Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Agreabilitatea
A+ A-
Încredere Suspiciune
Altruism Egoism
Cooperare Competiție
Modestie Aroganța
Evitarea conflictelor Confruntarea
Conștiinciozitate
C+ C-
Finalizare Amânare
Organizat Dezorganizat
Planificat Neplanificat
Perseverența Renunțare
Autodisciplina Impulsivitate
Neuroticismul
N+ N-
Instabilitate Stabilitate
Tensionat Relaxat
Devalorizare de sine Valorizarea sinelui
Control scăzut al impulsurilor Control ridicat al impulsurilor
Rezistență mică la stres Rezistență mare la stres
Nevoia de
siguranță
Exprimată Reprimată
Atașament Atașament
securizat (AS) Frică (F)
dependent (D)
Extraversiune
Sociabilitate Activism
Comportamentul de tip C – D
I. Localizarea controlului
Oamenii au tendința de a face o legătură între comportament și sistemul de întăriri (+ sau –)
Există o tendință general umană de a justifica comportamentul, atribuind o anumită cauzalitate acestuia
Modalitatea de a atribui cauze devine dimensiune a personalității, fiind denumită localizarea controlului (eng:
locus of control/LOC)
a. Internii
- LOC intern, Atribuire dispozițională (internă)
Ex: am reușit deoarece sunt inteligent
Ex: nu am reușit pentur că nu am depus efort
b. Externii
- LOC extern, Atribuire situținală (externă)
Ex: am reușit deoarece m-a ajutat colegul
Ex: nu am reușit deoarece nu am avut noroc
De ce LOC?
Internii: comportamentul stă sub control personal
Externii: comportamentul stă sub control extern
Consecințe
Dacă depinde de mine, atunci data viitoare voi depune mai mult efort
Dacă ține de forțe pe care nu le pot controla, nu are sens să mă mobilizez
Rezultate ale cercetărilor
LOC intern, corelații cu:
- Rezistența la influență +
- Sensimentul de a fi competent +
- Starea de bine subiectivă +
- Stima de sine globală +
- Auto-eficiență +
- Responsabilitate +
- Coping activ la stres +
Diferențe interpersonale la nivelul LOC
a. Relația actor-observator
b. Performanța în sarcini
c. Clasa socială
d. Încrederea în sine
Variabila gen (Strickland, 1998; Ekeland, 2001)
Nu au fost evidențiate diferențele semnificative de gen la nivelul atribuirii generale a cauzalității
(LOC global).
La nivelul LOC specific:
M interni comparativ cu F în ce privește aspectele academice
F externe comparativ cu M după divorț
Variabila vârstă (Doherty, 1986; Baron, 2002)
Odată cu vârsta, se remarcă o predominanță a internalității
Variabila cultură (Uba, 1998)
Asiaticii mai externaliști decât americanii
LOC: Metodologie
The Internal – External (I – E) Scale (Rotter, 1966)
Item (ex.)
a. Multe din evenimentele nefericite din viață se datorează în parte ghinionului
b. Eșecurile oamenilor rezultă din greșelile pe care chiar ei le fac
II. Comportamentul de tip A/B – Friedman și Rosenman
Anumite persoane prezintă un risc mai mare al îmbolnăvirilor cardiace, comparativ cu alte persoane.
Comportamentul de tip A
- Competitivitate
- Nerăbdare
- Ambiție
- Ostilitate
Comportamentul de tip B
- Control emoțional
- Iritabilitate scăzută
- Rezistență la frustrare
- Atitudine relaxată
Cercetări ulterioare: rezultate
Două componente ale patternului A (Hallberg, 2007)
1. Nevoie accentuată de realizare de sine („lupta pentru excelență”, efortul pentru atingerea unor
standarde înalte) – corelată pozitiv cu performanța în sarcini complexe, satisfacția în muncă
Explicații (Preckel, 2005) – supraimplicare, efort susținut, complexitatea este privită ca o
provocare
2. Iritabilitate/nerăbdare – asociată cu probleme cardiovasculare (Smith, 1998), probleme psihomatice
(Barling, 1992), sindromul burnout (Jamal, 2001)
Diferențe interpersonale
a. Raportarea la relație
b. Autodezvăluire
c. Rezistența la frustrare
d. Control emoțional
Cercetări actuale: tipul C
Capacitate scăzută de recunoaștere și verbalizare a propriilor emoții negative
Sentiment de neputință și inutilitate
Control redus în situații generatoare de stres
Prezintă 2 componente (Themoshok, 1990):
a. Conformismul social
Comportamente în acord cu norma grupului, chiar și în situația în care valorile/credințele personale sunt
în contradicție cu cele ale grupului, tendința spre dezirabilitate socială, dorința de a fi acceptat și teama de
a nu fi respins social
b. Suprimarea emoțiilor
Control exagerat al exprimării emoționale (atât emoții negative, cât și pozitive)
Cercetări actuale: tipul D
a. Inhibiția socială
Tendința de a evita potențialele pericole asociate contextului de interacțiune socială; inhibiție, tensiune în
relațiile interpersonale
b. Emoționalitatea negativă
Tendința de a experimenta emoții negative, o atitudine generală negativă despre sine, lume, viitor
Riscul asociat celor 4 tipuri de comportament
Comportamentul A/B – risc pentru bolile coronariene
Comportamentul C – risc pentru cancer
Comportamentul D – risc pentru AVC
Perspectiva umanistă a personalității
A treia forță în psihologie
Principii
- Eliminarea determinismului
- Eliminarea noțiunii de conflict intrapsihic
- Capacitate de autoanaliză
- Împlinirea potențialului personal
- Capacitatea de decizie
- Orientarea spre viitor
Abraham Maslow – Structura personalității
Conceptul de trebuință (nevoie)
Definire
- Dezechilibru
- Tensiune
- Comportamente de satisfacere
Diferențe semantice: trebuință – instinct
Structura trebuințelor
Fiziologice – puternice, relativ automate și stereotipe
Siguranța – sănătate emoțională versus anxietate, activități rutiniere, evitarea experiențelor noi
Afiliere – atașament securizant versur evitant sau anxios
Stima – respectul de sine (self-worth) și respectul din partea altora (recunoaștere, statut, succes social)
Autorealizare (Self-Actualization) – împlinirea potențialului, talentului și a abilităților
Caracteristici ale nevoilor
Cu cât nevoia este poziționată mai jos, cu atât ea e mai puternică (își cere satisfacerea mai pregnant)
Nevoile de ordin superior apar mai târziu în dezvoltare ontogenetică
Nesatisfacerea unei nevoi de deficit produce o criză, pe cât nesatisfacerea nevoii de creștere nu duce la o
criză
Satisfacerea nevoilor superioare conduce la creșterea personală, împlinire și starea de bine
Gratificarea nevoilor superioare implică și acțiunea unor factori externi
Nevoile nesatisfăcute sunt cele care motivează comportamentul
Principiul homeostaziei – satisfacerea unei nevoi este însoțită de scăderea tensiunii și re-echilibrarea organismului
Principiul emergenței – o nevoie situată pe un palier superior este satisfăcută numai după ce nevoile situate pe un
palier inferior sunt satisfăcute
Privire critică
- Principiul homeostaziei
- Principiul emergenței
- Caracterul acultural
- Caracterul atemporal
Conceptul de metamotivație
Clasic – trebuința de autorealizare
Contemporan – analiză atentă, realistă a motivelor propriului comportament sau comportamentului altei persoane
și formarea, pe baza acestei analize, a unei atitudini
Alber Bandura, Teoria socială a personalității
Comportamentul este rezultatul unui proces de învățare bazată pe sistemul de întăriri (recompensă-
puniție). Nu în toate cazurile, învățarea trebuie întărită prin recompensă-pedeapsă.
Variabilele cognitive influențează învățarea. Învățarea nu este imitativă, ci e un proces deliberat și
consistent.
Aprecierea și anticiparea efectelor comportamentului observat; ghidarea conduitei pe baza imaginării
efectelor.
Modelarea și învățarea observațională
Bobo Doll Studies
Experimente de laborator prin reconstrucția unor situații sociale.
Grupuri experimentale:
- Expunere la modele comportamentale agresive (G1)
- Non-agresiune (G2)
Grup de control:
- Non-expunere (G3)
Model feminin & Model masculin
Prin metoda observației sistematizate, se măsurau:
o Agresivitatea fizică
o Agresivitatea verbală
o Inhibiția agresivității
Rezultate:
- Nr și intensitatea actelor agresive este mai mare la G1 față de G2 și față de G3
- Inhibiția agresivității este mai mare la G2 față de G3
- Copiii imită comportamentul modelului de același sex în mai mare măsură decât pe cel al sexului opus
- În general, modelul masculin este mai degrabă preluat decât cel feminin, indiferent de genul subiecților
- Băieții imită comportamentul agresiv fizic mai mult decât fetele, indiferent de genul modelului
- Nu există diferențe semnificative de gen la nivelul comportamentului agresiv verbal
- Subiecții expuși modelului masculin nonagresiv au un comportament mai puțin agresiv decât grupul de
control, însă aceste diferențe sunt nesemnificative atunci când modelul este feminin.
Modelarea și învățarea observațională
- Învățarea observațională (socială)
o Achiziție de conduite
o Mecanismul imitației
o Inexistența unei întăriri explicite
- Noțiunea de model
o Standard de conduită
o Persoana al cărei comportament va fi preluat
- Alte manipulări experimentale
o Tipul modelului (de putere/de statut)
o Conduite dezirabile – indezirabile
Concluzia:
Comportamentul agresiv este „modelat” prin învățare observațională
Modelarea: procese și fenomene psihice implicate:
- Concentrarea atenției
- Memorarea
- Reproducerea motorie
- Motivația
Conceptul de auto-eficiență
Expectanța =
- Probailitatea subiectivă privind apariția unui rezultat, ca urmare a unui anumit comportament
- Stare internă, o atitudine sau un set prin care persoana anticipă un anumit eveniment
Expectanțe la:
- Nivelul consecințelor realizării unui comportament
- Nivelul modului de desfășurare a comportamentului
- Nivelul credințelor subiectului în propria performanță
Conceptul de auto eficiență
= credința persoanei că poate organiza și executa un anumit curs al acțiunii, ca obține anumite rezultate
într-o sarcină.
Conceputl de auto-eficiență: rezultate ale cercetărilor
Corelațiile autoeficienței cu:
- Alegerea tipului de sarcină/job
- Intensitatea efortului cognitiv și persostența în sarcină
- Intensitatea reacțiilor la stres
- Starea de bine:
o Persoanele uc SEF înalt abordează sarcinile dificile ca pe provocări și nu ca pe amenințări
o Se angrenează în activități de interes față de care dezvoltă un atașament puternic
o Persoanele cu SEF înalt realizează predominant atribuiri dispoziționale
Studentii cu SEF inalt obtin rezultate academice superioare celor cu SEF scazut, in conditiile controlarii
inteligentei si a efortului cognitiv
Subiecţii care primesc un control al rezultatelor în anumite sarcini (feedback) au un nivel mai înalt al auto-
eficienţei privind rezultatele în sarcinile viitoare, comparativ cu cei care nu dispun de acest control
Diferentele de gen sunt nesemnificative la nivelul auto-eficientei
Cercetarile asupra conceptului de auto-eficienta converg catre aceeasi idee:
eficienţa crescută atrage după sine expectanţa succesului care va genera perseverenţă în faţa situaţiei
problematice, iar aceasta, la rândul său, va conduce la succes, pe când expectanţa scăzută privind propriile
rezultate într-o sarcină va mobiliza puţine resurse, mărind probabilitatea eşecului şi fixând sentimentul
ineficienţei.
Perspectiva cognitiv-socială asupra personalității
Personalitatea ca set de interpretări asupra realității – modealitatea de prelucrare a informațiilor și acordarea de
semnificații
Personalitatea ca și construcție socială - interacționismul
Asumpții de bază:
- Structurile de personalitate se constituie în cadrul unei rețele de interacțiuni cu mediul social și cultural
- Comportamentul trebuie itnerpretat în funcție de situație
- Cunoașterea proceselor cognitive explică mai adecvat conduita umană
- Diferențele interindividuale sunt situate la nivelul modului în care fiecare persoană prelucrează informația
- Schimbările survenite în sfera personalității sunt influențate de schimbările petrecute pe plan cognitiv
W Mischel – Comportamentul = Variabile Personale X Variabile Situaționale
Variabile personale cognitive:
- Competente
- Expectanțe
- Autoreglare și planificare
Variabile situaționale
- Situații puternice
- Situații slabe