FISA DE INFORMATII

FORMAREA UNEI IMAGINI DE SINE POZITIVE

Adolescenta este o v�rsta la care t�narul este vulnerabil, dominat de permanenta

teama de esec, de a fi ridiculizat, de a fi ne�nteles si, �n general, de a fi
respins de catre membru sexului opus. Toate acestea pot duce la formarea unei
imagini de sine negative, cu efecte dezastruoase pentru dezvoltarea lui ulterioara.
Iata de ce adolescenlul trebuie determinat sa constientizeze ca:

1. Nu esti singurul care trece prin asemenea momente. Ceilalti nu sunt chiar at�t
de perfecti, de lipsiti de griji asa cum �i vezi tu. Chiar daca sunt retrasi sau
zgomotosi, modesti sau plini de ,�ng�mfare, fiecare dintre ei vrea sa-si ascunda
sentimentele de inferioritate pe care le simt. Asa �nc�t nimeni nu este singur �n
aceasta �ncercare de a-si cauta propria identitate si propriul loc �ntr-o lume
schimbatoare, constr�ngatoare si aparent lipsita de �ntelegere.

2. O problema nu este �nlaturata daca este ignorata sau daca este lasata sa te
copleseasca, pier�ndu-ti toata �ncrederea �n sine. Daca timiditatea este ceea care
te face sa suferi sau, dimpotriva, nervozitatea, irascibilitatea, etc., primul pas
�n �ndreptarea acestor probleme este acceptarea lor, recunoasterea lor deschisa, ca
si a consecintelor acestora, ceea ce faciliteaza mobilizarea pentru depasirea lor
ulterioara.

3. Dincolo de ,,defectele" pe care le ai sau pe care �ti �nchipui ca le ai, exista

foarte multe si valoroase calitati, atuuri pe care trebuie sa le cunosti si sa le
valorifici astfel �nc�t sa compensezi ceea ce nu-ti place la tine. Daca nu reusesti
sa spui glumele la fel de haios ca prietenii tai, poate ca esti bun la matematica
sau la rom�na etc. sau poate ca te pricepi sa asculti oamenii, esti un bun prieten
etc. Nimeni nu se pricepe la toate, dar exista multe lucruri pe care le fac foarte
bine si mai multe pe care le vor face �n viitor, numai sa constientizeze care sunt
acestea, iar pasul urmator va fi o crestere considerabila a �ncrederii �n propria
persoana.

4. A fi un bun prieten �nseamna a c�stiga prieteni adevarti. Deci nu este nevoie sa

fii frumos. sclipitor de inteligent sau foarte bogat, pentru a avea prieteni. Un
prieten adevarat te place pentru ceea ce esti: timid, dar cu un suflet generos,
ne�ndemanatic, dar saritor la nevoie, cam irascibil. dar cinstit. Fii asadar, un
bun prieten fi si vei c�stiga prieteni adevarati care te vor aprecia la reala ta
valoare astfel �nc�t sa te poti simti �ncrezator �n tine, �n valoarea ta si, �n
ultima instanta, �n viitorul tau.

5.A spune ,,nu pot"/ ,,nu sunt �n stare sa fac si eu asa ceva" �nseamna a limita
si a pune bariere propriilor aspiratii, dorinte, posibilitati. Pentru ca, de fapt,
confunzi ceea ce nu poti cu ceea ce nu vrei. Puterea de a reusi prin fortele
proprii sa realizezi un anumit lucru ce aparent este imposibil (dar foarte dorit)
este verificata prin �nsasi �ncercarea efectiva de a-l realiza. lar viata ne ofera
suficiente exemple �n acest sens.

6. Nici o greseala sau vreun esec nu pot fi considerate adevarate dezastre daca se
pot trage unele �vataminte folositoare �n activitatea ulterioara. Important este
ca, �n locul dezamagirii si deznadejdii sa realizezi o analiza pozitiva a situatiei
respective pentru a-i identifica cauzele astfel �nc�t acestea sa nu mai actioneze
�n viitor. Deci nu suntem niste � ratati" daca mai gresim, ci putem spune ca avem
mai multa experienta de viata: altfel spus, este valabila vechea zicala � �n tot
raul este si un bine "daca, adaugam noi, suntem suficienti de responsabili �nc�t sa
nu mai repetam aceeasi greseala �n viitor.
�N CAUTAREA LIBERTATII...

Obiectiv: asocierea importantei pe care adolescentul o acorda libertatii cu a

corecta �ntelegere si asumare a acestui privilegiu;

Desfasurarea activitatii

Definirea conceptului ,,libertate", asa cum este el �nteles de adolescenti: analiza

gradului de realism a definitiilor date;
C�nd un adolescent ajunge la 14/15/16 ani, �ncepe sa simta gustul libertatii pe
care treptat o vrea a fi totala. Vrea sa decida singur. Vrea sa-si conduca singur
viata, �i displace controlul parintilor si se straduieste sa le dovedeasca ca nu
mai este copil. �nsa el nu este nici adult, ceea ce determina o lupta continua,
uneori dureroasa. Acest conflict are si o alta latura: adolescentul doreste
libertate totala, dar este �n continuare dependent de parinti material, financiar.
Altfel spus, doreste libertate fara responsabilitate si asta deoarece nu stie ce
�nseamna adevarata libertate care duce la crestere, la dezvoltare, la �mplinire,
iar nu la conflicte sau esecuri continue.
Se impune deci construirea unei imagini corecte asupra acestei ,,himere"care este
pentru adolescent libertatea, iar cel mai sigur punct de pornire este identificarea
semnificatiilor pe care adolescentul le acorda deja acesteia.

Toate raspunsurile date pe fisa sunt discutate �n cadrul grupului, accentuandu-se

varietatea lor (poate chiar contradictia acestora) si modul �n care libertatea
unuia, asa cum este ea definita, poate �ncalca libertatea altuia. Adolescentii se
vor afia astfei in fata unei dileme: pana unde se poate �ntinde libertatea, astfel
incat sa se poata bucura toti de ea?

Identificarea conflictelor de rol si status ce pot apare �n relatia cu adultul ca

urmare a necunoasterii exacte a pozitiei si a responsabilitatilor adolescentului;

Adolescenta este o v�rsta de granita �ntre copilarie si maturitate si tocmai din

aceasta cauza apar diverse conflicte determinate de neconcordanta �ntre ce vrea si
ce crede adolescentul ca poate sa faca si ceea ce �i este �ngaduit de catre adult.
Raspunzatori de aceasta situatie sunt mai multi factori: prejudecatile adultilor
(,,daca pentru mine a fost bine �n felul acesta, este si pentru tine"), lipsa de
�ncredere �n copiii lor, tendinta de a-i proteja prea mult ca nu cumva sa aiba de
suferit, lipsa de cunoastere si de �ntelegere a specificului v�rstei, teribilismul
adolescentilor si ignoranta lor �n ceea ce priveste pozitia pe care o ocupa �n
societate responsabilitatile ce le revin etc.