IMPACTUL REȚELELOR DE SOCIALIZARE ASUPRA IMAGINII DE

SINE ȘI CORPORALE ALE TINERELOR

Lucrare scrisă
FOCUS GRUP

Vasilescu Ana-Maria
Sociologie
 Impactul rețelelor de socializare asupra imaginii de sine a tinerelor

Introducere
Frumusețea și atractivitatea fizică au devenit un aspect crucial al societății moderne,
rețelele de socializare jucând un rol semnificativ în modelarea percepției noastre despre
frumusețe și succes. În lucrare voi analiza impactul postărilor de pe rețelele de socializare ale
persoanelor publice portretizate cu „frumusețea ideală” asupra tinerelor și a respectului de
sine prin prisma frumuseții și a aspectului fizic. Scopul este de a înțelege mai bine impactul
pe care îl are încurajarea „frumuseții ideale”, „perfecțiunii” asupra fetelor în social-media, și
efectele ce au loc asupra propriei persoane, atât la nivel psihologic, cât și fizic.

Am ales să analizez și să discut cu tinere despre acest fenomen, deoarece foarte multe
dintre acestea pe rețele de socializare tind spre perfecționism, multe dintre ele adaptându-se la
criteriile prezentate în online, propria stimă de sine scăzând. „Stima de sine este definită ca
fiind evaluarea globală a valorii proprii în calitate de persoană. Este vorba de evaluarea pe
care o persoană o face cu privire la propria sa valoare, cu alte cuvinte, asupra gradului de
mulţumire faţă de propria persoană.” (PALADI, 2013).

Prezentarea obiectivelor demersului de investigație calitativă

Obiectivul meu cu privire la focus grupul aplicat a fost acela de a afla părerile și
experiențele câtorva tinere studente din România cu privire la impactul și efectele postărilor
persoanelor publice pe rețelele de socializare și efectul acestora asupra propriei imagini. Am
urmărit să aflu care este viziunea lor asupra fenomenului de „femeie ideală” ce este prezentat
în online, ce se promovează cel mai des pe aceste rețele de socializare și totodată dacă
femeile și bărbații sunt afectați în aceeași măsură de aceste standarde ale frumuseții.

Documentare teoretică și practică

Un studiu realizat de Davidson în „The Journal of Social Psychology”, în capitolul
intitulat „Adolescent body image and psychosocial functioning” a arătat legătura dintre
aspectul fizic, satisfacția corporală, stima de sine și relațiile sociale la băieți și fete.
Rezultatele au arătat că fetele au, în general, o imagine corporală negativă, dar importanța
imaginii corporale pentru stima de sine a fost aceeași pentru ambele sexe. Pentru fete,
percepția evaluării corpului lor de către ceilalți a avut un impact semnificativ asupra stimei de
sine, în timp ce pentru băieți, atractivitatea fizică generală a fost cel mai puternic predictor.
Studiul a constatat că o imagine corporală negativă a avut un impact nu tocmai pozitiv atât
asupra relațiilor între persoane de sex opus, cât și asupra celor de același sex, în special în
cazul fetelor (DAVIDSON, 2006). Articolul „Body Image” care s-a axat pe următoarea
întrebare „Este nemulțumirea corporală legată de o prejudecată atențională față de corpurile
cu greutate mică în eșantioane non-clinice de femei?”, se concentrează pe prevalența ridicată
a insatisfacției corporale în rândul femeilor, care este definită ca o evaluare negativă a
propriului corp și care este legată de diverse rezultate și comportamente negative în materie
de sănătate. Studiile au arătat că acest fenomen este larg răspândit, ceea ce a dus la apariția
termenului de "nemulțumire normativă". Nemulțumirea corporală este asociată cu un risc
crescut de depresie, comportamente de sănătate riscante și tulburări de alimentație și este un
simptom cheie de diagnostic al anorexiei nervoase (GRAHAM, 2022). Un studiu a arătat că
postarea frecventă a pozelor pe rețelele de socializare de către tinere este legată de o
supraevaluare mai mare a formei și greutății, de nemulțumirea corporală, de restricția
alimentară și de internalizarea idealului de subțire. În plus, o implicare mai mare în
manipularea propriilor postări, este asociată cu preocupări mai mari legate de corp și de
alimentație (LEAN, PAXTON, WERTHEIM, MASTERS, 2015).

În urma documentării despre viziunea fetelor asupra propriului corp și faptul că

acestea au o părere negativă despre imaginea de sine comparativ cu băieții, am ales să
cercetez care sunt efectele asupra propriei persoane, asupra sănătății sale, dar și părerea lor
despre frumusețea ideală prezentată și întâlnită pe rețelele de socializare. „Social media sau
site-urile de socializare au generat și găzduiesc „mode periculoase” (”thinspiration”,
”fitspiration”), prin promovarea anumitor mesaje și imagini, adevărate capcane pentru
identitatea în formare a adolescentelor, care ajung să nu se mai accepte pe sine, ca urmare a
comparării sociale și disonanței cognitive. Se ajunge la glorificarea unui stil de viață deloc
sănătos – fie diete drastice pentru a avea un corp emaciat, fie antrenarea până la epuizare
pentru o vizibilă tonifiere și definire musculară. Preocuparea excesivă pentru editarea
propriilor fotografii postate pe site-uri de socializare cum ar fi Facebook sau Instagram,
folosind diverse aplicații pentru a obține o imagine perfectă, trădează neîncrederea
adolescentelor în ele însele, devalorizarea de sine.”(STĂNCULESCU, 2016).
Metodologia cercetării
Întrebarea de cercetare la care am răspuns în urma focus grupului a fost ”Ce impact au
rețelele de socializare a imaginii de sine și corporale asupra tinerelor?”.

Câteva concepte pe care care m-am focusat în cercetare au fost: „body positivity”,
„no body shame”. „Body positivity” implică apreciere, filtrarea informațiilor pozitive, o
definiție largă a frumuseții, evidențierea atuurilor corporale și reducerea gândurilor negative (
GRAHAM, 2022). „No body shame” se referă la a nu mai critica pe cineva în funcție de
corpul pe care îl are.

Procesul de selectare a subiecților a fost unul pe baza următoarelor criterii: să fie fete
tinere(au avut vârste cuprinse între 20-25 ani). Numărul subiecților a fost de 6, caracteristica
eșantionului teoretic, omogenitatea, s-a remarcat încă din prima parte a focus grupului,
deoarece a fost vizibilă „combatibilizarea relațiilor dintre subiecți”. Modul prin care am
recrutat subiecții a fost acela de a le scrie pe una dintre rețelele de socializare, cunoscând deja
detalii despre acestea(știam că sunt studente).

Ipoteza- mă aștepam ca fiecare dintre subiecți să fii avut astfel de experiențe pe

rețelele de socializare, ceea ce mi s-a confirmat la sfârșitul focus grupului.

Prezentarea modului în care a fost organizat logistic focusul

Am organizat focus grupul pe Zoom, deoarece doi dintre subiecții pe care i-am ales nu
se aflau în oraș și aceasta era singura modalitate prin care puteam să îl desfășor. Durata
focusului a fost de 55 de minute, a fost înregistrat atât audio cu telefonul, dar și video prin
înregistrarea de ecran din aplicație.

Prezentarea datelor de cercetare

Întrebarea de cercetare pe care mi-am construit-o a fost „Care este impactul rețelelor
de socializare a imaginii de sine și corporale asupra tinerelor?”. Grila de întrebări a conținut
18 întrebări. La începutul focus grupului am specificat tema, faptul că vor fi înregistrate
audio/video, dar totodată că răspunsurile lor contează și că nu există greșit sau corect.

Buna ziua, ma numesc Vasilescu Ana-Maria si voi fi moderatoarea acestui focus grup in
care vom discuta despre impactul retelelor de socializare asupra imaginii de sine/corporale
a tinerelor. Voi inregistra audio/video pentru a-mi usura procesul de notare, prin urmare va
voi ruga sa vorbiti putin mai tare si clar. Inregistrarile nu vor fi publicate, ci vor ramane in
arhiva personala. Acest focus grup pe care il voi modera azi imi va fi de ajutor la crearea
unei lucrari scrise la facultatea de Sociologie. Asadar, doresc de asemenea sa stiti ca nu
exista raspunsuri gresite sau corecte.

În primele întrebări pe care le-am avut am vrut să aflu care este rețeaua de socializare
cea mai folosită de către subiecți și timpul estimativ al navigării pe aceasta. Una dintre cele
mai folosite rețele de socializare este Instagram, iar timpul pe care acestea îl alocă pentru
social media este în medie de 3/4 ore pe zi. „Care este imaginea ideala a femeii prezentata pe
social media?” prin această întrebare am vrut să aflu care este părerea lor cu privire la acest
concept de „femeie ideală” care este mediatizat în online. Am primit următoarele răspunsuri:
„imposibil”, „corp firav”, „se promovează corpul de revistă”. Ceea ce am urmărit prin această
întrebare a fost să aflu dacă există cu adevărat niște standarde observabile în online, iar cu
ajutorul acesteia răspunsul a fost DA. „Ati apelat la un comportament care v-ar fi putut afecta
sanatatea-diete excesive?” în urma acestei întrebări am aflat că 3 din 6 fete au suferit
probleme de sănătate din cauza acestor standarde de frumusețe, toate având ceva în comun:
faptul că s-au luptat cu kilogramele, deoarece au suferit de bulimie, toate apelând la diete
drastice.

Le-am pus câteva întrebări și legate de folosirea filtrelor și photoshop-ului în

fotografiile postate pe rețelele de socializare de către fete, pentru a afla dacă acestea
contribuie la normalizarea femeii ideale. „Oribil” , „biologic vorbind e imposibil sa araăț așa”
au fost doua răspunsuri cu privire la folosirea acestora. „Ați fost vreodată jignite in mediul
online de o persoana de sex masculin pentru corpul pe care îl aveți? Dar de femei?” în urma
acestei întrebări am aflat de la subiecți că „jignirile vin atât din parțile bărbților dar și
femeilor, dar femeile jignesc prin modul de cum arată, dar barbații au tendința de a sexualiza
situati,, treci la cratita,, ,bărbații te si critică dar te si sexualizează in același timp” și totodată
că multe dintre ele au primit comentarii răutacioase cu privire la aspectul fizic „ai dinți de
cal”, „eu nu ma afișez asa mult, probabil si asta m-a ținut din a nu posta așa de des sau de a nu
maă afișa atât de mult, din cauza comentariilor”, „eu am trecut prin asta, mai ales in mediul
online, pentru ca sunt o persoana mai plinuță”. Am aflat de la subiecți că impactul acestor
comentarii duc la probleme de sănătate, deoarece oamenii tind să apeleze la diete extreme și
rapide, „depresie, anorexie, bulimie, unii poate se sinucid daca aud asta mereu”. În urma
altor întrebări din grilă am aflat că pe postările femeilor se pune mult mai multă presiune
decât pe ale bărbaților, în online deja au început să se normalizeze aceste „defecte, care sunt
sănătoase și reprezintă realitatea, pentru că îmi place să văd reale în online”.

Concluzie
În urma cercetării pe care am făcut-o cu vedere la tema aleasă și a focus grupului
moderat, am analizat faptul că normalizarea unor standarde de frumusețe în mediul online pot
avea un impact mare asupra persoanelor tinere, care aspiră la perfecțiune și validare din
partea celorlalte persoane.

Prezentarea principalelor limite ale cercetării

Vreau să precizez faptul că primul focus grup pe care l-am făcut nu a fost acesta, ci
altul ce a avut ca tema integrarea romilor în societate, care nu a decurs așa cum mă așteptam.
Cu privire la acest focus grup, sunt de părere că am întâmpinat mai multe dificultăți fiind
online prin faptul că de câteva ori nu m-am auzit bine, iar din cauza modului prin care s-a
desfășurat am avut tendința de a trece destul de repede de la o întrebare la alta. În viitor voi
modera un focus grup doar fizic, pentru că în mediul online e dificil, prin prisma faptului că
nu există aceeași conexiune între tine, moderatorul, și subiecții tăi.

Bibliografie
1. ŞTIINŢE SOCIALE Psihologie, științe ale educației, sociologie și asistență socială
ADAPTABILITATEA PSIHOSOCIALĂ ȘI STIMA DE SINE A
ADOLESCENȚILOR Oxana PALADI, 2013
2. Article- Body Image, Is body dissatisfaction related to an attentional bias towards
low weigh tbodies in non-clinical samples of women? A systematic review and
meta-analysis, T. HouseK. GrahamB. EllisH. BouldA.S. AttwoodI.D. StephenK.R.
BrooksI.S. Penton-Voak, 2022
3. Adolescent body image and psychosocial functioning The Journal of Social
Psychology, Davidson, T. E. și McCabe, M. P. (2006)
4. McLean, S., Paxton, S., Wertheim, E. H. și Masters, J. (2015). Photoshopping the
Selfie: Self Photo Editing and Photo Investment are Associated with Body
Dissatisfaction in Adolescent Girls. International Journal of Eating Disorders
5. Georgeta Pânişoară, Dorina Sălăvăstru, Laurenţiu Mitrofan (coordonatori volum) –
2016 Copilăria şi adolescenţa Provocări actuale în psihologia educaţiei şi
dezvoltării, Imaginea corporală și idealul de feminitate Al adolescentelor în generația
digitală ELENA STĂNCULESCU
Anexă

FOCUS GRUP
IMAGINEA IDEALA A TINERELOR IN GENERATIA DIGITALA

Buna ziua, ma numesc Vasilescu Ana-Maria si voi fi moderatoarea acestui focus grup
in care vom discuta despre impactul retelelor de socializare asupra imaginii de
sine/corporale a tinerelor. Voi inregistra audio/video pentru a-mi usura procesul de
notare, prin urmare va voi ruga sa vorbiti putin mai tare si clar. Inregistrarile nu vor fi
publicate, ci vor ramane in arhiva personala. Acest focus grup pe care il voi modera azi
imi va fi de ajutor la crearea unei lucrari scrise la facultatea de Sociologie. Asadar, doresc
de asemenea sa stiti ca nu exista raspunsuri gresite sau corecte.
-Voi ruga pe fiecare sa se prezinte si sa spuna cateva lucruri despre el(nume, loc de
munca, etc)
Social Media
Femei
Corp
Ideal

1.Cat de des folosesc tinerele retelele de socializare?

-Ce retele de socializare folositi cel mai des? Cat de des le folositi/cat timp alocati?
-Pentru ce folositi retelele de socializare cel mai des?(comunicare sau pentru scopuri de
urmarire a activitatii anumitor persoane?
-Ce fel de persoane si pagini urmariti pe contul dvs de Insta/Facebook, etc?
-Cat de des postati pe pagina dvs?
2.Cum este portretizata imaginea ideala a femeii in online?
-Care este imaginea ideala a femeii prezentata pe social media?
-Care credeti ca sunt factorii pentru care s-a portretizat aceasta imagine a femeii ideale?
-Care sunt primele ganduri care va vin in minte atunci cand vedeti postari cu femei, in
special cu influencerite, care sunt incadrate in acel standard al ,,femeii ideale,,? Ati avut
momente cand v-ati subestimat din cauza unei anumite postari- comparand anumite parti
ale corpului dvs cu cele ale persoanei din poza?
3. Care sunt efectele presiunii puse pe aspectul fizic al tinerelor pe rețelele de
socializare?
-Ati apelat la un comportament care v-ar fi putut afecta sanatatea-diete excesive?Daca da,
cum v-ati simtit in urma acestora?
-Care credeti ca ar putea fi modul prin care ``s-ar putea insanatosi`` modelele din social
media?
-Ati fost vreodata jignite in mediul online de o persoana de sex masculin pentru corpul pe
care il aveti? Dar de femei? V-au afectat cele zise?
-Ce parere aveti de photoshop? V-ati editat vreodata fotografii pe care mai apoi le-ati
publicat pe retelele de socializare? Daca da, care au fost motivele pentru care ati facut
acest lucru? Daca nu, cunoastesti persoane care au facut-o? Care credeti ca e motivul
pentru care fetele aleg sa faca acest lucru?
-Ce parere aveti de filtrele de infrumusetare care au aparut si care sunt folosite de catre
majoritatea fetelor in social media? Credeti ca au o contributie importanta la normalizarea
acestei imagini ideale a femeii?
4. Există o diferențiere între femei și bărbați în mediul online?
-In comentariile postarilor anumitor femei ati vazut si lucruri rautacioase spuse? Daca da,
cine le adreseaza mai des, femeile sau barbatii? Ce impact credeti ca pot avea acestea
asupra persoanei respective care a postat poza?
-Pe cine credeti ca este mai multa presiune pusa in online pentru aspectul fizic, pe femei
sau barbate? De ce?
5.Care este efectul normalizării acestor standarde de frumusețe?
-Considerati ca intre tinere exista o competitive atunci cand vine vorba despre calitatea
pozelor, aprecierile si comentarile primite? De ce?
-Ce tip de continut au femeile care au cele mai multe aprecieri?
-Considerati ca femeile promoveaza nuditatea pentru apreciei? Care credeti ca sunt
factorii pentru care acestea au inceput sa faca aceste lucru?
-Ce mesaj le-ati lasa tinerelor care se lupta cu acest fenomen al femeii ideale in online.