MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA „TITU MAIORESCU” BUCUREȘTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE
  
 
TEZĂ DE DISERTAȚIE
 
 
Coordonator științific:
Lect.univ.drd.Simona Reghintovschi
 
Absolvent:
Alexandru Culcea
 
 
 
București
2022
AGRESIVITATEA
LA TINERII CARE AU SUFERIT ABUZURI ÎN COPILĂRIE
Cuprins
 
Rezumat. Introducere.
 
CAPITOLUL I – Argument
1.1. Motivele alegerii acestei teme
2.1. Dificultăți ce au trebuit depășite
 
CAPITOLUL II - Definiții ale agresivității
 
CAPITOLUL III - Cauzele agresivității
3.1. Câmpul tensional-nevrotic în care trăim
3.2. Konrad Lorenz - Teoria Etologică
3.3. Carl Gustav Jung - Spectrul Umbrei
3.4. Sigmund Freud - Teoria Psihanalitică
3.5. Cauze biologice
3.6. Moștenirea genetică
3.7. Calitatea mediului familial
3.8. Influența mass-media
 
CAPITOLUL IV - Forme de abuz
 
 
CAPITOLUL V - Studii de caz
5.1. Abuzul psihologic. Studiu de caz: Andreea
5.2. Abuzul sexual. Studiu de caz: Anca
5.3. Abuzul exhaustiv. Studiu de caz: Pianista
 
CAPITOLUL VI - Efectele abuzurilor din copilărie asupra tinerilor
 
CAPITOLUL VII – Terapia agresivității
7.1. Biasul traducerii agresive
7.2. Corectarea agresivității în terapie
 
Concluzii
Bibliografie
Anexe
 
1. Copilăria este perioada cea mai fertilă a formării Sinelui,
a identității de sine, a descoperirii propriilor calități și a
talentelor, a formării concepției despre lume și viață.

2. Ar trebui să fie una dintre cele mai fericite perioade din

viață, împlinită de iubirea, generozitatea și înțelepciunea
părintească.

3. Realitatea, din păcate, ne pune de prea multe ori în față

tabloul unei ostilități inexplicabile și nejustificate care se
substituie educației, a unei dorințe de pedeapsă, devenită
prioritară față de necesitatea dialogului.
tulburări anxioase, însoțite de atacuri de Acest comportament produce traume generatoare
panică recurente de tulburări psihice dintre cele mai diverse:

tulburări afective care pot ajunge până la

episoade depresive majore și tendințe de suicid

tulburări de natură sexuală sau de identitate

sexuală

tulburări ce au la bază neîncrederea,

dependențe

tulburări de personalitate, evitarea relațiilor

tulburări de adaptare, translatorul bias

“
Diferențierea unui Eu este în primul rând un pas
către păstrarea vieții. Din moarte nu se poate
învăța nimic, dar dacă am făcut față cu succes
traumei, vom fi atenți la apropierea unor situații
asemănătoare și vom semnaliza pericolul printr-o
repetare abreviată a impresiilor trăite în cazul
traumei, printr-un afect de angoasă. Această
reacție la percepția pericolului inaugurează
încercarea de fugă, salvatoare, până când devenim
“
suficient de puternici pentru a întâmpina pericolele
din lumea exterioară întru-un mod activ, poate
chiar prin agresiune.
Agresivitatea este un comportament intenționat ostil (deci neaccidental)
impus, care nu cunoaște limite de obiect, de vârstă, sau de intensitate,
comportament neacceptat de victimă pe care aceasta o percepe sub
formă de suferință sau durere de natură fizică sau psihică.
 Cauzele agresivității

• câmpul tensional • Tao • Spectrul Umbrei

• Teoria Etologică • Teoria Psihanalitică

• cauze biologice • calitatea mediului familial

• moștenirea genetică • influența mass media
Forme de abuz
• fizic
• psihologic

• respingerea
• neglijarea
• amenințarea
• izolarea

• corupția
• exploatarea
• abuzul sexual
• abuzul instituțional
Studii de caz
 Primul studiu de caz.
Abuzul psihologic: Andreea.

Abuzul psihologic suferit de Andreea în copilărie a

generat, la maturitate:

• angoasă permanentă cu privire la starea de sănătate

a ei și a fetiței ei
• introvertire excesivă
• degradarea relațiilor, respingerea celor din jur
• izolarea ei și a fetiței ei
• deficit narcisic
• comportament ostil
 Al doilea studiu de caz.
Abuzul sexual: Anca.

Abuzul sexual suferit de Anca în copilărie, a generat

la maturitate:

• agresivitate
• dificultatea în a stabili relații
• stima de sine foarte scăzută
• blocaj sexual
• dezorientare și un anumit fel de blocaj cu privire la
continuarea vieții
• refugiere în muncă
 Al treilea studiu de caz.
Abuzul exhaustiv: Erika, profesoara de pian

Abuzul exhaustiv suferit de Erika Kohut în copilărie a

generat următoarele:

• tulburări sadomasochiste
• voyerism
• eșec profesional
• menținerea în etapa narcisică infantilă
• autoflagelare
• dispariția empatiei
• agresivitate pusă în act
• incest
Efectele abuzurilor din copilărie asupra tinerilor

• stima de sine scăzută

• concepția apartenenței la o lume nedreaptă

• lipsa de inițiativă

• tulburări anxioase

• dificultăți în întemeierea relațiilor

• introversie

• tendințe de suicid

• traductorul bias
Terapia agresivității

• Teoria Cathartică

• verbalizarea

• non-agresivitatea
Concluzii:
Cu toate că suntem obișnuiți să ne gândim la adulți ca la niște oameni care au atins
maturitatea emoțională și au o cultură dezvoltată, ceea ce îi împiedică să întreprindă acte
abuzive sau violente, din păcate, realitatea ne pune în fața durerosului tablou al traumatizării
copiilor. Din păcate, agresivitatea nu cunoaște limite de obiect, de vârstă sau de intensitate,
dar are întotdeauna un efect distrugător asupra stimei de sine a copilului.

Neînțelegerea nevoilor emoționale ale copilului, neglijarea acestuia, lipsa unui mediu care să-
i confere securitate, îl vor determina pe acesta să își dezvolte strategii de supraviețuire bazate
de fapt, nu pe vindecarea traumelor, ci pe ascunderea acestora, iar acest lucru îl va afecta
atât la nivel psihic, cât și la nivel fizic. O traumă poate fi îndepărtată din conștient prin
fenomenul clivajului, iar vindecarea ei presupune acceptarea și identificarea de către tânăr a
tipologiei parentale. Este primul pas în a realiza cât de mult este marcat de abuzurile
părinților. El realizează că, de-a lungul timpului, nu i s-a permis să își manifeste durerea sau
dezacordul cu privire tratamentul la care a fost supus și că adevărul lui fost niciodată luat în
considerare. El este plin de experiențe de viață care nu au putut fi procesate din punct de
vedere psihic.
 Psihanalistul
Psihanalistul este cel din misiunea căruia fac parte
responsabilități pe cât de delicate, pe atât de subtile: Misiune

• întregirea sinelui pacientului

• eliberarea lui de efectele traumelor

• valorizarea

• restabilirea stimei de sine

• echilibrarea intro/extraversie

• restabilirea identității și adevăratei lui

personalități

• redarea către societate a unui om cu un psihic

sănătos, capabil de interacțiuni coerente
“
Partea de adevăr... este că omul nu este o
ființă blândă, care are nevoie de iubire, care
cel mult se poate apara când este atacată,
“
ci că el poate să numere printre înzestrările
sale pulsionale și o cotă parte puternică de
înclinație spre agresiune (Freud, 1930).

Mulțumesc.
Bibliografie

Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați. Statistici (2019).
Albert Ellis, Jack Gordon, Michael Neenan, Stephen Palmer. Terapia Stresului. Editura Trei
(2020).
Ana-Maria Rizutto, W.W. Meissner& Dan H. Buie. The Dynamics of Human Aggression.
Brunner-Routledge, New York and Hove (2005).
Andrew P. Morrison. Shame The Underside of Narcissism. Editura Routledge (1989).
Carl Gustav Jung. Opere Complete. Editura Universitas (1999).
Dr. Bessel van der Kolk. Corpul nu uită niciodată. Editura Adevăr Divin (2018).
Elfriede Jelinek. Pianista. Editura Polirom (2004).
Farzaneh Pahlavan. Comportamentul agresiv. Institutul European (2011)
Franz Ruppert & Harald Banzhaf. Corpul meu, trauma mea, eul meu. Editura Trei (2018)
Gabor Maté. Când corpul spune nu. Editura Curtea Veche
George W. Burns. 101 povești vindecătoare pentru adulți. Editura Trei (2012).
George W. Burns. 101 povești vindecătoare pentru copii și adolescenți. Editura Trei (2011).
George W. Burns. Vindecarea prin povești. Editura Trei (2016).
Gerald Schoenewolf. 101 succese terapeutice. Editura Trei, Ed.a2-a (2016).
Bibliografie:
Gilda de Simone. Ending Analysis. Karnac books (1997).
Helmut Thoma, Horst Kachele. Tratat de Psihanaliză Contemporană. Editura Trei (2000).
Henry V. Dicks. Marital Tensions. Maresfield Library, retipărită (1993).
Hinshelwood R.d. Observing Organisations. Editura Routledge (2000).
Introducere în analiza Jungiană. Editura Trei.
Irenäus Eibl-Eibesfeldt. Agresivitatea Umană. Editura Trei (1995).
Jean Laplanche/ J.-B. Pontalis. Vocabularul Psihanalizei. Editura Humanitas (1994).
Jill Salberg. Good Enough Endings. Lewis Aron & Adrienne Harris (2011).
Julie Arcoulin. Părinții toxici. Editura Philobia (2020).
Konrad Lorenz. Cele opt păcate capitale ale omenirii civilizate. Editura Humanitas.
Lindsay C. Gibson. Copiii adulți ai părinților imaturi emotional. Editura Herald (2021).
Mihaela Minulescu. Introducere în analiza jungiană. Editura Trei (2011).
Otto Fenichel. Teoria psihanalitică a nevrozei.
Richard C. Robertiello, Gerald Schoenewolf. 101 greșeli în psihoterapie. Editura Trei (2012).
Sigmund Freud. Opere Esențiale, vol. 1~11. Editura Trei (2009).
Bibliografie
Simona Reghintovschi. Note de curs (2021).
Vasile Dem. Zamfirescu, coordinator. Povestiri de psihoterapie românească. Editura Trei, Ed
a2-a (2017).
Vasile Dem. Zamfirescu. Filosofia Inconștientului. Editura Trei, Ed.a 4-a, revizuita (2016).
Vasile Dem. Zamfirescu. Între Logica Inimii și Logica Minții. Editura Trei, Ed. a-5a (2014).
Virginia Satir. Arta de a făuri oameni. Editura Trei.
Virginia Satir. Terapia familiei. Editura Trei.
W.R.D. Fairbairn. Psychoanalytic Studies of the Personality. Editura Routledge
Wolfgang Mertens. Introducere în terapia psihanalitică. Editura Trei (2018).