PSIHOLOGIA COGNITIVA

Drept act de nastere al cognitive este acceptata lucrarea lui V.NEISSER Cognitive Psychology 1967, a carei esenta consta in imbinarea cresteri behaviorismului cu reafirmarea modelului informational.Sublini\nd impasul behaviorismului in explicarea si definirea proceselor psihice, NEISSER avanseaza teza dupa care fenomenele psihice rezulta din exercitarea anumitor operatii centrale asupra reprezentarilor ce contin informatii din mediul extern. D.BINDRA indentifica 5 sensuri ale termenului de cognitivism, marcand tot atatea moduri de opozitie fata de neobehaviorism: a.) e respinsa schema S-R introducandu-se un termen mediator anonim cognitia; devenire generica pentru starile centrale activate ale constiintei, prin contrast cu evenimentele periferice (fluxurile senzoriomotorii, purtatoare ale relatiei S-R); b.) spre deosebire de B, care concepe invatarea fixata mecanic prin repetitie, ca effect al sanctiunilor positive si negative primite din mediu, cognitivismul pune la baza invatarii rationarea si concepte ca inferenta, gandire cauzala, ipoteza; c.) modelul asociativ atribuit de behaviorism conceptualizarii, cognitivismul ii opune modelul prelucrarii(procesarii) informatiilor, implicand operatii de codare, decodare, stocare si selectie; d.) cognitivismul respinge explicatiile B formulate in termini referitori la comportament, propunand in schimb mecanisme mentalistintrospectionaliste ca imagine, ide, judecata,etc;.. e.) cognitivismul neaga determinismul situational, sustinut de B opunandu-i ca factor explicativ, procesul de autocontrol si autoreglare. cognitive propune o noua arhitectura a sistemului cognitive, alcatuit din 3 componente: 1.) reprezentari cognitive; 2.) structuri sau scheme cognitive; 3.) operatii sau prelucrari cognitive. Cognitivismul se distinge prin mai multe trasaturi: a.) o remodelare a campului problematic al psihologiei, realizata printr-o reunificare conceptuala a campurilor disciplinare autonome ( generala, sociala, dezvoltarii, industriala) care accepta sa foloseasca acelasi limbaj; b.) o schimbare de paradigma prin trecerea la studiul proceselor de prelucrare, cu un accent pus pe conditiile de functionare, efectul contextelor, situatiilor si sarcinilor; c.) o evolutie metodologica pe langa metodele experimentale clasice se dezvolta metode sofisticate de observatie, avansand pana la analiza protocoalelor individuale; pe langa metodele statistice de testare a ipotezelor sunt utilizate metode se simulare;

d.) incurajarea co-operatiilor inter si transindividuale (neurostiinte, inteligenta artificiala, automatica, lingvistica, logica, etc) si deschiderea camoului stiintelor cognitive. cognitive e inima relatiilor interdisciplinare din sfera stiintelor cognitive. J.A.FODOR distinge 2 forme de cognitie: procesele centrale si modulele. Modulele = sisteme de prelucrare autonoma caracterizata prin: specificitate se ocupa cu prelucrari specifice; incapsularea informatiei modulele au acces numai la o informatie limitata si nu tin seama de informatiile ce exista in sistemul cognitive exterior omului; impermeabilitate la procesele centrale prelucrarile modulare nu sunt modificate de cunoastere; rapiditate si caracter de nestavilit nu pot fi inhibate printr-un effort deliberat. Spre deosebire de procesele modulare, procesele centrale, nu sunt incapsulate au acces deschis la intreaga informatie a sistemului.Modularitatea este determinate genetic. Abordarea cognitive este o abordare integrata, si nu o abordare sectoriala.Conceptul central este reprezentarea, care se refera de fapt la ansamblul proceselor cognitive.Reprezentarea este continutul cognitive asupra caruia se exercita prelucrarea.Reprezentarile constau din extragerea de trasaturi, detectia formelor, identificari, cunoasteri operationale, semnificatii selectate, interpretari, etc.Anumite reprezentari intra in memoria de lunga durata, sub forma cunoasterilor, credintelor, steriotipiilor, etc. Cel mai important merit al cognitive consta in oferirea unei alternative la paradigma behaviorista , dovedita incompleta su irelevanta pentru natura spiritului uman.E meritorie contributia la perfectionarea descrierii si explicatiei fenomenelor cognitive: reprezentare, atentie, memorie limbaj, gandire, etc.Atunci cand din cognitive, psihologia devine cognitivista pretentiile sale sunt intemeiate.Incercarea de a reduce ansamblul problematicii psihologice la problemele cognitive, ori la a transfera asupra tuturor domeniilor o unica perspectiva metodologica, sunt limite ale acestui current. Alti psihologi cognitivisti: J.R.ANDERSON, M.W.EYSENK, J.P.CAVERM, C.BONET, J.F.RICHARD.