IMAGINEA DE SINE SI STIMA DE SINE

I. Delimitari conceptuale

Baron defineste conceptual de sine ca fiind o colectie organizata de credinte si

simtaminte despre noi insine, o reprezentare organizata, o structura de referinta prin care
individual evalueaza perceptiile care au legatura cu mediul social. La baza formarii sinelui sta
experienta noastra stocata in memorie, care mai tarziu va fi utilizata in evaluarea unor situatii
sociale. Memoria de lunga durata asigura mentinerea relative stabile a schemei sinelui care
implica organizarea informatiilor pe care oamenii le au despre ei insisi, caracteristici,
attribute, principia, statut social, familial, sex. Aceasta schema se construieste de-a lungul
timpului fiind rezultatul interactiunilor dintre individ si mediul sau fizic, socio-cultural,
functionand ca un ecran prin care informatia care vine este codificata si selectata.
Hilgard si Attkinson considera ca sinele este o parte a conversatiilor noastre zilnice
care se refera la ansamblul ideilor, simtamintelor si atitudinilor pe care le avem fata de noi
insine, este incercarea noastra de a ne explica fata de noi insine, dar si fata de altii.
In termini piagetieni, sinele este schema de organizare a impresiilor, simtamintelor si
atitudinilor fata de noi insine.
Stima de sine este mai mult o reactie afectiva, o evaluare a ceea ce stii sau o atitudine
pozitiva sau negative fata de propria persoana, mod de a te simti, capabil sau nu, important
sau nu, valoros sau nu. Stima de sine, fiind predominant afectiva, este mai mult influentata de
situatiile in care individual realizeaza succese sau inregistreaza esecuri, este astfel afectata de
idealurile si aspiratiile noastre, intervenind aici sistemul de valor la care ne raportam.
Suportul cognitive al stimei de sine este conceptual de sine, chiar daca relatia nu este
univoca, fapt ce duce la concluzia ca si ea este multidimensionala asemeni conceptului de
sine. Astfel stima de sine poate prezenta oscilatii cu privire la un aspect si sa ramana constanta
sau chiar sa creasca la alt aspect. Daca un individ se realizeaza pozitiv spunem ca are stima de
sine ridicata, daca se evalueaza negative spune ca are stima de sine scazuta.
Studiile intreprinse de Marsh si colaboratorii sai, 1988, au gasit corelatii ridicate intre
realizarile individului si dimensiunea corespunzatoare a conceptului de sine, exemplu 0,55
dintre realizarile din domeniul matematicii si self-conceptul mathematic sau 0,25 dintre
realizarile verble si component lingvistica a self-conceptului.
Un rol important in formarea conceptului de sine il joaca grupul, care devine un cadru
de referinta, de comparatie. Skaalvik, 2001, subliniaza ca pot fi considerate surse ale
informatiilor pentru organizarea conceptului de sine urmatoarele: observarea directa a
realizarilor, raspunsurile, aprecierile cadrelor didactice si comentariile in clasa, raspunsuri,
comentarii ale colegilor din clasa, comentarii, aprecieri venite din partea celor din afara clasei
precum si rangurile instituite la nivelul grupului.
Dup ace s-a format, in linii mari, conceptual de sine ramane relative stabil la o anumita
grupa de varsta. Pentru a schimba conceptual de sine general este nevoie de un numar mare de
experiente care sa fie incompatibile cu acesta.

II. Modelul de organizare a sinelui dupa G. Allport

Sinele, care nu exista la nastere, emerge gradual pana in perioadele adulte parcurgand
opt faze, dupa cum urmeaza:

- primul an de viata este marcat de recunoasterea propriului corp sau simtul unui eu
corporal;
- simtul unei ,,identitati de sine continue, care se dezvolta in al doilea an de viata,
process in care limbajul are un rol extreme de important. Utilizarea repetata a
numelui de catre adult va duce la invatarea acestuia de catre copil;
- sensul ,,stimei de sine, mandria, respectful fara de sine sunt invatate de copil
incepand cu al treilea an de viata, ceea ce va determina dorinta de autonomie si
independent fata de adult
- extensia eu-lui este marcata de manuirea de catre copil a cuvantului mine (al meu)
si aparitia sentimentului de proprietate, care se extind asupra obiectelor din mediul
extern;
- ,,imaginea eu-lui, copilul invata incepand cu anul al patrulea de viata, ceea ce
este bun sau rau pentru el, compara ceea ce poate el sa faca si care sunt
expectantele celor din jur fata de el;
- eu-l devine ,,factor rational, ceea ce ii va permite copilului sa gandeasca asupra
lucrurilor si sa recunoasca faptul ca gandirea este folosita in rezolvarea de
probleme;
- in jurul varstei de 12 ani se dezvolta un nou nivel al sinelui denumit ,,efortul
personal central, ceea ce favorizeaza orientarea in viitor, organizarea si
formularea unor scopuri mai indepartate;
- ultimul stadiu este cel de ,,cunoasterea cunoascatorului care presupune ,,existent
unui subiect in subiect, un fel de supersubiect responsabil cu cunoasterea de sine.
In acest ultim stadiu sinele este unic, constient si sintetizeaza toate celelalte functii
din stadiile anterioare.
 Dezvoltarea acestui sine poate fi sumarizat astfel: an 1 copilul invata ca exista,
cunostintele se realizeaza la nivel sensorial; an 2 copilul invata de indentitatea ramane intact
chiar daca se schimba circumstantele; 3 simtul mandriei rezulta din realizarile individuale, 4
ani copilul extinde imaginea eu-ului asupra altor obiecte; 4-6 ani dezvolta o constiinta sau
un superego, poate opera cu concept de bun-rau, drept nedrept; 6-12 ani copilul formuleaza
motive, scopuri si rezolva logic problem complexe; 12-adolescenta formuleaza scopuri
pentru viitor, incepe sa-si organizeze viata in functie si de altii; adult sintetizeaza stadiile
precedente de evolutie a sinelui.

III. Cauzele si consecintele unei stime de sine scazuta

Cauza care sta la baza scaderii stimei de sine se afla in copilarie si este provocata de 4
mari factori:

- Parinti hipercritici

Atunci cand critici un copil mereu, el automat se invinovateste si devine din ce in ce mai
nemultumit, frustrat, dezvoltand astfel emotii negative.

- Abuzul parental

Epitetele negative de genul ,,esti un prost, ,,nu esti in stare de nimic, etc. Comparatiile cu
altii, de genul ,,uite ce baiat are vecinul meu, este olimpic la matematica, nu ca tine,
etc. Pedepsele si violentele fizice, restrictii si impuneri fara explicatii sau negocieri. Abuzul
parental insa se poate manifesta si prin incest sau ,,cocolire excesiva deoarece in acest mod
copilul nu este lasat sa experimenteze, iau parintii deciziile pentru el si i se ia dreptul si
capacitatea de a-si gestiona propria viata.

- Abandonul

Divortul, abandonul de catre un parinte sau de catre ambii.

- Traume legate de competenta si relationare

Afirmatii negative in momente importante pentru copil; de ex. la o serbare parintele sau un
profesor ii face observatie in public sau o colega il umileste in fata clasei, etc.

Printre consecintele stimei de sine scazuta putem enumera: lipsa increderii in sine,
timiditatea, frustrarea, neacceptarea, incapacitatea de a socializa, performante scazute,
dependenta de tutun, droguri, sex, de alte persoane, bulimia, anxietatea, depresia, violenta,
suicidul.