TEMPERAMENTUL

Prezentare realizată de prof. FLORICA PODARIU

Colegiul Național ”A.T. Laurian” Botoșani
TEMPERAMENTUL

1. Definiție și caracterizare
2. Tipologii temperamentale
 1. Definiție și
caracterizare
Temperamentul este
latura dinamico-energetică
a personalităţii, cu caracter
înnăscut, care
structurează din punct de
vedere formal conduita
umană.
În viața de zi cu zi, fiecare dintre noi
este confruntat cu situații sau
evenimente care pun în evidență
moduri diferite de a reacționa:
- unii sunt rapizi, prompți, se
angajează imediat într-o activitate, alții
sunt lenți, fac lucrurile parcă împotriva
voinței lor;
- unii sunt impulsivi, nerăbdători,
agitați, în timp ce alții sunt calmi, liniștiți,
aproape impasibili;
- unii sunt veseli, optimiști, caută
mereu compania celorlalți, alții sunt mai
posomorâți, pesimiști, preferă
momentele de singurătate.
Temperamentul:
- cea mai expresivă latură a
personalităţii umane;
- are un caracter înnăscut;
- cea mai generală şi constantă
caracteristică a omului;
- nu determină aptitudinile sau
caracterul;
- cunoaşterea sa are relevanţă în
orientarea vocaţională.
2. Tipologii temperamentale
Tipologia lui Hippocrate

Coleric Sangvinic

Flegmatic Melancolic
Colericul este energic, nelinișit, impetuos, uneori impulsiv și își
risipește energia.

Inegal în manifestări, el oscilează între entuziasm și

deznădejde, între bucurie și tristețe, între încredere
exagerată în sine și descurajare. Este capabil de trăiri
afective intense, dar la fel de inegale, exagerând atât
prietenia, cât și ostilitatea. Stările afective se succedă cu
rapiditate și i se pot citi ușor pe fața lui foarte expresivă.

Persoană foarte activă, colericul este capabil de inițiative

îndrăznețe și se poate mobiliza la maximum în acțiuni de
durată. În același timp, se adaptează greu la acțiuni
monotone care presupun munci migăloase.

Are tendințe de dominare în grup și-i poate antrena cu

ușurință pe alții în acțiuni comune. Se dăruiește cu
pasiune unei cauze sau unei idei. Vorbirea îi este rapidă,
precipitată, însoțită de o gesticulație abundentă.
Sangvinicul este vioi, vesel, optimist și se adaptează cu ușurință la
orice situații. Este temperamentul bunei dispoziții. Fire
activă, se angajează rapid într-o activitate, dar schimbă
activitățile foarte des deoarece simte permanent nevoia
de ceva nou.

Această mobilitate accentuată face dificilă fixarea

scopurilor și consolidarea intereselor. Are capacitate de
lucru îndelungată și își menține rezistența și echilibrul
psihic în situații dificile. Trăirile afective sunt intense, dar
sentimentele sunt superficiale și instabile.

Trece cu ușurință peste eșecuri sau decepții

sentimentale. Este comunicativ, stabilește ușor contacte
cu alte persoane. Vorbește repede cu o mimică și o
gestică expresive.
Flegmaticul este opusul colericului. Liniștit, calm, imperturbabil,
cugetat în tot ceea ce face, pare a dispune de o răbdare
fără margini. Nu se pripește niciodată, lucrează încet
și tacticos.

Se adaptează greu la o activitate nouă, este înclinat spre

rutină și activități stereotipe. Are o putere de muncă
deosebită și este foarte tenace, meticulos în tot ce face.

Este capabil de sentimente profunde și durabile, dar

expresivitatea emoțională este redusă. Cu greu poți citi
pe fața lui ceea ce simte. Fire închisă, puțin
comunicativă, preferă activitățile individuale. Vorbirea
este lentă, fără gesticulație evidentă.
Melancolicul are disponibilități energetice reduse, este puțin rezistent
la eforturi îndelungate și, de aceea, în condiții de
suprasolicitare se epuizează rapid.

Este sensibil, puternic afectat de insuccese, foarte

exigent cu sine și neîncrezător în forțele proprii.

Puțin comunicativ, închis în sine, melancolicul are

dificultăți de adaptare socială. Este frământat de trăiri
afective intense și complexe, dar care nu sunt
exteriorizate.

Are capacitatea de a desfășura acțiuni de finețe,

migăloase, chiar cu prețul unei epuizări rapide. Debitul
verbal este scăzut, gesticulația redusă.
 Teorii temperamentale

a. Teoria lui Pavlov

 tipul puternic, neechilibrat, excitabil / colericul;

 tipul puternic, echilibrat, mobil / sangvinicul;
 tipul puternic, echilibrat, lent / flegmaticul;
 tipul slab / melancolicul.
 Teorii temperamentale
b. Teoria lui C. G. Jung:

Extraversiune: Introversiune:

caracteristică persoanelor caracteristică persoanelor

deschise, cu mulţi prieteni, cu o fire închisă, retrase,
orientate spre activităţi liniştite, distante şi
practice; rezervate faţă de semenii
lor, stăpâne pe sine.
 Teorii temperamentale

c. Teoria lui Eysenck:

Stabilitate - instabilitate

 extravertitul instabil/colericul;
 extravertitul stabil/sangvinicul;
 introvertitul stabil/flegmaticul;
 introvertitul instabil/melencolicul.
 Teorii temperamentale
d. Teoria lui G. Heymans şi E. D. Wiersma:

Tipologia temperamentală este

delimitată de trei parametri: Tipuri temperamentale

emotivitatea
(emotiv – non-emotiv)

activismul
(activism – non-activism)

ecoul
(primaritate – secundaritate)
● În practică, tipurile temperamentale pure sunt
rare. Cei mai mulți dintre noi avem însușiri
combinate de la mai multe tipuri, dar dominante
sunt cele ale unui anumit tip.
● Nu există temperament bun sau rău.