Rolul orientării şi consilierii este enorm.

Aceste ore trebuie să facă elevii să-şi asume

responsabilitatea unor decizii privind propria viaţa şi carieră.Lucrarea de faţă pune în
evidenţă problemele care apar în perioada adolescenţei şi totodată o serie de sugestii privind
abordarea lor în cadrul orelor de consiliere,venind în sprijinul diriginţilor cu un material
informativ şi o serie de fişe de activitate şi fişe de informatii utile în cadrul acestor ore.
Prin modul de abordare adolescenţii sunt ajutaţi să găsească o serie de răspunsuri la
întrebările lor , sunt ajutaţi să ia decizii corecte în cazul unor situaţii cu care se confruntă şi
totodată să poată face faţă presiunii grupului care la această vârstă se accentuează foarte
mult.
Temele propuse nu acoperă întreaga problematică ce trebuie şi poate fi dezbătută în
cadrul orelor de consiliere,ci reprezintă un început şi o propunere a desfăşurării efective a
unor activităţi de consiliere.
Trecerea din lumea caldă şi sigură a copilăriei spre lumea maturităţii cu
responsabilităţile sale se realizează de cele mai multe ori cu dificultate, sub imperiul
nesiguranţei, al confuziei, al sentimentuiui de teamă care poate mina serioase conflicte şi
probleme. Dar dacă nu suntem prea preocupaţi sau chiar doborâţi de ceea ce ni se pare că se
întâmplă tocmai pentru a ne supara şi a ne face nouă viaţa imposibilă, putem remarca cu
certudine că ea, viata, poate fi mai interesantă , mult mai captivantă, mai ales dacă ne
cunoaştem ,,locul" nostru şi dăm un sens acestuia.
Când un adolescent ajunge la 14/15/16 ani, începe să simtă gustul libertăţii pe care
treptat o vrea a fi totală. Vrea să decidă singur. Vrea sa-şi conducă singur viaţa. îi displace
controlul parinţilor şi se străduieşte să le dovedească că nu mai este copil. Însă el nu este nici
adult, ceea ce determină o luptă continuă, uneori dureroasă. Acest conflict are şi o altă
latură:adolescentul doreşte libertate totală, dar este în continuare dependent de parinţi
material, financiar. Altfel spus, doreşte libertate fără responsabilitate şi asta deoarece nu ştie
ce înseamnă adevarata libertate care duce la crestere, la dezvoltare, la împlinire, iar nu la
conflicte sau eşecuri continue.
Se impune deci construirea unei imagini corecte asupra acestei ,,himere"care este
pentru adolescent libertatea, iar cel mai sigur punct de pornire este identificarea
semnificaţiilor pe care adolescentul le acordă deja acesteia.
Identificarea conflictelor de rol si status ce pot apare în relaţia cu adultul ca urmare a
necunoaşterii exacte a poziţiei şi a responsabilităţilor adolescentului;
Adolescenţa este o vârstă de graniţă între copilărie si maturitate şi tocmai din această
cauză apar diverse conflicte determinate de neconcordanţa între ce vrea şi ce crede
adolescentul că poate să facă si ceea ce îi este îngăduit de către adult; răspunzători de această
situaţie sunt mai mulţi factori: prejudecăţile adulţilor (,,dacă pentru mine. a fost bine în felul
acesta, este si pentru tine"), lipsa de încredere în copiii lor, tendinţa de a-i proteja prea mult
ca nu cumva să aibă de suferit, lipsa de cunoaştere şi de înţelegere a specificului vârstei,
teribilismul adolescenţilor şi ignoranţa lor în ceea ce priveşte poziţia pe care o ocupă în
societate responsabilităţile ce le revin etc.

INTRODUCERE

Adolescenţa reprezintă o perioadă de profunde schimbări în toate planurile personalităţii:

fizice, psihice si sociale (relaţional), și cum orice schimbare este însoţită de tensiuni (teamă.
uimire, surpriză, nerăbdare etc.), cu atât mai mult, această perioadă de intense căutări, de
experimentări noi şi inedite, de asimilări informaţionale şi comportamentale dezirabile sau
mai, puţin dezirabile provoacă nelinişte, stres şi chiar serioase conflicte care îşi vor pune
amprenta asupra întregii dezvoltări ulterioare a copilului. lată,deci, că nu degeaba subiectul
adolescenţei este atât de des abordat, având în vedere nu numai complexitatea şi importanţa

1
schimbărilor produse, dar şi ineditul şi unicitatea acestora pentru candidatul la maturitate care
trebuie să dea examenul adolescentei.
Dar dacă adolescentul se află în căutarea propriei identităţi (trebuie să răspundă la
întrebarea ,,cine sunt eu?"), el nu trebuie să uite că nu este singur pe acest complicat drum, că
există alţii care parcurg acelaşi drum că şi el şi, în plus, există alţlii care îl pot ajuta dacă vrea
sau acceptă acest lucru.

ASPECTE CE POT FI ABORDATE

 Eu -faţă în faţă cu mine însămi

• Obiectiv: recunoaşterea propriilor atuuri, dar şi a ,,imperfecţiunilor" care provoacă

sentimente de inferioritate şi inutilitate, ca un prim pas în depăşirea responsabilă a
acestora:

Desfăşurarea activităţii

- Formarea unei imagini cât mai realiste despre propriul corp care să permită
manifestarea unei libertăți autentice în relaţiile cu ceilalţi şi mai ales cu sine;
Este suficient să privim în jurul nostru pentru a ne da seama că între oameni există numeroase
diferențe fizice, de atitudini, convingeri, temperament, comportament etc. Dornic de genul
.,Aş vrea să arăt ca ..." sau ,,Aş vrea să pot fi atât de dezinvolt ca tine" etc. pot fi întâlnite la
oricine într-un anumit moment al vieţii şi nu numai o dată. Cu atât mai mult, adolescentul
care se confruntă cu semnificative schimbări în propriul corp,mai ales dacă nu este informat
corespunzator, îşi poate forma o imagine nerealistă, negativă despre aspectul său fizic,
imagine dominată de sentimente de nesiguranţă, ruşine, teamă, ceea ce va constitui un real
obstacol în descoperirea şi afirmarea ulterioară a identităţii de sine.Pentru aceasta este absolut
necesar să se întreprindă demersuri în direcţia:
 informării adolescenţilor vis-a-vis de ceea ce-i aşteaptă şi de ceea ce se
întâmplă cu propriul corp;
 sprijinirii adolescenţilor pentru a se accepta aşa cum sunt, centraţi fiind pe
ceea ce au frumos, bun, valoros etc.;
 înzestrării acestora cu abilităţile necesare valorificării la maximum a ceea ce
au descoperit că au valoros şi autentic.

2
 FIŞĂ DE ACTIVITATE

I. Dacă pe o scală de la 1 la 10 ar trebui să-ţi acorzi o notă pentru cât de placut/ă fizic te
consideri, care ar fi acea notă?

II. Completează următoarele spaţii libere cu răspunsurile tale sincere:

1. Ceea ce îmi place la corpul meu este:
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………

2. Ceea ce nu-mi place la corpul meu este:

…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………

3. Ceilalţi (prieteni, părinţi, cunoştinţe etc.) mi-au spus că le place la mine:

…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………

4.Ceilalţi mi-au dat de înţeles (porecla, ironic etc.) că nu le-ar place la mine:
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………

La sfârşitul discuţiilor fiecare elev îşi va acorda o nota care să reflecte gradul de
acceptare a propriului aspect fizic.

3
 FIŞĂ DE ACTIVITATE

I. Descrie o situaţie în care te-ai simţit cu adevărat mândru de tine şi care ţi-a provocat
o mare bucurie, ghidându-te după urmatoarele întrebări:

Ce s-a întâmplat?
Ce calităţi ai dovedit că ai?
Cine a avut de câştigat de pe urma a ceea ce ai facut?
Ce crezi că au gândit ceilaiţi despre tine?
Cum te-ai simţit trecând prin acea situaţie? Dar pe urmă?
Te-a surprins ceva în modul cum te-ai comportat? Daca da, ce anume?
Comportamentul tău din acea situaţie te-a influenţat ulterior?
Ai fi vrut ca ceva anume să se fi petrecut altfel atunci? Cum?

II. Povesteşte o întâmplare în care nu te-ai comportat aşa cum ai fi dorit şi, prin
urmare, eşti mai puţin mândru de ea, ghidându-te după următoarele întrebări:

Ce s-a întâmplat?
Unde consideri că ai greşit?
Cine a avut de suferit în urma acestei întâmplări? Ce ai pierdut tu însuţi?
Cum i-a influenţat pc ceilalţi comportamentul tău?
Cum te-ai simţit când te-ai comportat astfel? Dar mai târziu?
Ai mai repetat vreodată aceea greşeală? Dacă da, cand şi în ce situaţie?
Ce ţi-au zis ceilalţi despre modul cum te-ai comportat?
Cum te-a influenţat această întâmplare ulterior?

Ce ai schimba în comportamentul tău dacă ai avea ocazia să treci din nou prin aceea situaţie?
Conştientizarea părerilor proaste, dureroase pe care fiecare le are despre propria
persoană şi identificarea mijloacelor de depăşire a acestora;
Problema cu care se confruntă cei mai mulţi adolescenţi este aşa numitul ,,complex de
inferioritate", altfel spus, acea senzaţie dureroasă că nimeni nu te place, că nu eşti atât de bun
ca alţii, că esti un eşec, un dezastru personal; că eşti urât, prea puţin inteligent, că ai mai
puţine calităţi ceilalţi şi că oricum nu vei reuşi să faci nici pe jumătate din ce-au realizat cei
pe care îi admiri .

4
 FIŞĂ DE ACTIVITATE

Alege dintre următoarele afirmaţii pe cele care sunt adevărate în cazul tău:
A.
1. Aş vrea ca ceilaiti să nu mai inventeze porecle pentru mine.
2.Am un frate/o soră mai deştept/ă decât mine.
3.Mi se reproşează adesea că văd lucrurile în negru.
4.Am mai multe defecte decât calităţi.
5. Sunt mai urat/ă ca foarte multe alte persoane pe care le cunosc.
6.Câteodată mi se pare că sunt o povară pentru cei apropiaţi.
7.Nimeni nu mă vede aşa cum sunt în realitate.
8.Nu înţeleg cum alţii pot fi atât de sociabli şi interesanţi.
9. Prea puţini oameni mă plac.
10.Mi s-a întâmplat de mai multe ori să nu intru în vorbă cu o persoană simpatică pentru că
mă temeam că mă va respinge.
11.În clasă îi las pe alţii să aiba iniţiativă căci se pricep mai bine.
12.De multe ori sufăr din cauza aspectului meu fizic.
13. Sunt o persoană neinteresantă.
14.Nu-mi place să fiu în centrul atenţiei.
15. Sunt mai mult timid/ă decât sociabil/ă.
16. Privesc spre viitor cu neâncredere.

B.
1.Mă plac mulţi oameni.
2.Sunt o persoană interesantă şi placută.
3. Am mai multă energie decât ceilalţi.
4. Îmi place să fiu în centrul atenţei. .
5. Mă simt apreciat/ă şi simpatizat/ă de prieteni (colegi).
6. Am toate şansele să-mi pot construi o viaţă fericită.
7.Cred că prin muncă poţi realiza orice.
8. Am încredere în viitorul meu.
9. Îmi place să am ultimul cuvânt într-o discuţie
10.Am mai mult şarm ca multe persoane pe care le cunosc.
11. De multe ori am fost apreciat/ă pentru aspectul meu fizic.
12. Sunt o persoană sociabilă.
13.Mă simt bine în pielea mea.
l4.Am obţinut aproape tot ce mi-am propus.
15. Imi recunosc defectele, dar calităţile mele sunt mult mai numeroase şi mai importante.
16. Cred că fiecare dintre noi are ceva de oferit celorlalţi asta ne face foarte importanţi şi
valoroşi.

Atentie; dacă numarul afirmaţiilor alese din sectorul A) este mai mare sau egal cu
numărul afirmaţiilor alese din sectoral B) este nevoie sa-ţi reconsideri substanţial părerea
despre propria ta persoană caci, cu siguranţă, este nerealistă şi foarte negativistă, Tu singur
aşezi bariere în faţa viitorului tău.
Pentru a-i ajuta pe elevi să-şi formeze o imagine de sine cât mai realistă care să le
faciliteze o raportare eficientă şi stimulativă la sine şi la ceilalţi , vom prezenta mai jos o fişă
de informaţii despre ceea ce trebuie să ştie un adolescent confruntat la tot pasul cu sentimente
de nesiguranţă, de confuzie şi chiar de inferioritate.

5
 FIŞĂ DE INFORMAŢII

FORMAREA UNEI IMAGINI DE SINE POZITIVE

Adolescenţa este o vârstă la care tânarul este vulnerabil, dominat de permanenta
teama de eşec, de a fi ridiculizat, de a fi neânţeles şi, în general, de a fi respins de către
membru sexului opus. Toate acestea pot duce la formarea unei imagini de sine negative, cu
efecte dezastruoase pentru dezvoltarea lui ulterioară.Iată de ce adolescenlul trebuie
determinat să conştientizeze că:

1. Nu esti singurul care trece prin asemenea momente. Ceilalţi nu sunt chiar atât de perfecţi,
de lipsiţi de griji aşa cum îi vezi tu. Chiar dacă sunt retraşi sau zgomotoşi, modeşti sau plini
de ,îngâmfare,fiecare dintre ei vrea să-şi ascundă sentimentele de inferioritate pe care le simt.
Aşa încât nimeni nu este singur în această încercare de a-şi căuta propria identitate şi propriul
loc într-o lume schimbătoare,constrângătoare şi apparent lipsită de înţelegere.

2. O problemă nu este înlăturată dacă este ignorată sau dacă este lasata să te copleşească
,pierându-ţi toată încrederea în sine.Dacă timiditatea este ceea care te face să suferi sau
,dimpotrivă ,nervozitatea ,irascibilitatea etc.,primul pas în îndreptarea acestor probleme este
acceptarea lor,recunoaşterea lor deschisă, ca şi a consecinţelor acestora , ceea ce facilitează
mobilizarea pentru depăşirea lor ulterioară.

3. Dincolo de ,,defectele" pe care le ai sau pe care îţi închipui că le ai, există foarte multe şi
valoroase calităţi, atuuri pe care trebuie să le cunoşti şi să le valorifici astfel încât să
compensezi ceea ce nu-ţi place la tine.Dacă nu reuşesti să spui glumele la fel de haios ca
prietenii tăi, poate că eşti bun la matematică sau la română etc.sau poate că te pricepi să
asculţi oamenii,eşti un bun prieten etc.
Nimeni nu se pricepe la toate,dar există multe lucruri pe care le fac foarte bine şi mai multe
pe care le vor face în viitor, numai să conştientizeze care sunt acestea, iar pasul următor va fi
o creştere considerabilă a încrederii în propria persoană.

4. A fi un bun prieten înseamnă a câştiga prieteni adevărţi. Deci nu este nevoie să fii frumos.
sclipitor de inteligent sau foarte bogat ,pentru a avea prieteni. Un prieten adevarat te place
pentru ceea ce eşti: timid, dar cu un suflet generos, neândemanatic, dar săritor la nevoie, cam
irascibil. dar cinstit. Fii aşadar, un bun prieten fi şi vei câştiga prieteni adevăraţi care te vor
aprecia la reala ta valoare astfel încât să te poţi simţi încrezător în tine, în valoarea ta şi, în
ultimă instanţă , în viitorul tău.

5.A spune ,,nu pot"/ ,,nu sunt în stare să fac şi eu aşa ceva" înseamnă a limita şi a pune
bariere propriilor aspiraţii, dorinţe, posibilităţi.Pentru că de fapt confunzi ceea ce nu poti cu
ceea ce nu vrei.Puterea de a reuşi prin forţele proprii să realizezi un anumit lucru ce aparent
este imposibil (dar foarte dorit) este verificată prin însăşi încercarea efectivă de a -l realiza.lar
viaţa ne oferă suficiente exemple în acest sens.

6. Nici o greşeală sau vreun eşec nu pot fi considerate adevărate dezastre dacă se pot trage
unele îvăţăminte folositoare în activitatea ulterioară. Important este că, în locul dezamăgirii şi
deznădejdii să realizezi o analiză pozitivă a situaţiei respective pentru a-i identifica cauzele
astfel încât acestea să nu mai acţioneze în viitor. Deci nu suntem nişte „ rataţi" dacă mai
greşim, ci putem spune că avem mai multă experienţă de viaţă: altfel spus, este valabilă
vechea zicală „ în tot răul este şi un bine "dacă, adăugăm noi, suntem suficienţi de
responsabili încât să nu mai repetăm aceeaşi greşeală în viitor.

6
 • În căutarea libertăţii...

Obiectiv: asocierea importanţei pe care adolescenţil o acordă libertăţii cu a corectă

înţelegere şi asumare a acestui privilegiu;

Desfăşurarea activităţii
- Definirea conceptului ,,libertate", aşa cum este el înţeles de adolescenţi:analiza gradului de
realism a definiţiilor date;
Când un adolescent ajunge la 14/15/16 ani, începe să simtă gustul libertăţii pe care
treptat o vrea a fi totală. Vrea să decidă singur. Vrea sa-şi conducă singur viaţa. îi displace
controlul parinţilor şi se străduieşte să le dovedească că nu mai este copil. Însă el nu este nici
adult, ceea ce determină o luptă continuă, uneori dureroasă. Acest conflict are şi o altă
latură:adolescentul
doreşte libertate totală, dar este în continuare dependent de parinţi material, financiar. Altfel
spus, doreşte libertate fără responsabilitate şi asta deoarece nu ştie ce înseamnă adevarata
libertate care duce la crestere, la dezvoltare, la împlinire, iar nu la conflicte sau eşecuri
continue.
Se impune deci construirea unei imagini corecte asupra acestei ,,himere"care este
pentru adolescent libertatea, iar cel mai sigur punct de pornire este identificarea
semnificaţiilor pe care adolescentul le acordă deja acesteia.

FIŞĂ DE ACTIVITATE

I. Completează spaţiile libere după cum îţi sugerează începutul:

1 Libertatea este pentru mine ca .................................(completează cu o metaforă)

2. Mă simt liber/ă când .....................................................

3. Nu mă simt liber/ă când……………………………………
4. Avem nevoie de libertate pentru că numai un om liber ...................................
6. Când sunt liber/ă ........................................................
7. Când mi se îngrădeşte libertatea..................................................
8.Pentru a fi liber ..................................................................................
9. Libertatea se câştigă...................................................................

II. Toate răspunsurile sunt discutate în cadrul grupului, accentuandu-se varietatea lor
(poate chiar contradicţia acestora) şi modul în care libertatea unuia, aşa cum este ea definită,
poate încălca libertatea altuia. Adolescentii se vor afla astfel in faţa unei dileme: pană unde se
poate întinde libertatea, astfel incat să se poată bucura toţi de ea?
Identificarea conflictelor de rol si status ce pot apare în relaţia cu adultul ca urmare a
necunoaşterii exacte a poziţiei şi a responsabilităţilor adolescentului;
Adolescenţa este o vârstă de graniţă între copilărie si maturitate şi tocmai din această
cauză apar diverse conflicte determinate de neconcordanţa între ce vrea şi ce crede
adolescentul că poate să facă si ceea ce îi este îngăduit de către adult.

7
 FIŞĂ DE ACTIVITATE

I. Completează următoarele fraze aşa cum îţi sugerează începutul:

1. Cei din jurul meu cred că sunt prea mic pentru…………………

2. Mă simt prost când parinţii mă consider…………………………
3. Sunt destul de matur………………………………………………
4. Cred că responsabilitaţile pe care le am.........................................
5. Aş vrea să am ............ ani deoarece…………………………………….
6. Sunt mai............................................................... decât colegii (prietenii) mei.

II. Descrie o situaţie în care ţi s-a reproşat că nu ai vârsta potrivită pentru a face ceea ce ţi-ai
propus:

Cum te-ai simţit în acel moment?

Ce argumente \ţi s-au adus? Care au fost contra argumentele tale?
Ce ai facut (ai ascultat sau nu sfatul)?
Cine a avut dreptate atunci?
Cum ai proceda acum dacă ai trece prin aceeaşi situaţie?

III. Completează piramida de mai jos, situând pe prima poziţie persoana (persoanele) care te
apreciază cel mai obiectiv în tot ce faci ,descrescător, pană la ultima poziţie, unde vei situa
persoana care are cea mai eronată imagine despre tine.

8
 FIŞĂ DE ACTIVITATE

lerarhizează urmatoarele valori în ordine descrescătoare a importanţei lor pentru tine:

Sistemul meu de valori

1. Dreptate 1………………………………….

2. Religie(credinţa) 2………………………………….

3. Fericire 3………………………………….

4. Adevăr 4………………………………….

5. Prietenie 5………………………………….

6. Toleranţa 6…………………………………

7- Libertate 7…………………………………

8. Dragoste 8…………………………………

9. Educaţie 9………………………………….

10. Siguranţă economică 10…………………………………..

11. Inteligenţa 11………………………………….

12. Realizare profesională 12………………………………….

13. Cetăţenie 13………………………………….

Sistemul de valori al fiecarui elev va fi discutat în grup şi susţinut de fiecare în parte,

subliniindu-se diversitatea opiniilor şi concluzia că fiecare dintre aceste valori se sprijină pe
celelalte făcând posibilă viaţa personală,viaţa în societate, o libertate în sine, o libertate
absolută ar nega existenţa societăţii,întrucât libertatea mea absolută ar încălca libertatea
celorlalţi,singura alternativă rămânând izolarea; numai că omul nu este animat numai de
nevoia de libertate, ci şi de trebuinţa de comunicare, de afecţiune, de apreciere etc, ori toate
acestea sunt satisfăcute numai în societate.
-Depistarea factorilor care îngrădesc libertatea în viziunea fiecăruia,constituind un real
obstacol în calea dezvoltării şi împlinirii personale;
Prin urmare, libertatea are nevoie de limite, atât exteme cât şi interne.În momentul în care
aceste limite nu sunt întelese sau sunt prea presante omul le resimte ca pe nişte constrângeri
extreme, ca pe nişte obstacole în calea dezvoltării şi împlinirii sale; iar aceste obstacole pot fi
exterioare (părinţi,şcoala,superiori,prieteni,colegi,siluaţia materială,starea socială) sau
interioare (prejudecăţile, neâncrederea în forţele proprii, timiditatea,ignoranţa, lipsa de
educaţie etc.);

9
 FIŞĂ DE ACTIVITATE

I.
l.Factorii exteriori care îmi îngrădesc cel mai mult libertatea sunt:

2.Factorii interiori care îmi îngrădesc cel mai mult libertatea sunt:

II- Ierarhizaţi primii cinci factori, exteriori şi interiori, în ordinea descrescătoare a puterii cu
care acţionează în cazul vostru (altfel spus,care sunt primii cinci factori care vă îngrădesc -în
opinia voastră- cel mai mult libertatea) şi argumentaţi răspunsul:
1. .......................................
2. .......................................
3. .......................................
4. .......................................
5. ........................................

Răspunsurile elevilor pot constitui subiecte de dezbateri ulterioare.Este interesant

dacă elevii depistaţi cu sentimente de inferioritate în activitatea anterioară îsi recunosc
(identifică) lipsa de neâncredere ca factor ce le limitează posibilităţile de acţiune şi de
îndeplinire responsabilă a scopurilor (idealurilor) personale. De asemenea, este important să
se urmarească dacă adolescenţii recunosc în prieteni şi colegii lor unul din cei mai prezenţi
factori constrângători ai manifestării lor ca oameni liberi capabili să aibă propriile opinii,
convingeri, principii după care să se orienteze în viaţă.
Devine chiar imperioasă la această vârstă următoarea activitate referitoare la
conformismul exagerat al adolescentului la tot ce este ,,la moda", la tot ce este popularizat şi
promovat de cei de vârsta lor.
Recunoaşterea a ceea ce este autentic şi copiat/preluat de la grupul de prieteni/colegi
în modul personal de a fi şi de a se comporta al adolescentului;
Înverşunarea cu care adolescentul caută să devină ,,independent" de parinţi, de tot ce
înseamnă comanda adultului, este însoţită, aparent paradoxal, de un efort nu mai puţin
susţinut pentru a fi acceptat de cei de vârsta lui, pentru a fi ca ei si a face ce spun şi ce fac ei.
Asistăm la o mutarea centrului de gravitaţie din jurul pământului în jurul prietenilor etc.
Altfel spus este vorba de un efort pentru conformism; iar o persoană conformistă
simte o permanentă teamă de a fi altfel, de a nu supăra pe ceilalţi, de a nu ieşi cu ceva din
tiparele existente. Nu spunem că atitudinea conformistă este specifică adolescentului (mai
ales în societatea noastră în
care există o mare tendinţă de a copia pe ceilalţi şi de a acţiona constant împotriva
convingerilor proprii, fiind sau nu constrânţi de împrejurări), ci ca la această vârstă
,,presiunea grupului" devine extremă, uneori ridicolă, dacă n-ar fi chiar dramatică prin
consecinţele ei. Este suficient să întrebi 10 adolescenţi de ce fumează sau de ce beau, iar 8-9
dintre ei vor răspunde că anturajul este de vină. Uneori se confundă conformismul cu un fals
spirit de solidaritate, urmările fiind aceleaşi.

10
 FIŞĂ DE ACTIVITATE

Citeşte cu atenţie următorul caz şi răspunde la întrebările ce urmează:

Dan este elev în clasa a IX-a. Deşi a fost mereu un elev conştiincios, pentru că a avut
unele probleme de sănatăte în ultimii 2 ani, a rămas în urmă cu învăţătura, astfel încât a luat o
notă mică la examenul de capacitate şi a intrat la un profil mai slab. Ajuns în clasa a IX-a,
munceşte din răsputeri pentru a avea rezultate bune care să reflecte un nivel real al
posibilităţilor sale intelectuale.
Treptat a observat cum colegii săi îl ocolesc, îi spun pe ascuns ,,Tocilarul" şi nu-l
invită la ieşirile lor în oraş. Suferă foarte mult din această cauză, astfel încât se hotărăşte să
nu mai înveţe pentru a fi ca tocilarii, mai ales că şi prietenul său (care îi este şi coleg de
bancă) îl lasă de multe ori singur pentru a ieşi cu ceilalţi.

Cum vezi continuarea poveştii lui Dan?

Cum apreciezi comportamentul său? Ce calităţi şi ce defecte are?

Cum ai fi procedat în locul lui?

A cui este vina că se ajunge în această situaţie?

Ai fost pus vreodată în situaţia lui sau a colegilor lui?

FIŞĂ DE ACTIVITATE

I.Completează următoarele propoziţii după cum îţi sugerează începutul:

1.Nu mă poate convinge nimeni să....................................

2.De obicei mă las influenţat de colegi când..............................
3.Când colegii/prietenii mă contrazic..........................................
4.Numai o persoană care îşi urmează cu tărie convingerile..............................................

II.Te afli în următoarele situaţii:

A.Colegii/prietenii pe care-I admiri cel mai mult te invită cu ei în oraş ca să te-înveţe să iei
droguri.Ce faci?

B.Unii colegi te ironizează pentru că eşti prea ascultător/ascultătoare cu părinţii.Ce le

răspunzi?

C.Eşti la o petrecere şi prietenii te îndeamnă să bei cât mai mult pentru a demonstra cât de
dur/ă eşti.Ce faci?

D.Colegii tăi se pregătesc să facă o farsă urâtă ,,tocilarului “clasei.Ce faci?

11
 Alcoolul, tutunul, drogurile o distracţie nevinovată sau un
pericol?

Obiectiv: depistarea motivelor pentru care adolescenţii consumă alcool,tutun sau droguri şi
formarea abilităţilor de prevenire/renunţare la aceste substanţe toxice;

Desfăşurarea activităţii

Punerea în balanţă a câştigurilor şi pierderilor (conştientizate de adolescent)

determinate de consumarea alcoolului, tutunului şi drogurilor;
Aşa cum subliniam mai înainte, viciul constituie una din barierele cele mai solide pe care
fiecare ni le ridicăm în faţa aspiraţiei la libertate, libertate înţeleasă ca putere de a creşte, de a
te dezvolta şi autodezvolta permanent.Acesta este un aspect pe care adolescenţii nu îl au în
vedere (sau nu îl ştiu):,,sunt liber să fac ce vreau, deci sunt liber să fumez sau să beau" -este o
frază pe care o auzim frecvent de la ei, fară să-şi dea seama că lucrurile stau tocmai invers; nu
este o manifestare a libertăţii lor faptul că fumează, consuma alcool sau droguri etc., ci
tocmai aceat lucru le limitează libertatea lor de a trăi ca fiinţe sănatoase fizic şi mintal,
capabile să-şi construiască viitorul.Fie că o fac din curiozitate (cel puţn la început), fie că o
fac din dorinţa de a părea importanţi, atractivi sau independenţi, tinerii care consumă aceste
substanţe nocive sunt sclavi ai grupului din care fac parte, sclavi ai propriei imagini, ai
propriilor slabiciuni şi temeri şi, nu în ultimul rând, sunt sclavi ai propriei ignoranţe.

FIŞĂ DE ACTIVITATE

I. Completează frazele următoare după cum îţi sugerează începutul:

a) Tutunul ...................................................................

b) Când fumez mă simt..................................................

c) Numai dacă fumezi ....................................................

d) 0 persoana care fumează..............................................

e) Daca n-aş fuma .........................................................

II. A. Scrie cel puţin 3 motive pentru care fumezi:

1 ........................................................................
2 ........................................................................
3.........................................................................
4. ........................................................................

B. Scrie cel puţin 5 efecte negative ale fumatului;

1………………………………………………………………..
2………………………………………………………………...
3…………………………………………………………………
4………………………………………………………………..
5……………………………………………………………….

12
III. Citeşte afirmaţiile următoare şi bifează-le pe cele cu care eşti de acord:

a) Fumatul te face mai atractiv

b) Tutunul nu este un drog pentru că este acceptat legal şi are prea mulţi adepţi

c) Fumatul te face independent şi mai matur.

d) Fumatul te face să te simţi bine

e) Numai persoanele slabe devin dependente de tutun

FIŞĂ DE ACTIVITATE

I. Completează următoarele propoziţii după cum îţi sugerează începutul:

a)Alcoolul .................................................................................

b) De obicei consum alcool.......................................................

c) Persoanele care consumă alcool.............................................

II A. Scrie 3 motive pentru care consumi alcool:

1. ................................................................................................

2. ................................................................................................

3...................................................................................................

B. Scrie cel putin 3 efecte negative ale consumului de alcool:

1..............................................................................................

2……………………………………………………………...

3……………………………………………………………..

C. Povesteşte o situaţie în care tu sau un cunoscut de-al tău a avut de suferit de pe urma
consumului de alcool.
III- Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi bifează-le pe cele care sunt adevărate în cazul
tau:
a) Beau fiindcă şi prietenii mei o fac,
b) Beau fiindcă asta fac barbaţii.
c) Am o groază de probleme şi alcoolul mă ajută să le mai uit.
d) Beau fiindcă îmi place.
e) Beau fiindcă astfel sunt mai interesant şi mai simpatizat de prieteni etc.
f) Alcoolul îţi dă o stare de euforie care merită toate consecinţele.
g) Beau fiindcă nu pot renunţa la această placere (obicei)

13
 FIŞĂ DE ACTIVITATE

I. Completează următoarele propoziţii după cum iţi sugerează începutul;

a) Drogurile .......................................................................

b) Dacă cineva mi-ar oferi gratis droguri .....................................

c) Persoanele care se droghează.....................................

d) Aş lua droguri dacă .............................................................

II. A. Scrie cel puţin 3 motive posibile ale consumului de droguri:

........................................
..........................................
................................................

B. Scrie cel putin 3 consecinţe negative ale consumului de droguri:

........................................
.........................................
...................................................

III. Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi bifează-le pe cele pe care le consideri
adevărate:

a) Drogul te face să te simti liber.

b) Numai persoanele slabe ajung dependente de droguri.
c) Nu este nimic grav dacă încerci să vezi cum sunt drogurile.
d) 0 petrecere reuşită presupune şi consumare de droguri.
e) Uneori viaţa este atat de grea încât drogurile reprezintă singurul refugiu.

14
 FIŞĂ CU INFORMAŢII

A. Consecinţele fumatului:
Nicotina este un drog puternic care afectează atât corpul, cât şi creierul:
• creează dependenţă, se pierde controlul asupra propriei persoane;
• provoacă oboseală permanentă, greutate în practicarea sportului;
• încetineşte reflexele şi activitatea musculară:
• ajunge la creier în 7 secunde de la inhalare şi produce probleme de concentrare, dificultăţi
de învăţare, modificări ale dispoziţiei afective, încetinirea activităţii intelectuale
• cauzează cancer (la plămâni, pancreas, rinichi, creier, gât, buze etc.), boli cardiovasculare,
pulmonare, infarct miocardic;
Ştiaţi că:
• două picături de nicotină puse pe limba unui câine sunt absolut suficiente pentru u-l ucide?

B.Alcoolul şi consecinţele lui

Consumul de alcool determină efecte grave asupra sănătăţii, vieţii familiale, activităţii şcolare
şi profesionale:
• pe termen scurt, consumul de alcool provoacă reacţii mai lente,logoree verbală,emotivitate,
nervozitate, confuzie, imposibilitatea de a merge correct, de vorbi coerent, dezorientare,
agresivitate, violenţă; afectează capacitatea de memorare; diminuează concentrarea, atenţia;
abuzul de alcool este cauza celor mai multe accidente de masină; creşte riscul de a avea
relaţii sexuale neprotejate:provoacă irascibilitate sau, dimpotrivă, izolare, pierdere a
interesului faţă de de orice activitate şcolară/profesională şi extraşcolară-sport,drumeţii, desen
etc.;duce la conflicte în familie,violentă, destrămare etc.
• pe termen lung, duce la:
- dependenţă;
- ciroza ficatului;
- boli cardiace;
- afecţiuni ale creierului;
C. Drogurile şi consecinţele lor
Consumul drogurilor produce dependenţă, indiferent de cantitatea şi tipul de drag
folosit (cocaină, marijuana, canabis, extasy etc.), atâta vreme cât cel în cauză nu este
conştient de consecinţele acestora:
- izolarea şi îndepărtarea de ceilalţi;
- trecerea fără motiv de la veselie la tristeţe;
- agresivitate fară motiv;
- pierderea apetitului chiar şi pentru alimentele favorite;
- pierderea interesului faţă de şcoală, profesie, activităţi preferate;
- somnolenţă, apatie permanentă;
- aspect fizic neplăcut, neîngrijit;
- preocupare permanentă de a procura droguri, chiar cu riscul renunţării la orice bun material,
la orice persoană apropiată

15
 FIŞĂ DE ACTIVITATE

Ce răspunsuri ai da dacă ar trebui să combaţi următoarele argumente:

ARGUMENTE RĂSPUNSURILE TALE

l.Toată lumea bea.

2. Eşti slab dacă nu poţi bea mai mult decât mine
3. Dacă fumezi arăţi că eşti stilat,
4. Nu ştii să-ţi trăieşti viaţa dacă nu bei.
5. Dacă nu fumezi n-ai ce căuta la întâlnirea noastră.
6. Este amuzant tocmai pentru că nu ar trebui s-o faci.
7. Numai tocilarii şi proştii nu fumează şi nu beau
8. Nu mori dacă încerci şi tu să vezi cum sunt drogurile
9. Dacă nu ripostezi la bătaie esti un laş
10. Şi aşa viaţa este scurta avem, macar plăcerile astea sa le avem
11. Daca nu spui ,,DA" te părăsesc,
12. Cum îndrăzneşti să-mi spui mie,,NU"?
13. Este la modă să vorbeşti vulgar.

NOTĂ: trebuie să ai în vedere că orice om are posibilitatea să aleagă, luând în considerare

toate datele situaţiei respective şi toate consecinţele deciziilor şi acţiunilor sale.
Exemple de răspunsuri posibile:
I. ,,NU. Nu este adevarat, eu nu beau.";
6. ,,NU. Nu este amuzant. Pe mine mă amuză alte lucruri ca: ...";
II. ,,NU. Dacă aste este tot ce vrei, la revedere !";

16