, Universitatea din Lausanne, au descoperit c acei manageri care
au urmat o scurt pregtire pentru nvarea unor tehnici de cretere a
carismei au devenit mai influeni i mai respectai. n ce constau aceste
tehnici?

Vom prezenta mai jos, pe scurt, despre principalele 12 tehnici, care, conform
studiului, pot crete semnificativ carisma unei persoane.

12 tehnici de cretere a carismei

1. Metafore, zmbete i analogii

Folosind metafore, analogii, nsoite de o atitudine relaxat i zmbete,

mesajul este mai uor de reinut.

2. Poveti i anecdote

Prin mici povestioare i anecdote, mesajul are o priz superioar, ajutnd la

conectarea emoional a auditoriului.

3. Contrastul

Contrastul se aplic pentru a face clar o intenie, un fapt. Se realizeaz prin

exprimarea i a ideii opuse celei susinute.

4. ntrebri retorice

ntrebrile retorice ncurajeaz angajamentul, aprofundarea mesajului i ajut

la rezolvarea unor probleme.

5. Regula celor trei pri

Tehnica celor trei pri se refer la spargerea mesajului n trei, n acest fel
mesajul fiind uor de reinut, dnd impresia unui ntreg.

6. Exprimarea convingerilor morale

Const n etalarea trsturilor de caracter dezirabile, n scopul creterii

credibilitii.

7. Reflectarea sentimentelor grupului

Const n exprimarea sentimentelor auditorului. Aceast tehnic ajut la

stabilirea unei conexiuni emoionale n interiorul auditoriului.

8. Stabilirea unor obiective nalte

Obiectivele nalte, spre deosebire de cele mediocre, inspir.

9. Transmiterea ncrederii c obiectivele pot fi ndeplinite

Aceast tehnic ajut la canalizarea energiilor ctre obiectivele stabilite.

10. Voce animat

Const n modificarea volumului vocii i utilizarea pauzelor pentru a evidenia

ideile dorite.

11. Exprimarea emoiilor

Contactul vizual este foarte important. De asemenea, zmbetul, rsul,

ncruntarea, ajut la ntrirea mesajului.

12. Gestica

Utilizarea minilor ajut la ntrirea mesajelor.

n afara acestor 12 tehnici principale, au mai fost identificate alte 5 tehnici,

cu impact mai sczut:
- crearea unei sentiment al urgenei;
- invocarea unor aspecte istorice;
- utilizarea repetiiei;
- amintirea sacrificiului n discurs;
- utilizarea umorului.Cum funcioneaz nvmntul n Finlanda
Cultur-economie
Scris de Amy S. Choi
Vineri, 14 Noiembrie 2014 11:28
n Finlanda elevii nva despre beneficiile rigorii i ale flexibilitii, n acelai
timp. Modelul finlandez, spun muli, este utopic. n Finlanda coala reprezint
centrul unei comuniti. colile asigur nu doar servicii educative, dar i
servicii sociale. Educaia este despre crearea identitii.

Citete i: Cum funcioneaz nvmntul n Coreea de Sud

Modelul finlandez: activiti extracuriculare i motivaie intrinsec

Cultura finlandez valorizeaz motivaia intrinsec i urmrirea interesului
personal. n Finlanda programul colar zilnic este scurt, bogat n activiti
extracuriculare, pentru c finlandezii cred c partea important a procesului
de nvare are loc n afara colii.

O treime dintre materiile din liceu sunt opionale, iar elevii pot alege la ce tip
de examen pentru intrarea n facultate vor participa.

Aadar - o cultur cu stres minim, care agreeaz o larg palet de experiene

educative.

Dar rigoarea academic nu este abolit. Una dintre motivaiile istorice pentru
o bun educaie vine i din faptul c Finlanda a fost mereu situat ntre mari
puteri europene.

Profesorii din Finlanda predau 600 de ore pe an, restul timpului fiind ocupat
cu activiti de pregtire profesional. n SUA profesorii predau 1.100 de ore
pe an.

Finlandezii nu prea exist n afara Finlandei. Acest lucru i face s ia educaia

n serios. n ce privete limbile strine, orice elev nva finlandeza i
suedeza. n plus nva o alt limb strin; de regul, engleza, dar i alte
limbi, ca germana, franceza ori rusa.

Copii ntr-o coal din Finlanda cntnd "The time is now" n Ziua de aciune
privind clima

Finlandezii mprtesc aceleai valori cu sud-coreenii cnd vine vorba de

dou lucruri: respectul pentru profesori i realizrile academice.

n Finlanda doar unul din 10 candidai pentru un loc n programele de

pregtire a profesorilor reuete. Dup o nchidere n mas a facultilor cu
profil pedagogic (80% dintre acestea), doar cele mai bune programe de
pregtire au rmas, ridicnd semnificativ statusul profesorilor. Astzi
profesorii din Finlanda predau 600 de ore pe an, petrecnd restul timpului n
cadrul unor programe de pregtire profesional, ntlniri cu colegii, elevii ori

familiile acestora.Cum funcioneaz nvmntul n Coreea de Sud

Cultur-economie
Scris de Amy S. Choi
Vineri, 14 Noiembrie 2014 10:45
Cu 50 de ani n urm, att Coreea de Sud, ct i Finlanda (subiectul acestui
articol) aveau sisteme de educaie rudimentare. Finlanda era pe punctul de a
deveni un copil vitreg din punct de vedere economic al Europei. Coreea de
Sud era rvit de rzboiul civil.

Cu toate acestea, astzi Coreea de Sud i Finlanda sunt fundamental

schimbate, iar sistemele lor de nvmnt sunt aclamate pentru rezultatele
foarte bune obinute de copiii din cele dou ri.

Dei de succes, modelele propuse de cele dou ri nu sunt asemntoare, ci

mai degrab opuse. Iat, n acest prim articol, cum funcioneaz sistemul de
nvmnt din Coreea de Sud.

Modelul coreean: hotrre i mult, mult munc

De mii de ani n anumite pri ale Asiei singura cale pentru a urca pe scara
socio-economic i pentru a gsi un loc de munc sigur a fost aceea de a
participa la o examinare (asigurat de un funcionar, reprezentant al
mpratului). Aceast examinare necesita o bun cunoatere a domeniului
funciei, iar participarea la aceasta reprezenta un adevrat ritual de trecere.

Astzi, muli dintre cei care locuiesc n ri confucianiste nc respect

realizrile educaionale obinute prin examen.

Printre rile lumii, sistemul de nvmnt din Coreea de Sud pare a fi cel
mai dur, dar i cel mai succes. ara a reuit un lucru remarcabil: nivelul de
alfabetizare este de 100%. De asemenea, Coreea de Sud se situeaz n
fruntea clasamentelor internaionale realizate pe baza testelor de
performan, incluznd aici testele de gndire critic i capacitate de analiz.

Dar acest succes vine cu un pre: elevii sunt permanent sub o presiune
enorm. Talentul nu este luat n calcul, pentru n cultura coreean accentul se
pune pe munc i preocupare.

Elevii studiaz tot timpul anului, n coal i cu meditatori. Dac studiaz

suficient, atunci vor fi pregtii.

Prini sud-coreeni, rugndu-se pentru succesul copiilor lor la examenul de

intrare n liceu

Coreenii cred c aceast perioad de pregtire nentrerupt este necesar

pentru a avea un viitor.

Nu doar prinii exercit presiune asupra copiilor. Pentru c n Coreea de Sud

sunt promovate ca valori indiscutabile ordinea i conformarea, presiunea
creat de comportamentul celorlali colegi de clas stabilete standarde
nalte pentru toi copiii.

Atitudinea pro-comunitate coreean transpare nc din primele zile de coal.

Clasele au un numr mare de elevi, spre deosebire, s zicem, de sistemul
american. Dar n Coreea de Sud scopul profesorului este s aib o comunitate
n clas, n cadrul creia copiii s nchege relaii solide. n SUA accentul este,
n schimb, pe dezvoltarea unei relaii ntre educator i copil.

n lumea modern copiii trebuie s tie cum s nvee, cum s munceasc i

c trebuie s continue i dup ce au eecuri. Modelul coreean pred aceste
lucruri.n securitatea cibernetic, veriga slab eti... tu
Internet
Scris de Bill Buchanan
Vineri, 07 Noiembrie 2014 17:15
Un lan este att de rezistent pe ct este cea mai slab verig a sa.
Securitatea computerelor depinde de hardware, software i de... tine. Cea
mai mare vulnerabilitatea este utilizatorul. De ce s-ar strdui unii s "sparg"
parole criptate, cnd utilizatorii sunt dispui s le ofere ei nii?

Aceast tehnic de a obine informaii de la utilizatori se numete inginerie

social. Poate consta ntr-un telefon primit la biroul tu "de la IT", cerndu-se
detaliile contului tu (datele de acces) ori ale colegilor.

Mai exist tehnica numit "phishing", care const n transmiterea de e-mailuri

prin care se solicit datele crilor de credit ori detalii privind logarea pe
anumite platforme; totul sub aparena apartenenei e-mailului la o instituie
serioas: o banc, un site renumit etc. Aceast tehnic a evoluat n ceea ce
se numete "spear phishing", care se refer la e-mailuri care sunt i mai de
ncredere, pentru c includ date despre utilizator, pe care presupusul
expeditor al e-mailului le poate cunoate, dar nu persoane necunoscute.

O campanie recent de e-mailuri, ce nu sunt ce par, pretinde apartenena la

Organizaia Internaional a Sntii i are ca subiect Ebola. Subiectele emailurilor sunt:
Ebola Safety Tips - By WHO.

What You Need To Know About The Deadly Ebola Outbreak,

So Really, How Do You Get Ebola?,
Is there ANY way to cure Ebola?
The #1 Food Items Youll Need In An EBOLA Crisis.

Dar linkul ctre fiierul ataat, descris ca ghid de sntate, n fapt instaleaz
softul nociv DarkComet, care d acces atacatorilor la computerul infectat.

Orice eveniment ce are loc n lume reprezint o oportunitate pentru criminalii

cibernetici de a-i lansa instrumentele pentru a obine controlul asupra unor
computere-int.

Adrese false

O mare problem cu cele mai multe tipuri de comunicare digital este c este
adesea dificil s se fac diferena dintre un eveniment real i unul falsificat.
Aceast problem pleac de la originea Internetului, ca sistem deschis,
nesigur. n e-mailul de mai jos, aparent de la eBay, adresa de e-mail a
expeditorului a fost falsificat, adic a fost nlocuit adresa real a
expeditorului cu cea a eBay.

Aruncai o privire la headerul e-mailului i vei vedea calea pe care e-mailul a

urmat-o de la surs la destinaie, precum i faptul c expeditorul nu este

verificat:

Microsoft Mail Internet Headers Version 2.0

Received: from mer-w2003-6.napier-mail.napier.ac.uk ([146.176.223.1]) by

EVS1.napier-mail.napier.ac.uk with Microsoft SMTPSVC(6.0.3790.1830);

Wed, 18 Jan 2006 00:17:45 +0000

Received: from pcp0011634462pcs.ivylnd01.pa.comcast.net (Not

Verified[68.38.82.127]) by mer-w2003-6.napier-mail.napier.ac.uk with NetIQ
MailMarshal (v6,1,3,15)

id ; Wed, 18 Jan 2006 00:17:44 +0000

FCC: mailbox:// support_id_1779124147875@ebay.com/Sent

Date: Tue, 17 Jan 2006 17:10:39 -0700

From: eBay support_id_1779124147875@ebay.com

Atunci cnd utilizatorul acceseaz linkul, va ajunge pe un site coreean, nu pe

eBay, dar site-ul cere datele de logare...

E-mailuri false

Muli pot determina c un e-mail ca cel de mai sus este fals, dar dac
informaii adiionale dau impresia c un e-mail chiar a fost scris de un om,
atunci rezultatele sunt mai bune (din perspectiva expeditorului).
De exemplu: "I have been waiting for quite a long time for you to reply, whith
the payments details . For this reason I will be forced to report you to ebay as
an upaid item" (Atept de mult vreme un rspuns de la tine, cu detaliile
plii. Din acest motiv sunt forat s te raportez ctre eBay cu o plat
neefectuat).

Acest tip de mesaj exercit o presiune asupra utilizatorului; nimeni nu vrea un

feedback negativ pe eBay, la urma urmelor. Privind la HTML-ul din aceste email e simplu de observat neltoria. Avem un formular care nu trimite ctre
eBay, ci ctre un server din Cehia (<form method=POST
action=http://www.mailform.cz/en/form.asp>), care, arat ca eBay, dar nu
este, fiind destinat pentru furtul datelor de logare ale utilizatorului.

Sulie ascuite

"Suliele" sunt din ce n ce mai ascuite, n sensul c mesajele primite prin email, spear phishingul, sunt din ce n ce mai bine calibrate pe destinatar, dat
fiind c atacatorii folosesc din ce n ce mai multe detalii care au legtur cu
persoana ta, dnd astfel impresia c te cunosc.

Nu sunt doar simplii utilizatori n pericol; corporaiile sunt intite, de

asemenea. Atacatori solitari, mpreun cu atacatori nregimentai, aparinnd
unor organizaii statale, orchestreaz atacuri de tip "spear phishing" din ce n
ce mai sofisticate, care au ca rezultat obinerea de informaii confideniale ale
firmelor i organizaiilor din Europa. Symantec a constatat o cretere cu 62%
a furturilor de date pe baza acestui tip de atac.

Cu toate instrumentele existente ce au ca scop protejarea atacatorului, multe

mesaje de tip spear phishing ajung la inte i au succes. Este nevoie, aadar,
de o mai bun pregtire a utilizatorilor i o contientizare din partea acestora
a pericolelor existente.

Aa cum Institutul de Inginerie i Tehnologie s-a exprimat recent n faa unei

comisii parlamentare, acum, c toi folosim computere, tot timpul,
securitatea este prea important pentru a fi lsat n mna ctorva
indivizi.Unde s-au dus toi oamenii de Neanderthal?
Evoluionism
Scris de TodayIFoundOut
Miercuri, 08 Octombrie 2014 17:53
Timp de peste 150.000 de ani, rudele noastre strvechi, oamenii de
Neanderthal (Homo neanderthalensis), au prosperat n ntreaga Europ, pn
cnd, ntr-o secund (geologic vorbind), au disprut de pe faa pmntului.
Mai multe teorii au fost propuse pentru a explica extincia lor, dei prerea
care ctig din ce n ce mai mult teren este c factorul principal a fost
competiia cu noi (Homo sapiens). n ciuda dispariiei lor, motenirea lor
triete i n ziua de azi n genomul uman.

Omul de Neanderthal

Trind n Europa i Asia n urm cu aproximativ 200.000 pn acum 40.000

de ani, oamenii de Neanderthal au avut n comun multe caracteristici cu
oamenii moderni i, de fapt, difereau genetic doar cu 0,12%. Musculoi,
scunzi i puternici, cu fruni oblice i sprncene proeminente, dei aspectul
lor ar fi prut animalic, oamenii de tiin au constatat c creierul lor avea
aproximativ aceeai mrime ca a vecinilor lor, oamenii de Cro-Magnon
(oamenii moderni timpurii).

Dispariia oamenilor de Neanderthal

Cercetrile recente ale ADN-ului au descoperit c majoritatea oamenilor de

Neanderthal au disprut n Europa de Vest aproximativ acum 50.000 de ani i
doar o rmi a speciei a supravieuit pn acum 10.000 de ani cnd
oamenii au migrat prima dat n Europa.

Prima extincie n mas

Oamenii de tiin care au descoperit prima extincie n mas au susinut

teoria schimbrii climatice - deoarece au existat multe perioade brute de
frig intens i secet, cunoscute sub numele de evenimente Heinrich - ca
posibil vinovat.

Oricare a fost cauza, doar o mn de supravieuitori au rmas n zonele mai

calde din Europa de Sud, iar aceste rmie ale speciei se crede c s-au
ncruciat, rezultnd o variaie genetic limitat o trstur care poate
face o specie mai puin rezistent la schimbrile din mediul su crescnd
riscul de extincie."

Compeiia Cro-Magnon

Dei n trecut oamenii de tiin credeau c Homo sapiens nu a ajuns n

Europa pn acum 35.000 de ani, mbuntirile recente ale metodelor
arheologice de datare i o a doua privire asupra unor dini foarte vechi, a
artat c oamenii moderni au intrat probabil prima dat n Europa acum
45.000 de ani. Aceast perioad coincide cu pierderea diversitii (i a unei i
mai mari debiliti) populaiei de Neanderthal i a precedat dispariia lor cu
doar 5.000 de ani.

Coinciden? Majoritatea cred c nu, iar prerea general este c Homo

sapiens pur i simplu a ctigat competiia cu oamenii de Neanderthal. n
sprijinul acestei teorii, unii au observat c dei ambele populaii aveau
dimensiuni similare ale creierului, cel al omului de Neanderthal era folosit mai
mult la coordonarea corpului su semnificativ mai mare i la procesarea
vizual dect la procesarea la nivel nalt. Ca urmare, ei susin c omul de
Neanderthal nu a avut pur i simplu un limbaj complex sau capacitatea pe
care o avea omul de Cro-Magnon de a se descurca n colectivitile mari.
Capacitatea de a menine relaii sociale pe distane mari se crede c a
reprezentat un avantaj distinct atunci cnd a fost necesar s se confrunte cu
schimbrile de mediu cum ar fi schimbrile de clim sau o erupie vulcanic
major. Dovezile strnse din toat Europa demonstreaz c, n timp ce omul
de Neanderthal a meninut relaii cu rude aflate la o distan de pn la 48
de km, omul de Cro-Magnon a cltorit de mai multe ori pn la 320 km.

n acelai sens, ali cercettori au constatat c n acest timp, copiii CroMagnon s-au bucurat de o perioad mai mare de dezvoltare n comparaie cu
copiii de Neanderthal avnd mai mult timp pentru a nva de la cei btrni
i n cele din urm trind mai mult. Ambii factori se crede de asemenea c au
jucat un rol n capacitatea mai mare a lui Homo sapiens de a se adapta la
distrugerile mediului nconjurtor.

Erupiile vulcanice

Cam n timpul extinciei omului de Neanderthal, dou erupii vulcanice

masive au acoperit continentul cu cenu, distrugnd majoritatea plantelor i
ascunznd soarele n nori groi. Prima erupie a avut loc n Caucaz acum
aproximativ 45.000 de ani, n timp ce a doua, cunoscut sub numele de
Campanian Ignimbrite, a erupt n sudul Italiei acum aproximativ 40.000 de
ani.

Din moment ce n trecut muli au crezut c oamenii moderni nu au migrat n

Europa dect la 5.000 de ani dup erupii, o teorie popular a susinut c
iarna vulcanic a ucis oamenii de Neanderthal n timp ce oamenii moderni
timpurii triau n siguran n sud, n Africa.

Cu toate acestea, odat cu modificarea datei primei sosiri, astfel nct acum
coincide cu erupiile vulcanice, cercettorii au fost nevoii s mai analizeze o
dat teoria. Examinnd particulele minuscule de cenu vulcanic de la
siturile aflate puin mai departe de locul erupiei din Italia, au descoperit c
cenua a fost deasupra dovezilor arheologice care arat tranziia de la omul
de Neanderthal la tipurile de unelte moderne de piatr ale omului. Din
moment ce aceste dovezi demonstreaz c omul de Neanderthal a fost
strmutat de Cro-Magnon n acele locuri nainte de erupiile vulcanice,
cercettorii au ajuns la concluzia c un alt factor a fost de vin.

Schimbrile climatice

Aceiai cercettori care au examinat cenua vulcanic au analizat polenul

copacilor i ali indicatori ai modificrilor climaterice (precum mlatinile i
sedimentele marine) i au stabilit c n aceast perioad, evenimentul
Heinrich (perioad de frig brusc i secet) nc nu avusese loc. De aceea, ei
au dedus c nu climatul a fost responsabil (cel puin nu direct) de extincia
oamenilor de Neanderthal. n cele din urm, au ajuns la concluzia c de vin
a fost mai probabil competiia cu Homo sapiens, care era mai detept.

Disprui, dar nu uitai

Dei competiia cu oamenii moderni timpurii ar fi putut fi cauza final a

extinciei oamenilor de Neanderthal, exist foarte puine dovezi ale
animozitii dintre cele dou grupuri i de fapt, contrariul se pare c poate fi
adevrat.
Cercetrile genetice recente au artat c aproximativ un procent de 2% din
genomul oamenilor care descind din europeni, asiatici i ali non-africani
provine de la omul de Neanderthal ceea ce nseamn c cele dou specii
diferite s-au ncruciat la un moment dat.

Cu toate acestea, din cauza distanei genetice dintre ei, oamenii de tiin au
constatat c nu erau foarte compatibili din punct de vedere biologic, astfel
nct copiii dintre un om de Neanderthal i un Cro-Magnon au fost adesea
infertili. n plus, multe dintre genele omului de Neanderthal din hibrizii care
au continuat s se mperecheze cu Cro-Magnon au fost n cele din urm
ndeprtate.

Interesant, dei ADN-ul omului de Neanderthal reprezint doar o parte mic

din genomul nostru, deoarece oamenii de azi poart gene diferite ale omului
de Neanderthal, atunci cnd sunt combinate mpreun, umanitatea modern
posed un record de aproximativ 20% din genomul acestei populaii.
De remarcat, aproape tot ADN-ul gsit la oamenii de astzi vine de-a lungul
liniei de sex feminin, deoarece hibrizii de sex masculin au fost semnificativ
mai puin fertili i eventual, chiar sterili.