JOCUL – ÎNTRE DINAMISM

ŞI AGRESIVITATE

Propunător:
Prof. GHEORGHIU CATI
“Copilul râde: Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul!
Tânărul cântă: Jocul şi înţelepciunea mea-i iubirea!
Bătrânul tace: Iubirea şi jocul meu
e-nţelepciunea!”
Lucian Blaga – “Trei Fete”
Eu sunt copil şi mi-e prieten jocul:
Alerg, mǎ caţǎr, mǎ rostogolesc
Sar coarda şi joc tenis în tot locul,
Cât mai frumos şi sǎnǎtos sǎ cresc…
 DINAMISM
putere vitală,
forţă de acţiune,
forţă de mişcare,
putere de acţiune

JOC
Activitate umană motivată
de valorile personale, poate
identifica anumite statute
ale elevilor şi implicit
diferite comportamente
necesitate de acestea.
AGRESIVITATE
“Lupta” din plăcerea de a se întrece
pentru supremaţie sau pentru o miză
oarecare din timpul pauzelor se poate
transforma în agresiune faţă de cei
din partea cărora nu există pericol
sau un atac.
 SOCIALIZARE
IMITAŢIE MIŞCARE

OBSERVAŢIE EXPLORARE

EXERCIŢIU
JOCUL COMUNICARE

LUCRU ÎN
ECHIPĂ ÎN PLĂCERE
SIGURANŢĂ

DISTRACŢIE ÎNVĂŢARE
DISCIPLINĂ
“JOCUL ESTE ESENŢA COPILĂRIEI” IRINA
PETREA

Iar esenţa jocului este comunicarea,

cunoaşterea reciprocă, apropierea.
TOŢI COPIII SE JOACĂ ŞI AU NEVOIE SĂ SE
JOACE!
Insă, jocul nu este numai o simplă distracţie. Prin
joc elevul descoperă şi LUMEA şi VIAŢA într-un mod
accesibil şi atractiv.
Astfel, jocul devine şi capătă pe nesimţite statutul
unui factor de Educaţie Morală, de progres intelectual.
 Orice joc presupune respectarea unor reguli
ale jocului, de aceea el devine un factor creator
de ordine. Acesta instituie un sistem de reguli
care precizează:
 Ce se face şi ce nu se face
 Cum se face
 Când se face
 Ce este permis
 Ce este interzis
Orice încălcare a regulilor are drept efect:
 o ieşire din joc
 terminarea jocului
Graniţa dintre joc şi agresivitate este deseori
sfidată pe terenul de joacă şi copiii îşi fac rău,
se accidentează, încalcă special limita şi
agresează pe ceilalţi.
Toate aceste sfidări sunt rezultatul:
 lipsei unei culturi a jocului, mai ales a jocului în
grup sau în echipă;
 grupului de prieteni, a anturajului;
 nevoii de putere şi de a controla situaţia;
 impulsului de împotrivire;
 incapacităţii de a-şi gestiona propriile emoţii: frica,
nesiguranţa şi neîncrederea – tipice
preadolescenţei;
 etc.
PREADOLESCENŢA
La această vârstă apar:
 VOINŢA, ca principal mijloc de autoreglare a
comportamentului dar cum aceasta nu este
suficient formată, “preadolescentul”
acţionează necontrolat, năvalnic, nestăpânit.
 SENTIMENTE MORALE care, neajungând
până la nivelul convingerilor morale,
favorizează apariţia unor comportamente de
nesupunere, revoltă, grupare şi punere în
practică a unor acţiuni antisociale.
În astfel de cazuri, cadrele didactice ar trebui:
1. Să conştientizeze dimensiunile fenomenului şi efectele sale negative asupra
comportamentului elevilor;
2. Să lucreze în echipă. Rezolvarea problemei agresivităţii elevilor nu se poate realiza decât
prin efortul comun al tuturor fatorilor implicaţi în educaţie:
- familia; - şcoala; - autorităţile locale;
- biserica; - media; - Ong-uri;
- poliţia; - etc.
3. Să nu devină extrem de punitive;
4. Să nu acorde o importanţă excesivă actelor agresive;
5. Să sprijine momentele de îndoială ale elevilor;
6. Să recunoască stările emoţionale, dar să impună limite:”Ştiu că te simţi furios, dar nu
vreau să văd loviri, ţipete sau înjurături!”;
7. Să-i ajute să îşi înţeleagă propriile stări coborând la nivelul lor şi privindu-i în ochi;
8. Să-i înveţe pe elevi să spună ce simt în loc să lovească;
9. Să fie pozitive şi să laude atunci când elevul merită, nu doar să blameze, să critice şi să
pedepsească atunci când acesta greşeşte – pentru că poate deveni şi mai agresiv;
10. Organizarea de activităţi extracurriculare care să ducă la îmbunătăţirea stimei de sine a
elevului şi a motivaţiei pentru învăţare, precum:
- întreceri sportive; - activităţi sportive; - concursuri;
- lucru manual; - activităţi artistice; - etc.
 Nu există reţete unice de rezolvare a situaţiilor în care
apar agresivitatea sau violenţa, pentru că sunt prea multe
variabile în joc: fiecare copil e o persoană diferită de
celelalte, cu un anumit temperament şi anumite trăsături de
caracter, care a crescut într-o familie diferită de celelalte, cu
un anumit set de valori, care frecventează o şcoală diferită,
care face parte din unul sau mai multe grupuri, cu anumite
nevoi, dorinţe, aspiraţii, etc.
Există modalităţi de acţiune care în unele cazuri
merg, iar în altele nu. Ele sunt potrivite doar dacă se
analizează cu multă responsabilitate, în fiecare caz, factorii
generatori ai violenţei şi motivele care au condus la
declanşarea acesteia.
1. Modul 7 – “Valori comportamentale şi reducerea violenţei în
şcoală” din cadrul programului “Dezvoltarea profesională a
cadrelor didactice prin activităţi de mentorat, Bucureşti,
2009;
2. Emilia Albu – “Manifestări tipice ale devierilor de
comportament la elevii adolescenţi. Prevenire şi terapie”,
Ed. Aramis, 2002;
3. http://articole.famouswhy.ro/mijloace de combatere a violenţei
şcolare cauzate de televiziune;
4. www.techernet.gov.uk/wholeschool/behaviour/
violencereduction;
5. www.coe.int/transversalprojects/children/source;
6. www.despresuflet.ro;
7. www.scritube.com;
8. www.referatele.ro;
9. www.eva.ro;
10. www.suntmamica.ro;
11. Dicţionarul explicativ al Limbii Române.
1. Enumerǎ trei jocuri pe care le practici în timpul liber:
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
2. Ce poţi spune cu privire la comportarea colegilor tǎi în timpul jocului:
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
3. O mare parte din timpul liber ţi-l petreci jucându-te. Ce sfaturi ai primit de la pǎrinţii tǎi privind
jocul?
Unde te joci?______________________________________________________________________
Cu cine trebuie sǎ te joci? ___________________________________________________________
Ce fel de jocuri? ___________________________________________________________________
Existǎ jocuri periculoase? Dǎ exemple__________________________________________________
________________________________________________________________________________
Unde te joci? Existǎ locuri în care nu ai voie sǎ te joci? De ce? ______________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
4. Ce accidente pot provoca mişcǎrile necontrolate, neatenţia, larma asurzitoare, fuga
şi gesturile violente în diferite locuri. Completeazǎ spaţiile libere cu rǎspunsurile tale:
Sala de clasǎ _____________________________________________________________________
Coridorul şcolii____________________________________________________________________
Toaleta __________________________________________________________________________
Curtea şcolii ______________________________________________________________________
Excursie _________________________________________________________________________
5. Alcǎtuiţi un regulament ce trebuie respectat de voi în timpul jocurilor. Expuneţi
acest afiş în sala de clasǎ şi asiguraţi-vǎ cǎ fiecare coleg a acceptat aceste reguli.