PSIHOLOGIA CONDUITEI

PIERRE JANET considera ca psihologia nu este altceva decat stiinta actiunii umane, stiinta conduitei sau mai exact studiul omului in raport cu universul si mai ales in raporturile sale cu ceilalti oameni. P.J. introduse in conceptual de conduita = totalitatea manifestarilor vizibile, orientate catre afara, totalitatea principiilor invizibile de organizare si reglare a ei.Condiuta unifica si sincronizeaza intr-un tot unitary comportamentul si viata interioara subiectiva. conduitei trebuie sa satisfaca 2 conditii fundamentale: sa faca loc fenomenelor de constiinta, ca o conduita particulara, ca o complicare a actului ce se adauga actiunilor elementare; sa se preocupe de studiul conduitelor superioare, credinte reflectii rationamente experiente.Prima conditie poate fi respectata prin cercetarea actelor sociale elementare si a sentimentelor ce sunt reglari de actiuni, reactiile individului la propriile actiuni; cea de a doua, prin studiul gandirii limbajul trebuie exprimat in termini de actiuni.Conduitele sunt invatate ca urmare a relatiilor de interactiune dintre organismul uman, specific programat si ambianta naturala si sociala..Conduitele au un caracter evolutiv, calitativ diferit(de la simple, la inalte, complicate).Conduita nu se reduce la reactii motrice(ca la behaviorism), ci angajeaza intreaga personalitate aflata in interdependenta cu mediul.Ea nu depinde numai de stimulare, ci si de reglare, evidentiind relatiile care exista intre actiunea externa si conditiile interne(care sunt reflectate in exterior), deci efectuarea unei stimulari nu depinde numai de natura constanta a organismului ci si de starea lui interna schimbatoare.Actiunea externa determina ctul psihic, ea fiind filtrata prin insusirile, starile si activitatea psihica a subiectului in acest fel au fost depasite limitele impuse de I si B.P.JANET defineste actiunea ca ansamblul miscarilor reactionale provocata de stimularile endogene si exogene.Conduita este un iuniansamblu de actiuni, incluzand miscari si expresii verbale.Conduitele se caracterizeaza prin obiectul si prin scopul lor: exista conduite intelectuale, sentimentale, sociale personale, etc.Conduitele au aceleasi proprietati ca si actiunile: durata, ritm, nivel.Actiunea si conduita exprima o relatie dinamica intre subiect si obiect, intre individ si mediu, intre om si societate.Inesteta, conduita lui P.JANET semnifica unitatea dintre psihism si faptele de comportament.In opinia lui P.JANET conduita (activitatea, actiunea) constituie obiectul . DANIEL LAGACHE a contribuit la fundamentarea conceptului de conduita atat sub raport theoretic cat si metodologic.El este fondatorul clinice in Franta; el considera clinica ca studiul conduitelor individuale considerate intr-o conjunctura socio-afectiva si culturala adecvata.Promoveaza o gandire sintetica centrata pe subiectivitatea si intersubiectivitatea omului.Definea conduita astfel: ansamblul operatiilor materiale sau simbolice, prin care organismul tinde sa-si organizeze propriile sale posibilitati si sa-si reduca tensiunile care ii ameninta unitatea si le motiveaza.Modificarile organismului sunt reduse automat prin mecanisme somatice(interafective), altele necesita catiuni asupra mediului(actiuni exterofective).Actiunile simbolice prepera actiunea reala sau se substituie ei.Actiuni alloplastice = care modifica mediul, anturajul, exteriorul; actiuni autoplastice = care modifica organismul, interiorul.O agresiune orientata spre o alta persoana = alloplastica; aceeasi actiune agresiva reprimata care produce modificari viscerale ale organismului, devine autoplastica.Actiunile simbolice sunt autoplastice.Conduitele

sunt combinari intre cele 2 tipuri de actiuni (allo si autoplastice).Pentru ca prin intermediul lor se obtine un rezultat (satisfacerea unei trebuinte biologice, apararea contra unui pericol exterior, contra unei emotii) inseamna ca orice conduita are o semnificatie, un sens, o valoare, care consta in integrarea adecvata, in concordanta motivatiilor.Conduita nu e in intregime constienta; exista motive constiente dar si motive inconstiente.Deoarece conduita este imposibil de descries si explicat in totalitatea sa, fragmentarea ei in segmente de comportament se impune de la sine.Segmentul de comportament este o structura dinamica, soliditatea frazelor sale fiind garantata de persistenta motivatiei, adica de o tensiune specifica, pana cand intervine o integrare adecvata.Aceasta soliditate poate fi usor sesizata in cazul existentei unei motivatii unice sau net dominante.In caz de conflict, motivatiile incompatibile raman in concurenta pana cand una dintre ele devine dominanta.Pentru a investiga conduitele trebuie sa stim sub ce forma se manifesta ele, care sunt faptele pe care le ofera psihologului.D.LAGACHE considera ca acestea sunt urmatoarele: 1. conduita exterioara, spontana sau provocata, accesibila observatiei; 2. experienta traita, sugerata prin conduitele externe, mai ales prin limbaj; 3. modificarile somatice obiective; 4. produsele activitatii subiectului. In functie de acestea se recomanda 5 moduri de cercetari: naturalista clinica,analitica microsociologica, experimentala, iar ca instrument de tratare a faptelor recoltate, statistica.