Bikeland, R., Thompson, J.K., Herbozo, S., Roehrig, M., Cafri, G., & Berg, P.(2004).

Media
exposure, mood, and body image dissatisfaction: an experimental test of person versus product
priming. Body Image, 2, 53-61

Expunerea media, starea de spirit și nemuțumirea legată de aspectul fizic: test

experimental persoană versus produs

Analiză critică

Studiul de față își propune evidențierea efectelor negative ale expunerii/promovării de

imagini și produse în mass media (Media exposure- expunerea media) asupra percepției imaginii
corporale/aspectului fizic( Body image- imagine corporala). Așadar, prin promovarea structurii
filiforme a corpului, la nivelul societății - în rândul tinerelor apare sentimentul de nemulțumire
față de propriul aspect fizic ( Groez, Levine si Murnen, 2002) sentiment care își are sursa în
comparațiile nerealiste ce dau naștere autoevaluărilor negative în ceea ce le privește. Eșecul
generat de neatingerea acelui standard ideal ducând la nemulțumire generală când vine vorba de
propriul aspect fizic.
Studiile realizate în această direcție indică faptul că prin compararea socială se generează
efecte dăunătoare asupra perceperii propriului aspect fizic, atât în ceea ce îi privește pe bărbați
cât și în ceea ce le privește pe femeile angajate în aceasta (Durkin & Paxton, 2002). De exemplu,
Cattarin, Thompson si Williams (2000) arată faptul că asemenea comparații dau naștere într-o
mai mare măsură nemulțumirii decât confuziei legate de aspectul fizic . De asemenea,
Tiggemann și colegii demonstrează faptul că vizionarea de filmulețe ce promovează frumusețea
și atractivitatea produce nemulțumire și furie în rândul tinerilor adolescenți.
Continuând pe aceeași linie, Tiggemann și Slater (2004) s-au ocupat de studierea
reactivității unor tinere studente în urma expunerii unor videoclipuri de 15 minute care înfățișau
femei atractive, accentul căzând pe aspectul fizic, și femei obișnuite, cu un aspect normal.
Rezultatele obținute arată faptul că, în ceea ce privește prima condiție - prezentarea de
videoclipuri cu femei atractive, s-a înregistrat o creștere a nemulțumirii legate de propriul aspect
fizic, în schimb, în ceea ce privește starea de spirit nu s-au remarcat diferențe seminificative.
Așadar, cercetarea de față, la fel ca și cele mai sus menționate, s-a realizat cu scopul de a
se aduce în prim plan efectele negative asupra percepției propriului aspect fizic și a stării de
spirit/dispoziție rezultate în urma expunerii și promovării anumitor produse media.
Autorii și-au concentrat atenția în direcția influenței mesajelor promovate de media
asupra stării de dispoziție și perceperii propriei imagini corporale. Ca și obiective ale studiului
remarcăm preocuparea față de influența mediei asupra tinerelor studente în urma expunerii
acestora la diferite condiții ale experimentului (prezența/absența unui model atractiv,
prezența/absența unui produs arătos)
Lotul studiului a fost alcătuit dintr-un număr de 138 de studente la University of South,
Florida. Dintre acestea, 67 % sunt de origine caucaziană, 13 % afro-americance, 13 % hispanice
și 7 % de alte origini. Intervalul de vârstă este cuprins între 18-35 de ani. Participantele au fost
recrutate în timpul orelor de psihologie și au primit credite extra pentru implicarea lor în aceste
două analize.
Ca și măsuri, într-o primă etapă s-a realizat pregătirea stimulilor din slideuri. Au fost
selectate două pagini cu reclame din reviste ce conțineau imagini cu modele atrăgătoare care
promovau diverse produse cosmetice. S-a mai ales, de asemenea o pagină de reclame ce ilustra
produse de gospodărie, nefiind tocmai aspectuoase.
Într-un studiu pilot, reclamele au fost analizate independent de un grup de control, cu
scopul de a se determina și a se valida nivelul de atractivitate al modelelor și siguranța că
produsele arătoase sunt cu adevărat arătoase și diferite de cele neutre care sunt non- atrăgătoare.
Subiecților li s-a cerut să aprecieze, pe o scala (Linkert) de la 1 la 7, 36 de produse neutre și 55
de produse cu un aspect atrăgător(1= deloc, 7= foarte mult). Aceștia au fost întrebați dacă „Este
modelul atrăgător?”, „Produsul este aspectuos?”, „Știți ce este acest produs?”. Al doilea grup a
fost format din 20 de studente care au răspuns la aceleași întrebări. Rezultatele obținute au fost în
concordanță cu cele preconizate și prin urmare stimulii au fost grupati in 4 seturi cum ar fi:
1.Două pagini de anunțuri cu modele atrăgătoare și produsele aspectuoase, 2. Modelul atrăgător,
3.Produsul aspectuos, 4. Modelul atrăgător și un produs neutru.
Scalele VAS (Visual Analogue Scales) sunt instrumente non-verbale folosite pentru
evaluarea experienței subiective și constă în trasarea unei linii verticale la nivelul unei linii
orizontale de 100 mm lungime. Linia trasată reprezintă de fapt poziția participanților în raport cu
un anumit construct sau starea de spirit a acestora.
Pe lângă scalele VAS mai sus menționate, în studiul curent s-au mai folosit două scale
noi (satisfacția privind aspectul fizic și încrederea în sine). Acestea au fost testate pentru a se
determina dacă se va răspunde la manipularea experimentală. Pentru anumite VAS-uri, un scor
ridicat indică o evaluare pozitivă (de ex. Satisfacția legată de aspectul fizic, încrederea în sine) în
timp ce pentru altele un scor ridicat indică o evaluare negativă (de ex. Anxietate, depresie, furie,
nemulțumire legată de aspectul fizic).
Procedura- participantele au completat inițial datele cu privire la vârsta lor, anul de
studiu, înălțime și greutate. Fiecărei participante i s-a atribuit într-un mod aleator condițiile
experimentului 1. Modelul Atrăgător/ Produsele Aspectuoase (AM/AP, n=35), 2. Produsul
Aspectuos (AP, n=34), 3. Modelul Atrăgător/ Produsele Neutre (AM/ NP, n=35), 4. Condiția
Produselor Neutre (NP, n=34) ce au constat în cinci minute de vizionare a unor prezentări de
slideuri. Înainte de vizionare slideurilor, participantelor le-a fost comunicat faptul că vor urmări
o prezentare de cinci minute în care vor rula diferite reclame cu privire la mai multe
produse. „De fapt, este foarte posibil să se vizioneze doar o parte din reclame deoarece se
încearcă să se identifice elementul care determină consumatorul să cumpere un anumit produs.”
La final, dupa ce s-a vizionat cu atenție prezentarea de slideuri, fiecare a fost rugat să completeze
un chestionar.
Cercetătorii au găsit următoarele rezultate :
- reclamele însoțite de prezența modelelor arătoase/atrăgătoare determină nivele mai
ridicate ale nemultumirilor legate de imaginea corporala si perturbarea starii de spirit
decat reclamele cu produse
 - reclamele cu produse aspectuoase nu determină o mai buna dispozitie/stare de spirit și
schimbări în ceea ce privește imaginea corporală decât reclamele neutre, cu produse de
bucătărie/casă
- imaginile promovate de media produc nemulțumiri legate de aspectul fizic

Prezent Absent

A/N A/N

AF multumire
Pre
Post

AT
nemultumire
Pre
Post

Fit multumire
Pre
Post

Depresie
Pre
Post

Suparare
Pre
Post

Încredere
Pre
Post

Anxietate
Pre
Post

 A=arătos
 N=neutru
 AF= aspect fizic
 AT= aspect total
 Fit=fitness
 Rezultatele obținute au fost în mare parte cele scontate cu mențiunea că studiul s-a limitat
doar la testarea și verificarea unui singur nivel al atractivității- imagini idealizate, și nu s-au luat
în calcul, de exemplu, imaginile neatractive. Așadar, cercetarea de față reprezintă o bază, un
punct de reper pentru studiile viitoare care ar trebui să se îndrepte asupra evaluării altor factori
sau nivele ale variabilelor. De asemenea, viitoarele cercetari ar putea să se concentreze pe studiul
unor variabile precum sexul sau diferențele etnice.
Printre limitele cercetării de față identificăm modalitatea de selecție a participantelor. Eșantionul
a fost format din studente ale aceleiași facultăți care au dorit să participe în mod voluntar la
studiu însă această metodă de selecție nu era una pur aleatoare.
Bibliografie

 Cattarin, J.A., Thompson, J.K., Thomas, C., & Williams, R. (2000). Body image, mood,
and televised images of attractiveness: The role of social comparison. Journal of Social
and Clinical Psychology, 19, 220-239.

 Durkin, S.J., & Paxton, S.J. (2002). Predictors of vulnerability to reduced body image
satisfaction and psychological well being in response to exposure to idealized female
media images in adolescent girls. Journal of Psychosomatic Research, 53, 995-1005.

 Groesz, L., Levine, M.P., & Murnen, S.K. (2002). The effect of experimental
presentation of thin media images on body satisfaction: A meta-analytic review.
International Journal Of Eating Disorders, 31, 1-16.

 Tiggemann, M., & McGill, B. (2004). The role of social comparison in the effect of
magazine advertisements on women’s mood and body dissatisfaction. Journal of Social
and Clinical Psychology, 23, 23- 44.

 Tiggemann, M., & Slater, A. (2004). Thin ideals in music television: A source of social
comparison and body dissatisfaction. International Journal Of Eating Disorders, 35, 48-
58.