DEZVOLTARE PERSONALA PENTRU

ADOLESCENTI
Suport de curs

Trainer Gabriela Mocanu

1
 CUPRINS

1. Obiectivele cursului.
2. Adolescenta, varsta marilor experiente.
3. Autocunoasterea: stiu cine sunt eu cu adevarat?
4. Comunicarea pro-eficienta;
5. Inteligenta Emotionala;
6. Invata cum sa inveti;
7. Personal Branding [Imaginea personala]
8. Bibliografie

2
 OBIECTIVELE CURSULUI:
In acest curs vei obtine instrumente puternice si usor de folosit pentru a-ti construi o viata frumoasa. Vei
invata:
 Sa te descoperi si sa-ti afli adevaratul potential;
 Sa-ti folosesti punctele tari si sa-ti corectezi punctele slabe;
 Sa-ti construiesti o viziune despre viata si sa incepi sa o traieti de acum;
 Sa-ti imbunatatesti relatiile cu colegii, profesorii, parintii si toti cei cu care relationezi;
 Sa-ti imbunatatesti rezultatele scolare si relatia cu scoala in general;
 Sa-ti alegi cea mai potrivita profesie;
 Sa-ti cresti stima de sine si sa-ti imbunatatesti imaginea personala;
 Sa cunosti satisfactia deplina a succesului incepand de acum si de aici.

CAPITOLUL I
ADOLESCENTA VARSTA MARILOR EXPERIENTE.

Sunt adolescent:
 cum gandesc?
 cum actionez?
 care este relatia mea cu lumea?
 care sunt asteptarile mele?
 care sunt asteptarile celorlalti?

Ce este adolescenta?
Adolescenta este considerata perioada de tranzitie dintre varsta pubertatii si varsta adulta. Desi nu poate fi
foarte strict incadrata, Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S) defineste ca fiind adolescenta orice persoana
cu varsta cuprinsa in intervalul de 10 si 19 ani.

3
Desi este o perioada de tranzitie relativ scurta in raport cu varsta umana, adolescenta este foarte importanta
deoarece in aceasta perioada se cristalizeaza, se formeaza personalitatea adultului de mai tarziu.

Puncte cheie in dezvoltarea adolescentului:

1. Dezvoltarea fizica (fiziologica):
Caracterizata prin cresterea organismului, atingerea stadiului de persoana adulta si maturizare sexuala
pana la sfarsitul perioadei de adolescenta, echilibrare/stabilizare hormonala.
Perioada se caracterizeaza prin cresterea nivelului hormonal, procese fiziologice accelerate. Toate
schimbarile fizice si hormonale pot crea stari de confuzie, agitatie, dorinta de a obtine totul rapid,
scaderea instinctului de conservare, lipsa concentrarii, mai ales la inceputul perioadei de adolescenta.
2. Dezvoltarea abilitatilor intelectuale:
In aceasta perioada se definitiveaza/finiseaza mecanismele memoriei, creste capacitatea de intelegere
a fenomenelor. Incep sa alcatuiasca cat mai multe legaturi lorgice, incepe procesul de maturizare a
intelectului: capacitate de memorare, capacitatea de asociere, capacitatea de a accesa si prelucra
complex informatiile.
Este perioada in care incep sa se construiasca legaturile cauzale intre actiune/inactiune si efectele
acestora.
3. Dezvoltarea abilitatilor emotionale:
In aceasta perioada experimenteaza emotii noi, intensitatea emotiilor este foarte ridicata si greu de
gestionat, uneori coplesitoare. Traiesc stari contradictorii. Totusi marea majoritate adolescentilor mai
ales la inceputul perioadei percep realitatea din jurul lor in termeni radicali, ca fiind sau corecta sau
gresita, oamenii fiind ori buni ori rai, lucrurile bune sau rele, uneori ingrozitoare. Se produc schimbari
rapide de la o emotie la alta, de la pozitiv, la negativ. Se dezvolta dorinta de autonomie, dorinta de a-si
petrece mai mult timp cu prietenii. Este un proces de adaptare, de acomodare cu propriile trairi.
4. Dezvoltarea abilitatilor sociale:
In aceasta perioada se dezvolta capacitatea de a forma relatii, de a-si alcatui un grup propriu de
prieteni, de cunostinte, da apartenenta la un grup. Este si perioada de cautare a unei relatii romantice.
Adolescentii isi cauta suporteri, prieteni. Isi alcatuiesc grupul de influenta. Doresc sa se afiseze, sa se
afirme, doresc sa-i asculte si pe ceilalti, sa faca lucruri impreuna. Multi incep sa participe la actiuni
sociale, la grupuri de intrajutorare pentru copiii saraci, etc.

4
 5. Dezvoltarea setului de valori etice si morale:
Adolescentii experimenteaza, verifica, isi clarifica setul de valori pe care l-au invatat pana acum, in
familie, scoala, in grupurile de care apartin. Incep sa-si inteleaga raspunderile legale (civile si penale),
responsabilitatile sociale legate de famile, prieteni, societate in general. Incep sa inteleaga
responsabilitatile familiale. Ei constientizeaza efectele actiunilor si inactiunilor lor asupra celorlalti.

6. Formarea imaginii personale:

Imaginea personala este rezultatul procesului de autocunoastere si are trei reprezentari:
 imaginea de sine fizică;
 imaginea de sine psihică;
 imaginea de sine socială.
Imaginea de sine se schimba in timp, fiind rezultatul unor noi experiente, noi abilitati, noi relatii,
sentimente, valori.
La varta adolescentei incearca sa se lepede de balastul conditionarilor celorlalti, conditionari construite
in famile, scoala, societate si sa-si alcatuiasca o identitate proprie, unica, valoroasa si recunoscuta de
ceilalti.
Imaginea personala are doua laturi:
a) Parerea personala despre mine, care este in relatie directa cu stima de sine (crescuta sau scazuta).
b) Parerea celorlalti despre mine, care este in relatie directa cu modul in care ne vad ceilalti si cat de
mult ne apreciaza, se bazeaza pe noi, au incredere, ne doresc in preajma sau nu, adera la propriul
nostru sistem de valori.
7. Orientarea profesionala:
Adolescenta este perioada formarii scolare. Prin noi experiente, cunostinte acumulate, formarea de noi
abilitati, deschiderea de noi orizonturi ale cunoasterii, adolescentii încep sa-si formeze o opinie despre
viitorul profesional.

Surse: Adaptat dupa Teoria dezvoltării psihosociale (Erik Erikson) si lucrarea “Caring for Your Teenager”
publicata de American Academy of Pediatrics.

5
 CAPITOLUL II
AUTOCUNOASTEREA: STIU CINE SUNT EU CU ADEVARAT?

Cum imi descopar potentialul – instrumente de autocunoastere:

Voi incepe cu un citat care ti se adresaza direct tie. „Orice om are o menire în viaţă… un har unic sau un talent
special pe care îl poate dărui celorlalţi.” Kahlil Gibran, Profetul.
Trebuie doar sa-ti descoperi darul tau, talentul tau unic pentru ca folosindu-te de el sa-ti gasesti fericirea!
Asadar mai intai trebuie sa te cunosti, sa afli care sunt punctele tale tari pentru a le folosi, punctele tale slabe
pentru a le corecta si a-ti imbunatati conditia.

Instrumente (metode) de autocunoastere:

1. Comparatia:
Ne arata cum suntem noi in raport cu ceilalti:
- In raport cu persoanele asemanatoare, de aceeasi conditie cu noi;
- In raport cu cei mai bine pozitionati decat noi;
- In raport cu cei mai putin avantajati decat noi;
Facem deseori comparatie intre modul in care noi aratam si cum arata ceilalti, intre rezultatele noastre si ale
celorlalti. Comparatia ne ajuta sa intelegem cat de bine reusim noi sa facem lucrurile avand un punct de
referinta: cum reusesc sau nu reusesc sa face ceilalti aceleasi lucruri.
Exemplu: rezultatele la invatatura. Nu ne raportam doar la nota sau calificativul obtinut, ci mai ales la
rezultatele obtinute de ceilalti. Apare astfel deseori intrebarea „altii cum pot”. Raportandu-ne la aceasta
intrebare putem sa gasim un factor motivator: daca altii pot, voi putea si eu!
2. Introspectia:
Sa ne analizam noi pe noi insine. Introspectia inseamna orientarea noastra catre propria persoana. Sa intram
in contact cu propriul sine, cu atitudinile, cu gândurile, cu emoțiile noastre si sa descoperim cum ne afecteaza
acestea in ceea ce facem. Ce simtim, cum simtim, cat simtim. Acest instrument ne ajuta sa aflam:
- Ce ne place sau nu ne place;
- Ce ne aduce satisfactie sau insatisfactie;
- Ce ne supara sau ne enerveaza;
- Ce ne motiveaza;
- Ce stari avemm si cum reactionam in functie de aceste stari;

6
 - Ce ar trebui sa schimbam, sa imbunatatim pentru a ne gestiona si folosi mai bine
starile emotionale si rezultatele determinate de acestea.
Concluzia introspectiei se va reflecta in cat de multumiti sau nemultumiti suntem fata de propria noastra
persoana.

3. Legatura cauzala intre ce facem si ceea ce obtinem:

Tot ceea ce ni se intampla este in legatura directa cu ceea ce facem sau nu facem intr-un anumit moment.
Alegerile noastre, actiunile noastre, cuvintele noastre si modul nostru de gandire, toate isi pun accentul pe
rezultatele din viata noastra. Este una din lectiile pe care trebuie sa ne-o insusim. Cu cat mai repede cu atat
mai bine.
Abia cand realizam ca noi suntem acum responsabili pentru ceea ce ni se intampla vom fi pregatiti sa facem
cea ce trebuie pentru a fi fericiti.
4. Feedback-ul si opinia celorlalti:
5. Bilantul personal:
6. Mindmap:

Allport, G. (1991), Structura şi dinamica personalităţii, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti

CAPITOLUL III

COMUNICARE PRO-EFICIENTA

Pune-te pe TINE in valoare la scoala, in familie, in societate!

„Oamenii se urăsc pentru că se tem, se tem pentru că nu se cunosc și nu se cunosc pentru că nu comunică.”
Martin Luther King

Comunicand incepem sa ne cunoastem, cunoscandu-ne nu ne mai temem unii de ceilalti, daca nu ne temem
incepem sa ne intelegem.

Elementele comunicarii [cum comunicam]:

Comunicarea umana este un ansamblu de factori obiectivi si subiectivi. Procesul de comunicare are la baza
urmatorele forme de manifestare: manifestarea sau comunicarea verbala, manifestarea sau comunicarea
nonverbala, manifestarea sau comunicarea paraverbala.
7
Graficul reprezinta impactul fiecarui element al comunicarii: verbal 7%, nonverbal 55%, paraverbal 38%.

COMUNICAREA VERBALA

Comunicarea verbala se realizeaza prin limbajul articulat, se manifesta cu ajutorul cuvintelor, a sunetelor,
ideogramelor, semnelor grafice.

Cuvintele de sine statatoare sau cele ce alcatuiesc propozitii, fraze. Sunetele ce alcatuiesc interjectii,
onomatopee, descriind sentimente si dand uneori mai mult inteles mesajului.

Mesajul verbal nu se manifesta doar vocal (cu ajutorul vocii) ci si in scris, sau intermediul canalelor de
comunicare.

Canalele de comunicare sunt: vocea, scrisorile, scrisorile oficiale, cartile, documentele, mail-urile, telefoanele,
videoconferintele, etc.

In comunicarea verbala sunt importante:

a) corectitudinea exprimarii;
b) adaptarea limbajului la nivelul de intelegere al interlocutorului ;
c) cultura generala;
d) logica limbajului;
e) claritatea si coerenta lui;
f) consecventa ideilor exprimate;
g) legatura cu subiectul;
h) conciziunea (scurt si la obiect).

Greseli in exprimarea verbala:

 sa vorbesti mult fara sa asculti;
 sa vorbesti complicat folosind termeni necunoscuti, nefamiliari;
 sa nu-ti adaptezi vocabularul nivelului persoanei din fata ta;
 sa gresesti in exprimare;

8
 sa folosesti termeni vulgari, exprimare in jargon, cuvinte nepotrivite;
 sa nu-ti adaptezi limbajul la tipul de limbaj folosit de cel cu care comunici;
 sa nu ai un obiectiv clar si o ordine clara a ideilor;
 sa nu-ti duci ideea pana la capat;
 sa nu ai rabdare sa asculti pana la capat;
 sa anticipezi ceea ce ar vrea sa spuna interlocutorul;

RECOMANDARI PENTRU O COMUNICAREA VERBALA EFICIENTA:

 vorbeste pe “limba” celui din fata ta;

 formuleaza cu atentie ceea ce doresti sa spui;
 vorbeste simplu, nu complicat;
 foloseste cele mai adecvate cuvinte, propozitii, fraze;
 fii logic;
 fii coerent, consecvent si concis;
 vorbeste si scrie corect;
 scrie lizibil;
 vorbeste clar;
 foloseste argumentele;
 foloseste metaforele, comparatia, exemplele, povestile;
 conchide/concluzioneaza [summarize]
 concluzioneaza.

COMUNICAREA NONVERBALA

Definitie:
Comunicarea non verbala este comunicarea ce nu foloseste cuvinte, cea care exprima sentimente, emotii,
atitudini. Chiar si fara cuvinte comunicam. Prin ceea ce facem si cum facem, prin felul in care ne manifestam,
ne îmbracam, conducem o masina sau stam la birou. Toate acestea exprima ceva constient sau inconstient in
legatura cu o anumita persoana.
Raportul de putere in ceea ce priveste impactul elementelor comunicarii este de fiecare data in favoarea
comunicarii nonverbale [55%].
Comunicarea nonverbala sprijina tot ceea ce comunicam verbal si paraverbal. Ea poate functiona de sine
statator, de multe ori o mie de cuvinte nu pot spune cat spune un gest.
Exprimarea nonverbala se poate manifesta constient sau inconstient. Poate fi in consonanta cu ceea ce
afirmam [comportament armonios] sau in contradictie cu aceasta [comportament disociat].

Tipuri de comunicare non verbala:

9
a) senzoriala, deoarece se bazeaza pe ceea ce receptionam cu ajutorul simturilor vazului, auzului, mirosului,
tactil si gustativ;
b) comunicarea non verbala estetica (pictura, muzica, dans, imagine, etc) care are loc prin intermediul
diferitelor forme de exprimare artistica si comunica diferite
emotii artistice;
c) comunicarea non verbala bazata pe folosirea însemnelor (steaguri, insigne, uniforme, etc) si a simbolurilor
specifice, ca de exemplu, cele legate de religie (cruce, altar, icoane, etc) sau statut social (gradele la ofiteri,
titulatura, decoratiile, etc).

Elemente ale comunicarii nonverbale:

- spatiul in care traim: aspect vizual, lumina, miros, aspect estetic, ordine ;
- spatiul in care ne desfasuram activitatea: aspect vizual, miros, aspect estetic, ordine;
- aspectul persoanei: infatisare, curatenie corporala, aspect ingrijit/neingrijit;
- Aspectul comunicarii in scris: mailul, scrisorile de afaceri, corespondenta;
- atitudinea corporala pozitiva / negativa;
- mersul si miscarea;
- pozitiile sau posturile corporale;
- gesturile, mimica fetei;
- zambetul si privirea;
- tinuta (imbracamintea);
- scrisul ingrijit/neingrijit, corect/incorect;
- obiectele personale;
- proxemica sau distanta dintre persoane;

Efectele continutului nonverbal al vorbirii:

- poate accentua sau poate diminua sau anula ceea ce afirmam sau dorim sa afirmam;
- ne poate ajuta sa disimulam sau sa ascundem ceea ce nu dorim sa afirmam, sa spunem;
- ne poate trada atunci cand exageram sau mintim, ori atunci cand disimulam;
- poate da aparenta unei stari de normalitate;
- poate accentua sentimentele, simtamintele;
- ne ajuta sa explicam mai bine ceea ce dorim.

Greseli in comunicarea nonverbala:

- Ce spun nu se potriveste cu ceea ce se vede;
- Gesturile si mimica mea contrazic afirmatiile mele;
- Obiectele din jurul meu si spatiul in care-mi desfasor activitatea tradeaza dezordinea din interiorul meu;
- Nesiguranta din miscarea, gesturile, mimica mea, arata nesiguranta de sine declansand neincrederea
persoanei din fata mea;
- Agitatia, gesturile prea dinamice si distantate de corp, miscarea continua pot trada neatentia sau
caracterul superficial.
- Nepotrivirea tinutei cu tipul de eveniment sau cu mediul in care-mi desfasor activitatea;
10
 RECOMANDARI PENTRU EFICIENTA COMUNICARII NONVERBALE:

 Acordati mare atentie curateniei personale, aspectului exterior si tinutei!

 Imbracati-va adecvat situatiilor. Nu uitati, haina l-a facut pe om!
 Tinuta ingrijita, office sau semi-office, atrage atentia in mod pozitiv, inspira respect
si incredere!
 Grija fata de sine inspira grija fata de ceilalti!
 Atitudinea corporala pozitiva: coloana dreapta, fruntea sus, privirea inainte, inspira
incredere si autoritate!
 Punctati cuvintele sau accentuati-le cu ajutorul gesturilor!
 Gesturile, mimica, atitudinea generala sa dovedeasca faptul ca tratati persoanele
de la egal la egal!
 Evitati aerul de inferioritate!
 Evitati aerul de superioritate!
 Orientati-va corporal catre interlocutor atunci cand se afla in fata dumneavoastra!
 Aratati-i ca sunteti atent/a si ca il ascultati cu adevarat, inclinand pozitiv din cap,
incuviintand!

COMUNICAREA PARAVERBALA

O zicala romaneasca spune ca “tonul face muzica”. Efectul si sensul cuvintelor noastre pot fi schimbate doar
schimband tonul cu care le pronuntam.

Efectele continutului paraverbal al vorbirii:

• Putem da mai multa greutate spuselor noastre sau le putem disipa;
• Putem influenta sau convinge persoanele carora ne adresam;
•Putem fi neconvingatori si neintelesi;
•Putem obtine adevarul de la persoanele cu care comunicam;
•Putem disimula sau putem ascunde adevarul fata de cei cu care comunicam;
•Putem motiva sau induce emotii pozitive sau negative;
• face posibila imprimarea in vorbire a caracterelor: interogativ, afirmativ, imperativ, indoielnic, indubitabil,
sigur, nesigur, posibil adevarat, posibil fals;
•face posibila manifestarea formelor de arta precum: poezia, proza, muzica.
•poate exprima sentimente precum: mirarea, supararea, calmul, dragostea, ura;

In toate acestea este implicatcontinutul paraverbal al comunicarii.

Mesajul paraverbal este strict legat de mesajul verbal vorbit. De modul in care ne folosim vocea.

11
Elementele comunicarii paraverbale sunt:
•volumul vorbirii (a vorbi incet, a vorbi tare);
•tonul vorbirii (rastit, calm, cald, hotarat, nehotarat, agresiv, impaciuitor);
•tonalitatea (inalta, medie, joasa, baritonala);
•viteza vorbirii (a vorbi rar, a vorbi repede);
•pauzele intre cuvinte, intre propozitii, pauzele de vorbire;
•muzicalitatea cuvintelor (vorbirea melodioasa);
•respiratia in timp ce vorbim (volumul de aer);
•inflexiunile vocii;
•modulatia vocii: alternarea volumului, tonalitatii, vitezei vorbirii;

RECOMANDARI PENTRU EFICIENTA COMUNICARII PARAVERBALE

- Puneti-va in valoare vocea!

- Nu va pripiti inainte de a comunica ceva, pastrati-va un timp de reflexie si apoi spuneti ceea
ce doriti!
- Respirati adanc, folositi corect cantitatea de aer din plamani. Respiratia este totodata si o
tehnica excelenta de gestionare a emotiilor!
- Nu vorbiti prea repede, nu vorbiti prea rar daca nu este necesar.
- Potriviti-va viteza vorbirii cu acea a interlocutorului!
- Nu vorbiti prea tare, nu vorbiti prea incet daca nu este necesar. Potriviti-va volumul vorbirii
cu acela al interlocutorului!
- Accentuati cuvintele puternice, propozitiile importante, pentru a le da greutate;
- Folositi vocea intreaga, adica folositi intreaga cavitate toracica!
- Luati mici pauze intre doua subiecte pentru a le separa si pentru a le pune mai bine in
valoare!
- Potriviti-va vorbirea in intreg ansamblul ei cu acea a clientului!

CHESTIONAR COMUNICARE (TEST GRILA):

1. Care sunt canalele de comunicare?

a) Verbal, nonverbal, paraverbal;
b) Verbal, formal, nonformal;
c) Verbal emisiv, verbal receptiv, nonverbal, informal, nonformal;

2. Care sunt elementele exprimarii verbale corecte?

a) Sa gesticulezi, sa accentuezi, sa zambesti;
b) Sa iti modulezi vocea, sa folosesti tonalitatea adecvata, sa folosesti volumul adecvat;
12
c) Sa pronunti corect, sa fii logic, consecvent, in legatura cu subiectul;

3. Ce reprezinta ascultarea activa?

a) Sa fii atent la gesturile, mimica, modulatia vocii celuilalt;
b) Sa asculti, sa dovedesti ca asculti, sa ajuti sa se exprime;
c) Sa taci, sa primesti feedback si sa interpretezi corect;

4. Ce reprezinta exprimarea paraverbala?

a) Modulatia vocii, volumul, pauzele de vorbire, viteza pronuntarii;
b) Intuitia empatica, exprimarea fara cuvinte, reactia la cele spuse de celalalt;
c) Exprimarea fara cuvinte, folosind gesturile si mimica;

5. Ce reprezinta exprimarea nonverbala?

a) Ansamblul cuvintelor exprimate in scris sau prin mijloace mass media;
b) Ansamblul miscarilor, pozitiilor corporale, gesturilor, mimica fetei, privirea;
c) Ansamblul metodelor de comunicare ce nu folosesc cuvintele pronuntate.

Raspunsuri corecte:
1-a, 2-c, 3-b, 4-a, 5-b

13
 Stiati ca?

În domeniul comunicarii nonverbale distanta poate fi folosita pentru eficienta comunicarii,

functie de context si de caracterul mesajului transmis?

Astfel:

– zona intima (personala), între 0,5-1,2 m este pentru discutii cu caracter personal, fiind însa
total inacceptabila în alte cazuri, cu toate ca pot aparea situatii obiective (deplasarea în lift,
mijloace de transport în comun, etc) ;

– zona sociala (normala), între 1,2-2 m este folosita mai ales la comunicarea interpersonala
(colegi de serviciu aflati pe aceiasi treapta ierarhica, prieteni, etc);

– zona socioconsultativa, între 2-3,5 m este folosita în situatii oficiale (superior, subordonat,
consultant-client, angajat –persoana care solicita angajarea, gospodina- vanzatoarea de la
magazin) ;

– zona publica, 3,5 m si mai mult în care comunicarea este formala (cursuri, sedinte,
discursurile politicienilor, etc) .

Daca o persoana se apropie mai mult decât este potrivit, poate aparea tensiune si chiar
ostilitate, stari care vor afecta comunicarea. Atunci când se produce invadarea (violarea)
spatiului personal, persoana în cauza se retrage pentru a restabili distanta iar în cazul în care
acest lucru nu mai este posibil, se va face tot posibilul ca “invadatorul” sa se retraga la
distanta cuvenita.

ASCULTAREA ACTIVA:

14
Conceptul implica realizarea a 3 etape:
1) Ascult cu adevarat.
2) Dovedesc ca ascult.
3) Incurajez exprimarea.

De ce sa ascultam si mai ales de ce sa ascultam activ?

 intr-un dialog trebuie sa existe aportul, participarea ambelor parti;
 ne exprimam mai usor cand suntem ascultati cu interes;
 indragim oamenii care ne asculta cu adevarat;
 evitam neintelegerile si neclaritatile;

Beneficiile ascultarii active:

 sa intelegi corect ce ti se explica, evitand astfel confuziile, inclusiv cele contractuale;
 sa lasi interlocutorul sa se exprime pentru a se simti in largul lui;
 sa legi o relatie pozitiva si de incredere;
 sa eviti obiectiile si reclamatiile generate din neintelegerea corecta a nevoilor celulilalt;
 sa identifici corect adevaratele nevoi ale interlocutorilor;
 sa castigi bunavointa celorlalti si sa legi un dialog real;
 sa stingi un conflict;
 sa poti obtine o pozitie win-win intr-o negociere;

Cum se realizeaza ascultarea activa?

Ascultarea activa se realizeaza parcurgand trei pasi:
Pasul 1: Asculti cu adevarat:
 te orientezi cu tot corpul catre client;
 mentii permanent clientul in centrul campului tau vizual;
 indepartezi obstacolele, sursele de zgomot, surse care distrag atentia;

Pasul 2: Dovedesti ca asculti:

 incuviintezi nonverbal (dand din cap afirmativ);
 privesti clientul din cand in cand in ochi;
 fixezi clientul in campul tau vizual;
 zambesti sau folosesti mimica fetei;
 empatizezi si reflectezi starile si sentimentele pe care le arata;
 incuviintezi verbal (da, sigur...), folosesti interjectiile;
Pasul 3: Ajuti sa se exprime.
 incuviintezi daca ai inteles, soliciti lamuriri daca nu ai inteles;
 pui intrebari in legatura cu subiectul;
 rogi clientul sa clarifice aspectele neclare;

15
 parafrazezi.

RECOMANDARI PENTRU IMBUNATATIREA RELATIILOR:

La scoala, în familie, în societate.

 Fii atent la igiena corporala;

 Poarta-ti corpul drept, cu demnitate, cu incredere;
 Ingrijeste-ti tinuta (hainele), alege-ti o tinuta curata, ingrijita, adecvata (potrivita);
 Ingrijeste-ti vocabularul, vorbeste mai atent/atenta, evita vulgaritatile, foloseste un limbaj elevat;
 Citeste, dezvolta-ti cultura generala pentru a avea in limbajul tau un numar mai mare de cuvinte si a avea o
exprimare de elita.

Stiati ca un om este mai apreciat, este mai convingator si comunica mai usor cu cat are un numar cat mai
mare de cuvinte in vocabularul sau?
Un om simplu are in vocabularul sau cateva sute de cuvinte. El poate lega propozitii simple, se poate intelege
cu semenii sai dar se situeaza sub media aprecierilor celorlalti;
O persoana de nivel mediu foloseste in jur de 1000 de cuvinte iar o persoana peste medie stie si foloseste
peste 2000 de cuvinte.
Mihai Eminescu avea in vocabularul sau peste 6.000 de cuvinte;
Se spune despre Shakespeare ca a folosit peste 20.000 de cuvinte in operele sale;
Limba romana are in dictionarul sau peste 200.000 de cuvinte, in timp ce limba engleza contine peste
1.000.000. de cuvinte.

CAPITOLUL IV

INTELIGENTA EMOTIONALA

Este Inteligenta emotionala „Cheia succesului in viata”?

16
Definitie:
Inteligenta Emotionala este abilitatea de a recunoaste si a intelege emotiile tale si ale celorlalti si capacitatea
de a folosi aceasta pentru a-ti controla comportamentul si a imbunatati semnificativ relațiile cu ceilalti.

Inteligenta emotionala (EQ) insumeaza circa 67% din abilitatile si competentele necesare pentru ca un lider sa
livreze performanta superioara.

CARACTERISTICILE INTELIGENTEI EMOTIONALE

1. Cunoasterea si gestionarea propriilor emotii;
2. Stima de sine;
3. Empatia;
4. Gestionarea relatiilor: asertivitatea.

1.Cunoasterea si gestionarea propriilor emotii:

Emotiile universale:
Bucuria; Tristetea; Teama; Mânia; Surpriza; Dezgustul.
Trăsăturile emotionale necesare pentru a avea succes:
• Empatia;
• Exprimarea si intelegerea sentimentelor;
• Controlarea temperamentului;
• Respectul;
• Amabilitate;
• Atitudinea prietenoasa;
• Capacitatea de a te face placut;
• Perseverenta;
• Adaptabilitatea;

2. Stima de sine:
Definitie:
Sa fii constient de propria ta persoana cu trasaturile tale de personalitate, de modul in care te privesc ceilalti si
modul in care tu te privesti in raport cu celelalte persoane.

Un element important al constiintei de sine este stima de sine.

Stima de sine arata nivelul de multumire sau nemultumire pe care o manifesti tu fata de propria ta persoana.
O stima de sine echilibrata va avea permanent ca termeni de comparatie modul in care tu te vezi pe tine si
modul in care te vad (percep) ceilalti.

Stima in general este sentimentul de prețuire și de respect determinat de meritele sau de calitățile cuiva sau a
ceva; considerație; atitudine respectuoasă.

17
Stima de sine reprezintă modul în care ne evaluăm pe noi înşine în raport cu propriile
asteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastre. Fiecare fiinţă umană este
unică şi are o valoare care merită să fie respectată.

Componenetele stimei de sine:

 iubirea de sine;
 încrederea în sine.

Stima de sine scazuta se asociaza cu negarea realitatii, reactii defensive, teama de nou si de necunoscut,
comportament ostil, gandire negativa.

Stima de sine echilibrata se asociaza cu intuitia, creativitatea, independenta, flexibilitatea, capacitateade a ne

recunoaste si indrepta greselile, gandirea pozitiva.

Recomandari pentru a ne echilibra stima de sine:

 Sa nu ne neglijam interesele;
 Sa nu ne comparam mereu cu cei din jur;
 Sa nu ne minimalizam succesele;
 Sa nu ne temem sa fim sinceri si deschisi;
 Sa nu ne refugiem la cel mai mic esec.
 Sa nu ne supraevaluam;
 Sa invatam sa ne simtim bine;
 Sa zabovim asupra lucrurilor pozitive pe care le facem;
 Sa ne ingrijim;
 Sa ne cultivam hobby-urile;
 Sa fim fermi cu cei care incearca sa ne intimideze;
 Sa ne stabilim singuri barierele;
 Sa acceptam complimentele;
 Sa fim sinceri si onesti.

ELEVII CU STIMA DE SINE ECHILIBRATA:

 îşi asumă responsabilităţi;
 se comportă independen;
 sunt mândri de realizările lor;
 realizează fără probleme sarcini noi;
 îşi exprimă atât emoţiile pozitive cât şi pe cele negative
 oferă ajutor şi sprijin celorlalţi colegi;

ELEVII CU STIMA DE SINE REDUSA SAU DEZECHILIBRATA:

 sunt nemulţumiţi de felul lor de a fi ;

18
 evită să realizeze sau să se implice în sarcini noi ;
 se simt neiubiţi şi nevaloroşi ;
 îi blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor (“profesorul a fost nedrept cu mine”);
 pretind că sunt indiferenţi emoţional (“Nu mă interesează că am luat nota 4 la …”)
 nu pot tolera un nivel mediu de frustrare (“nu pot să învăţ”,”nu ştiu cum să rezolv problema”);
 sunt uşor influenţabili (“prietenii mei cred că este bine să fumez”) ;
 nu îşi asumă responsabilităţi, sunt prea “cuminti”;
 par rebeli, nepăsători.

Nu uitati! „Nimeni nu ne poate face sa ne simtim inferiori fara acceptul nostru”. Eleonor Roosevelt.

3. Empatia
Definitie:
Denumită şi simţire, intuiţie simpatetică (H. Bergson), identificare afectivă (Th. Lipps), transpunere. Este un
fenomen psihologic semnalat de reprezentanţii romantismului german (Novalis, Jean Paul) şi interpretat
teoretic de Th. Lipps. Acesta consideră cunoaşterea ca o imitaţie internă a obiectului cunoaşterii şi îndeosebi a
persoanelor, însoţită de proiectarea propriilor stări interne asupra acestora, subiectul trăind astfel în sine viaţa
altuia, tinzând să fuzioneze, să intre în consonanţă afectivă cu altul.

Spre deosebire de simpatie, care este o stare emoţională conştientă constând în "a simţi cu" (a simţi
împreună cu cineva, a fi alături de el), empatia are următoarele caracteristici:
- este un dublu proces perceptiv, intelectual si afectiv;
- se desfasoara atat in plan constient cat si la nivel inconstient;
- este un act de comunicare cu scopul de cunoastere a psihologiei persoanei;
- constă în "a simţi în" (a simţi ca şi când ai fi în interiorul cuiva, în intimitatea percepţiilor, gândurilor, trăirilor
sale), a te pune "in pielea" cuiva.

Abilitatea empatica:
Abilitatea de a identifica şi prezice dispoziţiile şi actele psihice ale unei persoane (J.P. Guilford).
19
Etapele demersului empatic:
a) sunt percepute gesturile şi expresiile altuia, de la ele pornindu-se în intuirea stărilor lui subiective;
b) cu autorul imaginaţiei subiective (G. Allport) o persoană empatică îşi declanşează aproximativ aceleaşi trăiri
cu ale celuilalt;
c) respectivele trăiri (imitatii) sunt transferate apoi (proiectate) asupra celuilalt, constituind un fel de cale de
acces în descifrarea şi înţelegerea psihismului său (A. Koestler).

Demersul empatic in procesul de comunicarea cu colegii:

Observarea comportamnentului verbal, nonverbal si paraverbal interpretat prin intermediul propriilor simtiri
si sentimente;
Substituirea in “pielea celui cu care comunici”: a te pune in pielea celuilalt pentru o interpretare echilibrata;
Anticiparea modului de gandire si a reactiilor celuilalt trecand prin propriile sentimente, cantarind corect ca si
cum ai fi tu in locul lui.

La ce ne foloseste empatia?
 sa intelegem starea interlocutorului [colegului] psihologia acestuia;
 sa anticipam reactiile acestuia;
 sa interpretam corect modul in care comunica verbal, nonverbal, paraverbal;
 sa ne potrivim comportamentul in conformitate cu personalitatea, starea lui sufleteasca, situatia sa.
 sa ne purtam adecvat, sa nu gafam, sa nu suparam;
 sa putem negocia eficient;
 sa putem identifica nevoile reale ale interlocutorului.
 cum folosim empatia:
 Intelegand modul de gandire al interlocutorului, sentimentele pe care acesta le are in legatura cu nevoile
sale;
 amintindu-ne ca el ne poate fi ruda sau prieten, bunicul /bunica noastra, tatal/mama, fratele/sora,
prietenul/prietena, sotul/sotia, copilul, vecinul/vecina.
 amintindu-ne ca buna credinta, intelegerea, bunatatea, politetea sunt singurele sentimente care ne pot
apropia de oameni ;
 realizand permanent ca fiecare persoana are propriile trairi, propriile experiente, ca poate fi ingandurat si
trist pentru ca tocmai a traversat un eveniment nefast, ca este nervos si irascibil pentru ca tocmai i-a facut
cineva o nedreptate, ca intra vesel sau senin pentru ca tocmai a avut o experiente fericita, ca este
intelegator sau neintelegator pentru ca are sau nu are intelepciunea necesara;
 reactionand corect si potrivit sentimentelor si trairilor pe care le are.
4. Gestionarea relatiilor – asertivitatea

Definitie:
Modul de a fi a unei persoane care se comporta echilibrat in relatiile cu ceilalti si isi exprima corect si cu
usurinta punctul de vedere si interesele fara a le nega pe ale celorlalti.

20
In practica se intalnesc trei tipuri de comportament:
Comportamentul pasiv: caracterizat prin lipsa reactiei fata de faptele celorlalti, empatie exagerata. Persoana
nu-si apara drepturile, nu reactioneaza la nedreptati, isi inhiba sentimentele, nu are incredere in sine;
Comportamentul agresiv: caracterizat prin ostilitate, sustinerea cu vehementa a drepturilor proprii chiar daca
uneori incalca drepturile celorlalti, exprimarea cu tarie a sentimentelor si dorintelor proprii, lipsa de interes
fata de sentimentele si dorintele celorlalti, lipsa de empatie, lipsa de incredere fata ceilalti;
Comportamentul asertiv: caracterizat prin echilibru intre interesele proprii si interesele celorlalti, empatie,
exprimarea sentimentelor fara agresivitate in timp ce tine cont de sentimentele celorlalti, sties a spuna nu fara
sa raneasca si fara sa incalce drepturile celorlalti.

Ce este asertivitatea?
Asertivitatea este una dintre însuşirile psihice deosebit de importante din constelaţia personalităţii umane,
care contribuie considerabil la menţinerea echilibrului interior, la exprimarea a ceea ce dorim şi în egală
măsură la cultivarea unor relaţii interpersonale agreabile.

Ce înţelegem prin asertivitate? În esenţă, este o combinaţie reuşită de fermitate şi bun simţ; este, de
asemenea, capacitatea de a exprima ceea ce suntem, ce dorim şi ce cerem într-o anumită situaţie, dar fără a
leza pe cei din jur, in limitele bunului simt. A ne comporta ferm, neîncălcând spaţiul psihologic personal al
celuilalt, cu respect de sine şi pentru interlocutor, inseamna a fi asertivi. In acest mod, putem sa fim în
cunoştinţă de cauză privind drepturile care ne revin într-un anumit context şi să beneficiem de ele.

Asertivitatea se aplica în cazul celor cărora le e greu sa spună “Nu” (atunci când îşi fac un deserviciu
acceptând ceva), care îşi asumă responsabilităţi care nu le revin, neglijându-le pe ale lor; care renunta la ei sau
la ceva privind persoana lor si asta le creeaza un discomfort, care nu-si pot sustine opinia intr-o situatie, care
se simt timizi etc. Cu alte cuvinte, aceste sugestii se adresează celor care se simt deficitari privind asertivitatea.

*Cele 10 reguli ale asertivitatii

1. Avem dreptul să ne evaluăm, să ne judecăm propriul comportament, gândurile şi emoţiile şi să ne asumăm

responsabilitatea pentru ele şi pentru consecinţele lor asupra noastră.

2. Avem dreptul să nu oferim motive sau scuze pentru a justifica propriul comportament.
Acest punct se refera doar la faptul ca ne putem asuma deciziile, comportamentul, actiunile noastre, in
limitele bunului simt. Este important de retinut ca nu invita la comportament egoist, individualist in raport cu
ceilalti.

3. Avem dreptul să judecăm dacă suntem responsabili să găsim sau nu, soluţii pentru problemele altora.
A fi asertivi presupune a alege si a decide daca intra in responsabilitatea noastra sa preluam la un moment dat,
o problema a altcuiva. De asemenea, nu face referire la ajutorul binevenit pe care este firesc sa ni-l acordam
reciproc daca prioritatile noastre ne permit aceasta.

21
4. Avem dreptul să ne răzgândim într-o anumită chestiune.
Privind punctul 4, a lucra organizat, a realiza planul de evoluţie a unei anumite acţiuni proprii este un mod
inteligent şi eficient de a aborda o activitate. De multe ori, însă, este necesar ca un scop minor sau major ce ni
l-am propus să suporte modificări, ca urmare a schimbărilor intervenite în ceea ce ne priveşte pe noi sau în ce
priveşte situatia. În consecinţă, este firesc şi avem dreptul să regândim scopul propus şi îndeplinirea lui sau
chiar renunţarea la el, în funcţie de caz.
Acelaşi lucru este valabil şi privind convingerile sau concluziile pe care le tragem despre ceva sau cineva.
Un exemplu des intâlnit este acela când considerăm că trebuie să ne schimbăm părerea făcută despre cineva –
din rea în bună sau invers - , ca urmare a faptului că ajungem să cunoaştem mai bine persoana.

5. Ai dreptul să faci greşeli şi să fii responsabil pentru ele.

Această sugestie se referă în special la cei care tind să fie perfecţionişti şi
să-şi supraevalueze greşelile sau la cei care se simt permanent presaţi de teama că vor greşi sau pot greşi ceva
– si chiar ajung sa nu mai actioneze pentru a evita aceasta. Este omenesc să facem greşeli. De asemenea
această sugestie nu este o permisiune de a greşi oricând, oricum, de a renunţa la acea latură absolut necesară
de a ne autoregla şi controla gândirea şi comportamentul.
Nu e o tragedie să facem greşeli, dacă învăţăm din ele. Nu trebuie să fim presaţi de teama reacţiei celor din
jur. În măsura în care suntem autonomi şi responsabili pentru noi, atunci noi suntem cei care ne apreciem o
greşeală, nu ceilalţi. În acelaşi timp, este important să fim deschişi la comentariile din jur despre eşecul nostru
şi să preluăm selectiv ceea ce considerăm util pentru noi, pentru dezvoltarea noastră ca persoană.

5. Ai dreptul să spui: Nu ştiu.

Avem voie să nu fim atotştiutori, avem voie să nu ştim anumite lucruri, în special în faţa persoanelor de
referinţă pentru noi. Atunci când ne cer informaţii despre care ei presupun că ar trebui să le ştim, nu e o
nenorocire dacă noi, de fapt, nu ştim să le răspundem. Dacă răspunsul ne scapă, putem să utilizăm, de la caz la
caz, alte opţiuni de a răspunde: nu ştiu; ne putem informa; răspunsul nu ţine de noi etc.

6. Ai dreptul să te comporţi independent de bunăvoinţa pe care ţi-o arată sau ţi-a arătat-o
cineva, fără să-i fi solicitat tu acest lucru.

De exemplu, dacă îţi face cineva o favoare pentru că aşa doreşte, acest lucru nu te obligă să-ţi modifici reacţia
ta, în cazul în care nu vrei aceasta. Altfel, acea favoare ar deveni un mijloc prin care celălalt ne determină să
răspundem cum doreşte el, nu cum vrem noi. Cu alte cuvinte, devine un mod de manipulare. Desigur, putem
să ne exprimăm aprecierea pentru acea favoare, putem să facem o remarcă în acest sens, dacă dorim.

7. Ai dreptul să fii ilogic în luarea anumitor decizii.

Acest aspect nu se referă la deciziile importante în viaţă sau la cele care presupun reguli de convieţuire în
societate, ci la situaţii care contribuie la menţinerea confortului nostru emoţional. Aceste decizii nu par logice
pentru că nu le putem explica pe moment, dar simţim că este foarte bine să le urmăm. Ele pot fi expresia unor
informaţii pe care le prelucrăm la nivel inconştient şi ca urmare, nu devenim conştienţi de ele sau pot fi
expresia unor inspiraţii.
22
8. Ai dreptul să spui: Nu înţeleg.
Această sugestie face referire în special la spiritul de competiţie prezent în societatea noastră, pe care îl
întâlnim inca din primii ani de şcoală, când deseori suntem ridiculizaţi dacă nu înţelegem ceva. Ulterior,
rămânem cu această jenă sau disconfort atunci când nu înţelegem o informaţie şi nu mai putem analiza dacă
intr-adevăr situatia este jenanta sau nu.

10. Ai dreptul să spui: Nu-mi pasă. Mi-e indiferent. Nu mă priveşte. Da, ai acest drept dar fara sa incalci
drepturile celorlalti, fara sa-i jignesti pe ceilalti!
De asemenea, această idee este aplicabila in limitele bunului simt si vine doar în sprijinul celor care nu pot
spune : Nu, care nu pot pune limite în relaţiile cu ceilalţi, care îşi asumă sarcini care nu le revin, neputându-le
refuza. Există situaţii în care putem afirma, in limitele bunului simt, că un lucru nu ne priveşte şi nu dorim să ne
implicăm.”

ASERTIVITATEA: MODUL DE COMUNICARE ASERTIVA

A. Etapa preliminara:
- Gandeste pozitiv;
- Asculta activ;
- Empatizeaza;
B. Model de exprimare:
Plecand de la modelul american “When you do, I feel, I need”, propunem urmatorul
discurs:
1. Cand s-a intamplat [fa referire la eveniment];
2. Am simtit [refera-te la sentimentele tale];
3. Deoarece [refera-te la efectul negativ];
4. Imi doresc sa [solicita sau ofera o solutie];
C. Tine cont de urmatoarele recomandari:
- nu actiona si nu critica in public daca nu este absolut necesar;
- nu te referi la cusururile, defectele persoanei careia I te adresezi;
- nu fi ironic;
- refera-te strict la situatia creata si la modul de rezolvare a ei.

CAPITOLUL V

ÎNVAȚĂ CUM SĂ ÎNVEȚI

"A invata cum sa inveti este cea mai importanta abilitate." Anonim

Rolul scolii in educatie:

Scoala urmareste atingerea unor obiective, cu ajutorul unor metode si mijloace stiintifice.

23
Scoala informeaza si formeaza elevii tinând cont de anumite principii, având grija sa evaluee modul in care
obiectivele au fost atinse.Scoala ne pregateste pentru prezent si pentru viitor.
La scoala primim informatii pretioase, pentru a le invata si a sti cum sa le aplicam mai tarziu.

Daca vrei sa fii un bun mecanic auto si sa fii apreciat pentru maiestria ta, va trebui sa inveti:
 fizica pentru a cunoaste procesele;
 mecanica pentru a intelege functionarea mecanismelor;
 limba romana pentru a sti sa discuti si sa-ti intelegi clientii;
 matematica pentru a-ti calcula preturile, profitul su salariul;

Daca vrei sa devii un bun politician, va trebui sa inveti:

 logica pentru a sti cum sa te exprimi si sa convingi oamenii;
 limba romana pentru a te face inteles;
 geografia pentru a sti unde sunt alegatorii tai si ce obiceiuri si traditii au;
 istoria pentru a intelege cum s-a dezvoltat si cum va evolua poporul tau.

Tu stii sa inveti?
 Cum iti folosesti creierul?
 Cum iti folosesti capacitatea de a memora?
 Cum iti pregatesti materialele, temele pentru a invata mai usor?
 Ce tehnici de memorare stii si folosesti?
 Stii ce stil de invatare preferat ai?

CE ATITUDINE SA AI PENTRU A INVATA MAI USOR:

Motiveaza-te si convinge-te singur ca trebuie sa inveti si ca nimic nu poti realiza fara a invata si a munci!
 Tu stii sa te motivezi?
 Cum te motivezi?
 Ce destin vrei sa-ti alegi?
 Vrei sa fii pe propriile picioare?
 Vrei sa fii o persoana de succes?

Schimba-ti atitudinea fata de scoala, societate, munca!

 Numai daca vei avea o atitudine pozitiva fata de acestea, vei putea intelege rolul scolii in viata ta si iti vei
gasi potentialul si energia pentru a invata!
 Numai daca te vei purta cu respect fata de profesori, colegi, oameni in general, vei putea sa devii mai usor
ceea ce-ti doresti!

24
Mai întâi raspunde la aceste intrebari:
 Cat timp aloci zilnic pentru a invata?
 La ce obiect/obiecte iti este cel mai greu sa inveti si de ce?
 La ce obiect/obiecte iti este cel mai usor sa inveti si de ce?
 Cum inveti tu? Daca ai o metoda preferata, cum procedezi?
 Cunosti o metoda de memorare (Mnemotehnica) pe care o folosesti atunci cand inveti? Care este aceasta?
 De ce crezi tu ca trebuie sa inveti?
Cum stai cu raspunsurile?

TEHNICI DE MEMORARE (MNEMOTEHNICI)

a) Sintetizarea sau rezumarea:

Ai un text pe care trebuie sa-l inveti, sau o lectie pe care trebuie sa o inveti. Pentru a reusi mai usor,
sintetizeaza informatia, adica alcatuieste un rezumat, reduce textul la ideile principale si invata-le pe acestea.
Dupa aceea iti va veni mult mai simplu sa umpli ideile principale cu continut!
b) Interpretarea si reformularea:
Interpreteaza ceea ce citesti sau auzi asa cum poti tu intelege si formuleaza cu cuvintele tale! O sa-ti fie mult
mai simplu sa intelegi si sa-ti amintesti ceea ce inveti!
c) Tehnica asocierii:
Cu cat mai multe senzatii fizice sunt asociate cu ceea ce citesti sau doresti sa inveti, iti va veni mai usor sa
intelegi, sa memorezi si sa-ti amintesti!
Asocierea vizuala: ceea ce citesti sau auzi va fi interpretat de tine prin imagini;
Asocierea auditiva: ceea ce citesti sau auzi va fi interpretat de tine prin sunete. De exemplu: vocea
profesorului, tonalitatea lui sau lecturarea cu voce tare a ceea ce doresti sa memorezi;
Asocierea chinestezica: ceea ce citesti sau auzi va fi interpretat de tine prin senzatii precum mirosul sau
miscarea sau senzatii tactile, ori elemente nonverbale (gesturi, semne, posturi corporale). Daca citesti despre
un crin, iti vei imagina cum miroase crinul, aceasta este o senzatie chinestezica. Daca inveti o miscare la sport
vei incepe sa exersezi fizic avea miscare.
d) Tehnica vizualizarii:
Iti trebuie un antrenament simplu pentru a aplica aceasta tehnica. Toti putem sa vizualizam ceea ce ni se
spune, dar unii dintre noi stim sa o facem mai bine, altii mai putin bine!
Incepe sa vezi cu ochii mintii ceea ce citesti sau ceea ce ti se spune ca si cum totul se petrece ca intr-un film, ca
in viata reala. Daca vei studia la romana opera unui autor si trebuie sa citesti un roman sau o nuvela sau un
fragment, in timp ce citesti vizualizeaza/vezi ceea ce citesti ca si cum s-ar intampla in realitate si tu ai asista, ai
privi la ceea ce se petrece. Retine detaliile vizuale, culorile, miscarea personajelor, cum sunt ele imbracate,
etc.
e) Tehnica fotografierii:
Daca ai un text la prima vedere, vei fotografia ceea ce scrie, constientizand fiec are detaliu vizual:
- Forma paginii;
- Incadrarea in pagina;
25
 - Textul si forma textului;
- Alineatele, semnele de punctuatie, enumerarile;
Vei memora ca intr-o fotografie iar atunci cand doresti sa iti amintesti informatia memorata vei incepe cu a-ti
aminti detaliile!
Antreneaza-te! Succes!
f) Acronimul:
Cuvânt format din prima sau primele litere ale cuvintelor dintr-o sintagmă, dintr-o expresie, dintr-un titlu sau
text.
Cunosti un acronim? Ce este ROGVAIV? Ce este SMART? Ele sunt acronime. Primul te ajuta sa memorezi
culorile din care este alcatuita lumina alba si celalalt te ajuta sa inveti elementele obiectivelor.
Activitate: Citeste textul de mai jos si retine cat mai multe caracteristici!
„Recomandari: pentru a invata mai usor trebuie sa respecti urmatorii pasi:
- Relaxeaza-te;
- Motiveaza-te;
- Asculta in timp ce citesti;
- Aranjeaza spatiul de lucru (fa ordine);
- Citeste cu voce tare;
- Vizualizeaza ceea ce citesti
Dupa cum vezi textul contine sase enumerari fiecare din ele incepand cu o litera ingrosata. Avem sase litere.
Alcatuieste cu ele un cuvant. Cele sase litere sunt initialele recomandarilor de mai sus:R M A A C V.
Acum incearca sa obtii cu ajutorul lor un cuvant. Cred ca ai ghicit, cuvantul este VACARM. Iata acronimul!
Invatandu-l iti va fi mai usor sa retii cuvintele cu care este asociata fiecare litera. Succes!
g) Metoda cuvintelor cheie:
Daca vrei sa memorezi un text, o fraza, o definitie, subliniaza cuvintele cele mai importante din acel text si
memoreaza-le. Cand vrei sa-ti amintesti textul/definitia vei incepe cu acele cuvinte cheie si apoi vei reusi sa-ti
amintesti in mod logic si restul informatiei!
Exemplu:
„Definitie: Follow-up este intalnirea de dupa un curs si dupa perioada de implementare in care masuram
impactul si dezvoltam noi solutii”.
Dupa cum observi, am subliniat cuvintele cheie. Memoram cuvintele cheie si apoi vom invata mai usor
definitia.
h) Invatarea mecanica:
Este cea mai folosita metoda, atunci cand inveti pe de rost, o poezie, un cantec, o definitie, un text. Pentru a
invata mecanim mai usor trebuie sa repeti cat mai mult ceea ce doresti sa inveti;

RECOMANDARI PENTRU A INVATA MAI USOR:

 Repeta;
 Testeaza-te cat mai des;
 Incearca sa vezi informatiile ca fiind foarte interesante;
 Invata-i pe altii (invatare prin predare);
 Fa pauze dese;
26
 Relaxeaza-te inainte;
 Mananca usor nu mult;
 Organizeaza-te;
 Subliaza informatia pe hartie;
 Scrie ceea ce vreai sa inveti;
 Ia notite si reciteste notitele;
 Straduieste-te sa fii atent la ore, la predare;
 Pune intrebari profesorului;
 Clarifica ceea ce nu intelegi;
 Invata lectia din clasa;
 Experimenteaza;
 Citeste materiale suplimentare;
 Nu ingrasa porcul in ajun;
 Fa-ti invatatul distractiv;
 Pune-ti o muzica buna!

Stiati ca muzica va ajuta sa invatati mai usor?Da, dar ce fel de muzica?

O cercetare interesanta menita sa puna în evidenta efectul muzicii asupra vietii, a fost realizat în Denver, SUA.
Aceasta a testat efectul muzicii rock si a celei clasice asupra plantelor, mai exact asupra petuniilor,
cârciumaresei si galbenelelor.

Efectele muzicii rock, punk, techno, muzica de proasta calitate:

 Plantele cresc anormal de mici, cu frunze putine sau fara frunze deloc.
 Plantele cresc îndepartându-se de sursa de sunet a muzicii rock.
 Plantele mor dupa doua saptămâni.
Deci ce efecte va imaginati ca are acest tip de muzica asupra noastra, a oamenilor?

Efectele muzicii clasice:

 Plantele cresc mai mult decât plantele din grupul de control (plante care nu au
 beneficiat de muzica).
 Plantele cresc catre sursa de sunet a muzicii clasice.
 Unele plante au ajuns sa se încolceasca în jurul difuzoarelor.
 Plantele au înflorit.

Cand invatati, puneti o muzica buna, in surdina, nu tare, nu agresiva. Aceasta va va ajuta sa invatati mai usor!
Spor la invatat si succes!

CAPITOLUL VI
27
 PERSONAL BRANDING SAU IMAGINEA PERSONALA

„Fiecare om este o marca, prin felul in care socializeaza, prin ceea ce stie, prin ceea ce spune. Eu am avut
marele noroc de a trai in aceasta cultura care apreciaza tipii draguti si simpatici.” Jerry Seinfeld

Brandul personal este cartea ta de vizită. Determină modul în care ești perceput de către ceilalti, cât de mult
timp, cumsi ce își vor aminti despre tine.

Te rog sa faci acest exercitiu:

Cu un pix si o foaie de hartie si raspunde la urmatoarele intrebari:
a) Cum te descriu prietenii tai apropiati altor prieteni?
b) Cum te descriu colegii tai altor prieteni?
Ai raspuns sincer? Ce opinie ai? Crezi ca ai o imagine buna? Crezi ca trebuie sa schimbi ceva? Haide sa o facem
impreuna!

Brandul personal este influentat de:

 Cum reactionezi;
 Cum te imbraci;
 Cum vorbesti in public;
 Cum mananci;
 Cum arata cv-ul tau;
 Cum iti alegi prietenii si colaboratorii;
 Cum comunici;
 Cat de punctual esti.

Cum trebuie sa fie imaginea ta?

 Clara – să reiasă foarte limpede cine esti
 Autentica – crezi în valorile tale și le manifești, sau doar sună bine?
 Remarcabila – personalitatea ta trebuie să se resimtă din prima;
 Energica – cei mai buni sunt cei care își exprimă pasiunea pentru ceea ce fac;
 Consistenta – este bine să nu te contrazici în afirmațiile despre ceea ce poți sau nu să faci;
 Vizibila – semnatura, cont facebook, linkedin, etc.

Prima impresie element al imaginii personale:

 imaginea generala a persoanei;
 modalitatea de exprimare (tonul vocii, coerenta, fluenta etc);
 ceea ce exprima concret persoana in cauza.

28
La ce iti foloseste o imagine personala (brand personal) bine construita?
 Să te faci remarcat.
 Să ai o imagine profesionistă.
 Să afle lumea cine esti si cu ce te ocupi.
 Să ai o viata frumoasa.
 Să ai succes la scoala, in societate si intre prietenii tai;
 Să fii apreciat de cat mai multe persoane.
CV-UL TAU UN ELEMENT IMPORTANT AL BRANDULUI PERSONAL

Un curriculum vitae (CV) este un document scurt, de una sau maximum doua pagini, care iti rezuma
experienta profesionala, setul de abilitati si deprinderi, precum si studiile pe care le-ai finalizat.
In unele cazuri, el mai poate include si unele informatii personale despre candidat, precum lista de activitati
preferate in timpul liber. Un CV bine redactat te va face sa iesi in evidenta printre ceilalti candidati si sa iti
cresti sansele de a fi chemat la interviu sau chiar de a obtine jobul respectiv.

Tipuri de CV:
 CV-cronologic:
Este modelul preferat de angajatori, pentru ca le permite sa vizualizeze mai usor parcursul tau profesional.
Acest tip de CV incepe prin listarea posturilor pe care ai lucrat, enumerate in ordine cronologica inversa, de la
cel mai recent pana la primul tau loc de munca. CV-ul cronologic ii avantajeaza mai ales pe cei care au o
experienta bogata pe piata muncii si care au un traseu ascendent, pentru ca se va vedea clar evolutia si
avansarea lor.
 CV-functional:
Scoate in evidenta mai degraba abilitatile unui candidat si competentele sale intr-un anumit domeniu. Acesta
este un model folosit in special de persoanele care nu au experienta de munca, de cele care vor sa faca o
schimbare in cariera sau de cei care lucreaza in domenii precum IT-ul, unde angajatorii se axeaza mai mult pe
ce stie candidatul sa faca.
 CV-combinat:

29
Este un CV functional si organizat cronologic, care incepe prin enumerarea abilitatilor si competentelor si
continua cu redarea cronologica a locurilor de munca pe care le-ai ocupat.
Acest model de CV are dezavantajul de a nu fi foarte atragator pentru angajator si de a se lungi mai mult decat
este dispus un recruiter sa citeasca
 CV-tintit:
Este un model de CV personalizat in functie de un job anume pentru care aplici. Acest tip iti creste sansele de a
obtine un loc de munca pe care ti-l doresti foarte mult si este recomandat sa il concepi pornind de la lista de
cerinte din anuntul de angajare.
CV-ul tintit scoate in evidenta fix acele abilitati si acea experienta relevanta pentru o pozitie anume, astfel
incat sa il convinga pe angajator ca te pliezi perfect pe jobul respectiv.
 Mini-CV:
Este un model scurt de CV, pe care angajatorul ti-l poate cere atunci cand esti angajat printr-o recomandare.
Acesta este doar o formalitate care sa ii confirme angajatorului ca esti potrivit pentru postul respectiv.

IMAGINEA PE RETELE DE SOCIALIZARE (SOCIAL MEDIA)

Acorda importanta urmatoarelor elemente:
 Poza de pofil;
 Albumele afisate;
 Numele ales;
 Postarile;
 Prietenii;
 Like-uri si distribuiri;
 Limbajul folosit;
 Scriere corecta;
 Grupurile din care faci parte;
 Muzica pe care o asculti.

“Reputatia este ceea ce spun oamenii despre tine dupa ce ai parasit incaperea.” Jeff Bezos, fondatorul
Companiei Amazon.com

Avantajele retelelor de socializare:

 comunicarea rapida si gratuita;
 Facilitarea legaturilor dintre persoane
 raspandirea rapida a stirilor, zvonurilor si evenimentelor;
 imbunatatirea calitatii comunicarii in scris a utilizatorilor.
 distribuirea de informatii si continut electronic;

Dezavantajele retelelor de comunicare:

30
 calitatea interactiunii sociale fata in fata are de suferit, persoanele ne mai folosind un limbaj al corpului;
 continutul de pe retelele sociale nu pot fi considerate veridice, adesea informatiile sunt pur subiective;
 persoane rau intentionate pot folosi informatiile personale pentru santaj, furt de indentitate sau urmarie
in viata reala;
 toate datele utilizatorului (texte, stari, imagini, videoclipuri, etc) vor fi stocate permanent in cadrul
companiei, adica in momentul in care incarci date pe reteaua de socializare acestea vor ramane stocate
undeva in cloud chiar daca ulterior stergi datele respective.
 se poate distribui imagini si texte sau publica comentarii care aduc injurii la imaginea unei persoane iar
acest lucru poate avea efecte grave asupra comportamentului persoanei in cauza, in special daca este
vorba de adolescenti.

Despre pericolele retelelor de socializare:

 Conform statisticilor retelelede socializare si in special facebook este principalul mediu din care sunt
recrutate victimile violului, sclaviei sexuale, traficului de carne vie, ale exploatarii in general.
 Persoane care si-au creat conturi false, cu identitate falsa, poze ce nu le apartin, cu o poveste frumoasa
evident falsificata, te pot aborda propunandu-ti o intalnire, propunandu-ti o relatie, cerandu-ti datele
personale, adresa, numele, numarul de telefon. Mai tarziu poti deveni victima amanintarilor, santajului,
sau chiar al rapirii si exploatarii impotriva vointei tale intr-o tara straina;
 Autorii de spargeri in apartamente/case, isi identifica locul unde sa dea urmatoarea lovitura de pe
facebook. Victimile isi pun poze sau ofera prea multe amanunte despre adresa lor, despre obiectele din
casa, despre programul lor „voi fi plecat doua saptamani in excursie la Roma!”.

Recomandari pentru folosirea facebook si retelelor de socializare:

 Nu-ti oferi adresa, numarul de telefon;
 Nu oferi prea multe detalii despre tine;
 Pozele sa nu contina detalii care sa arate unde locuiesti, cat de bogat esti, daca esti singur/singură si
părintii tai sunt plecati ;
 Mesajele, postarile pe care le pui in retelele de socializare te pot da de gol: mesaje triste despre parintii
care sunt la distanta, urari de la multi ani, comentarii cu prietenii lasate sa fie vazute in public;
 Cand parasesti apartamentul/casa, nu anunta in facebook!
 Foloseste setarile de confidentialitate ale facebook si protejeaza-ti mesajele private, parolele;
 Nu oferi nimanui parolele tale, schimbă periodic parolele, foloseste parole imposibil de dedus. Stiai ca un
numar imens de persoane folosesc ca parola: numele persoanelor iubite, numele animalelor de companie?
Datele de nastere? Siruri de cifre de la 1 la 9 sau literele „qwerty”, ori combinatii dintre acestea? Unui
profesionist ii va trebui cateva minute sa va afle parola si sa intre in conturile voastre;
 Nu va lasati telefoanele pe mana nimanui. Dureaza 30 de secunde ca cineva sa va instaleze un soft si va
poate asculta convorbirile, citi mesajele, citi agenda telefonica, postarile, conturile de internet sau sa auda
ce vorbiti in casa chiar daca telefonul este inchis, ori sa va spioneze prin camera propriului vostru telefon
sau a laptopului vostru!

31
RECOMANDĂRI PENTRU A-TI CONSTRUI O IMAGINE PERSONALĂ CORECTA:
La scoala:
 Ajută-ti colegii;
 Respectă profesorii;
 Fii politicos;
 Invata, invata si iar invata. Munceste, fara munca nu poate reusi nimeni!
 Participa la cat mai multe cursuri, activitati sportive pentru a sti ce ti se potriveste;
 Obtine note bune la scoala. Aceasta va conta in toata viata ta.
 Dezvolta-ti o cariera in scoala, intr-o disciplina sportiva, intr-o meserie, care sa fie pasiunea ta;
 Citeste, formeaza-ti o cultura generală cat mai bogată.

In societate:
 Ajută-ti parintii, rudele, prietenii, vecinii, oamenii ai batrani sau mai tineri care au nevoie de ajutorul
tau;
 Participa la activitati caritabile sau de voluntariat (de ajutorare a celor ce au nevoie);
 Fii respectuos si politicos/politicoasa;
 Poarta-te cu demintate;
 Ai grija la hainele tale, postura ta corporala, igiena ta, infatisarea ta;
 Ai grija cum vorbesti. Nu fi vulgar, nu fi artagos, nu jigni pe nimeni.
 Evita violenta, agresivitatea.

Succes!

32
 BIBLIOGRAFIE:

•MIELU ZLATE: Tratat de psihologie organizaţional – managerială;

•SERGIU SANDULEAC: Lector universitar UPS „Ion Creangă” Chișinău, Republica Moldova, articol publicat.
•ABRIC JEAN-CLAUDE, Psihologia comunicării. Teorii şi metode, Polirom, Iaşi, 2002;
•ANDRÉ CRISTOPHE, LELORD, FRANÇOIS, Cum să ne purtăm cu personalităţile dificile;
•CHELCEA SEPTIMIU (coord.), Psihosociologie. Teorie şi aplicaţii, Editura Economică;
•CHELCEA SEPTIMIU, Comunicarea nonverbală: gesturile şi postura;
•DAGENAIS BERNARD, Campania de relaţii publice, Polirom, Bucureşti;
•DE LASSUS RENE, Analiza tranzacţională, Teora, 2005;
•DINU MIHAI, Comunicarea, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1997;
•SIMONA IOVANUT, Comunicarea.

33
34