1.

Momente cruciale in evolutia psihologiei INTROSPECTIONISMUL(Structuralism si functionalism)

Etimologic latinescul introspectio-introspecture = a privi in interior CONCEPTUL DE INTROSPECTIE SI ESENTA METODEI INTROSPECTIONISTE: Studiu orientat spre interior, spre propriile stari si desfasurari subiective si nu de extrospectie, orientare spre exterior. P.P.NEVEANU: termenul de introspectie desemneaza inainte de toate un fenomen sau o dimensiune reala a psihicului; in cunoasterea lumii externe (mediul natural si socio-cultural) e profund implicata si cunoasterea sinelui, cunoasterea este intotdeaune impregnata de subiectivitate: constiinta despre lume si constiinta despre sine sunt doua orientari complementare si extreme.Asadar, I. Ca autopercepere prelungita prin autocunoastere constituie o latura necesara a relatiior psihice. Introspectia este o metoda psihologica ce trebuie utilizata de oameni pentru a se cunoaste si autoperfectiona.Nu e posibila nici o crestere a personalitatii si nici un fel de autoorganizare fara introspectie.SOCRATE lega cunoasterea de sine de desavarsirea morala.Cunoasterea de sine are loc prin importante mijlociri: comparari cu altii, observarea propriului coportament, experimentarea cu propria persoana, pusa in situatii deosebite pentru a-si dezvalui calitatile si defectele.Autoeducarea recurge de asemenea la actiuni, asumari de sarcini, exersari, situarea in alte raporturi, etc. P.P.NEVEANU: Introspectia ca metoda insarcinata cu descrierea si explicarea fenomenelor psihice descinde din filosofia clasica, din care psihologia s-a desprins(1860) si reprezinta o extensie a meditatiei si contemplarii vietii psihice individuale.In psihologia filosofica, unica modalitate de acces in lumea interna psihismului uman, introspectionismul a fost mult timp un mixtum compositum intre ritualism si empirism. Introspectionistii pun in centrul studiului fenomenele constiente, de aceea introspectia s-a numit si psihologia constiintei obiectul propriu psihologiei este viata constienta oriunde s-ar manifesta ea.Introspecta isi are originea in Germania in laboratorul lui WUND, infiintat in 1879 P.P.NEVEANU: Introspectia lui WUND se desfasoara intr-un cadru individual, iar stiinta se aplica generalului.Actul de dedublare prin care subiectu psiholog devine si actor si spectator e dificil si limitat.Apoi datele de I. Sunt mijlocite de verbalizare, relatate verbal, ori nu tot ceea ce este simtire poate fi relatat si verbal. Si cum aici au venit si specialistii psihologi din toata lumea, I. Se raspandeste foarte repede nu numai in Europa ci si in America. Cel care adduce introspectia in America este TITCHNER el a generat o orientare psihologica denumita STRUCTURALISM.Din perspectiva acestei orientari, sarcina psihologiei consta in a desprinde dezmembra structurile psihice complexe in elementele lor componente si a le studia pe fiecare dupa o serie de criterii (natura, calitatea, intensitatea, durata lor, etc.).

Opus structuralismului, este FUNCTIONALISMUL-promovat de J.DEWEY, J.R.ANGELL, G.H.MEAD cunoscut si sub denumirea Scoala de la Chicago.J.R.ANGELI preciza ca psihologia functionala este stadiul operatiilor mintale si nu a continutului, sarcina ei constand in a evidential activismul proceselor mintale.Ea se preocupa de importanta, semnificatia si rolul proceselor psihice in vederea adaptarii individului si a organismului sau la conditiile de mediu; se refera la relatiile psihofizoce intre organism si mediu, intre minte si corp existand o interactiune constanta. Structuralismul si functionalismul sunt orientari ce par a fi total divergente (prima este abstracta si teoretica, avandu-si modelul in chimie, a doua e concreta si practica, cu modelul in biologie, in interactiunea intre organism si mediu) au insa un punct de convergenta se intalnesc in conceptia si metoda introspectionista pe care le practicau. MOMENTE SI CONTRIBUTII IMPORTANTE ALE INTROSPECTIONISMULUI CONCEPTE FUNDAMENTALE - Fenomenologia metoda filosofica E.HUSSERL de cunoastere a constiintei intentionale (orientata catre ceva, donatoare de sensuri) a stat la baza introspectiei psihologice.Teoria intentionalitatii a contribuit la depasirea viziunii mecaniste asupra sferei constiente ca sfera inchisa, entitate abstracta, si la definirea ei ca deschidere, ca process de adecvare la client. - Fenomenologistii si psihologia fenomenologica atribuita lui W.DIETHEY, E.SPRANG, K.JASPERS au pretins ca au acces la surprinderea si la descrierea experientei spirituale reale prin intelegere si intuitie intelectuala. - fenomenologica, asemenea introspectioniste clasice, considera ca reale numai datele imediate ale experientei interne. - W.WUND a utilizat I ca metoda de investigatie psihologica, a constiintei, a fenomenelor psihice superioare.Apologetii lui considerau ca prin I descoperim direct, cele mai fundamentale ale activitatii noastre psihice si reusim sa prevedem conduita semenilor nostrii si sa adaptam existenta noastra la ambianta sociala. - In prima decada a sec.xx este inaugurat studiul experimental, (metoda introspectiei experimentale), systematic al gandirii de catrea Scoala de la Wurzburg (O.KULPE, O.SELZ, N.ACH, K.BUHLER, A.MAYER) ca sa revizuiasca introspectia si sa o adapteze exigentelor experimentului ob. - Scoala de la Wurzburg are meritul de a releva tendinta gandirii din opera abstract si generic prin care se opune senzorialului; de asemenea, concepea gandirea ca process de rezolvare a problemelor. - Metoda utilizata de Scoala de la Wurzburg era introspectia sau introspectia provocata (subiectii relatau cele intamplate cu sine dupa indeplinirea experientei). - H.J.WALT introduce conceptual de sarcina si considera ca toate procesele psihice associate sunt dirijate in raport cu sarcina. - K.BUHLER considera ca orice intrebarte genereaza o sarcina la care gandirea trebuie sa gaseasca un raspuns. - N.ACH distinge in sarcina doua segmente correlate: reprezentarea scolului si tendinta determinate, ce depinde de semnificatia scopului.

MUSSER MASLU si ACH au elaborat teoria conceptului asenzorial: conceptele sunt dissociate de imagini si neformulate verbal; ulterior acestia vor abdica de la pozitia lor initiala , fiind nevoiti sa recunoasca importanta imaginilor senzoriale si verbale in rezolvarea de probleme si in formularea conceptelor. OTTO SELZ a introdus conceptual de operatii intelectuale: completarea complexului, abstractia selective, reproducerea asemanarilor. E.B.TITCHENER (Coruell University) infirma posibilitatea gandirii, fara imagini si fara cuvinte. Psihologia cibernetica H.A.SIMON, J.C.SHAW, A.NEWELL, 1963 confirma operatiile gandirii ale lui SELZ. Psihologia cognitive (1970) repune in drepturi imaginea mentala, ce fusese izgonita de behavioristi.