Decizia de carieră

Enăchescu Andrei-Gabriel

Decizia de carieră și atitudinea față de propria persoană

Decizia de carieră

Abstract

Drumul pe care tinerii îl parcurc în alegerea unei cariere poate fi plin de surprize și
provocări, fiind influențat de o multitudine de factori precum familia, prietenii, profesorii,
statutul socio-economic, însă cei mai importanți factori sunt capacitățile individuale și
personalitatea, educația și istoricul personal.
Studiul de față își propune să evidențieze corelațiile existente între decizia de carieră și
atitudinea față de propria persoană. Adolescența este una dintre cele mai bogate perioade din
dezvoltarea umană și aduce cu sine o multitudine de provocări, probleme intime, nevoia de
individualizare și definirea obiectivelor pentru viitor.
O serie de 3 chestionare (Scala auto-eficacității generale, Scala identității vocaționale și
Career Factors Inventory) a fost aplicată unui eșantion format din 77 de adolescenți, elevi de
liceu teoretic și școală profesioanlă. Pentru a putea fi identificate relațiile existente între variabile
au fost folosite teste statistice adecvate. Nu au fost încălcate norme de etică în desfășurarea
acestei cercetări.

Cuvinte cheie: decizia de carieră, identitate vocațională, stimă de sine, auto-eficacitate, indecizie.
Decizia de carieră

Fundamentare teoretică
Realitatea este că, în general, mulți studenți consideră că este dificil să ia decizii cu
privire la căile majore și/sau potențiale ale cariere. Într-un studiu realizat în anul 2014, Bullock-
Yowell, McConnell și Schedin au analizat diferențele dintre tinerii care și-au ales o carieră și cei
care nu și-au ales. Rezultatele au arătat că tinerii indeciși au raportat o auto-eficacitate mai
scăzută în alegerea unui domeniu professional, incidențe mai mari ale gândurilor negative și mai
multe dificultăți în luarea deciziilor în carieră decât colegii care aveau o opțiune clară pentru
parcursul lor profesional. Rezultatele au mai arătat că informațiile inconsistente sau chiar lipsa
acestora pot interfera cu procesul decizional al tinerilor.
Un studiu longitudinal realizat în anul 2011 de către Hirschi, Nilles şi Akos caută
explicarea suportului social şi al personalităţii în dezvoltarea unei decizii cu privire la carieră.
Eşantionul a fost format din 349 de adolescenţi elveţieni, urmărit de la începutul până la sfârşitul
clasei a opta. Rezultatele au aratat că implicarea activă în autocunoaştere şi în cunoaşterea
mediului, alături de planificarea activă a carierei conduc la deciderea asupra unei cariere în mod
mai uşor. De asemenea, perceperea suportului social, stabilirea unor direcţii de viitor timpurii şi
anumite trăsături de personalitate prezic o implicare mult mai activă în informarea asupra
posibilităţilor.
Urmărind trăsăturile de personalitate și emoționalitatea, Gadassi, Gati și Wagman-
Rolnick (2013) au arătat că persoanele care se informează constant cu privire la parcursul
profesional sunt capabile să ia mai ușor sau să adapteze deciziile de carieră la noi circumstanțe.
Colectând date de la 285 de studenți aflați într-un program preacademic, cercetarea lor subliniază
relații importante între trăsături de personalitate și decizia de carieră: rezultatele sugerează că
informarea cuprinzătoare, prelucrarea analitică a informațiilor, un locus of control intern, mult
efort investit, mai puțină procrastare, viteză mai mare de luare a deciziei finale, mai puțină
dependență de alții și mai puțină dorință de a mulțumi persoanele din jur au fost factori mai
adaptivi în procesul de luare a deciziilor de carieră. Spre deosebire de ipotezele inițiale ale
cercetării, aspirația ridicată pentru o ocupație ideală și disponibilitatea scăzută în față
compromisului au fost mai puțin adaptive în procesul de luare a deciziilor; iar sfătuirea cu alte
persoane nu a fost deosebit de importantă în luarea unei decizii.
Rezultatele studiului realizat de Karababa (2020) au arătat că implicarea școlară prezice
respectul de sine la un nivel ridicat ridicat, iar o stimă de sine crescută prezice implicarea școlară
Decizia de carieră

ulterioară în rândul adolescenților timpurii. Acest studiu, examinând relațiile reciproce dintre
implicarea școlară și stima de sine în rândul adolescenților timpurii, sugerează că stima de sine și
angajamentul școlar se consolidează reciproc în timp.
Stima de sine afectează negativ luarea unei decizii de carieră. Rezultatele unui studiu
realizat de Bang, Won Și Park (2020) au evidențiat efectul de mediere al stimei de sine asupra
relației dintre implicarea școlară și depresia (scăzută) în prezența elevilor. Participarea la un sport
a fost un predictor semnificativ al stimei de sine, în timp ce activitatea de voluntariat a fost un
predictor semnificativ al implicării școlare. Aceste constatări evidențiază rolul important al
activităților extracurriculare (participarea la un sport și activitatea de voluntariat) în reducerea
simptomelor depresive prin implicarea în activități puse la dispoziție în cadrul școlar, sugerând
că școlile și organizațiile comunitare ar trebui să dezvolte strategii eficiente pentru atragerea și
susținerea participării adolescenților la programe extracurriculare. De asemenea, aceste activități
pot sta la baza unei viitoare cariere.
Implicarea comportamentală și emoțională joacă un rol mediator între dorințele de
autorealizare ale elevilor și adaptarea școlară a elevilor, demonstrând faptul că dorințele de
autorealizare implică elevii în muncă activă și productivă, persistență și ajustare emoțională. Un
mediu educațional favorizant, care facilitează îndeplinirea dorințelor academice ale elevilor și
promovează implicarea elevilor în activități variate, are, de asemenea, un rol extrem de important
în ajustarea academică. În schimb, elevii care nu se simt integrați în contextul școlare sunt mai
predispuși să întâmpine eșec școlar, absenteism, renunțare la studii, rezultate slabe și emoții
negative (Wang și Eccles, 2012).
Decizia de carieră

Obiective și ipoteze

Obiective
Designul acestei cercetări este corelaţional, urmărind asocierile dintre decizia de carieră
(atitudinea faţă de alegerea carierei) şi atitudinea faţă de propria persoană (stima de sine,
eficacitatea de sine).

Ipoteze
1. Auto-eficacitatea generală se asociază cu factorii personal-emoţionali prezenți în decizia
de carieră.
2. Identitatea vocațională se asociază negativ cu auto-eficacitatea general crecută.
3. Există diferenţe de gen în ceea ce priveşte indecizia alegerii unei cariere.
Decizia de carieră

Metode

Participanți
Eșantionul este format din 77 de participanți care au fost aleși în mod aleator și cu accord
personal. Subiecții provin din clase de liceu teoretic și din școli profesionale. Aceștia au vârsta
cuprinsă între 16 și 19 ani; 50 de participanți sunt de gen masculin, iar 27 de gen feminin.
Participanții au primit informații cu privire la identitatea cercetătorului, dar și a scopului
cercetării. Aceștia au fost asigurați de confidențialitatea datelor, acestea fiind folosite doar în
scop de cercetare și nu în scop didactic sau diagnostic. Arhivarea datelor nu permite identificarea
participanților.

Instrumente
1. Scala auto-eficacităţii generală (Jerusalem & Schwarzerer, 1995)
Scala cuprinde 10 itemi şi a fost alcătuită pentru a evalua încrederea individului că poate
să facă faţă cu succes unei varietăţi de provocări/ cerinţe dificile în viaţă. Cei 10 itemi se măsoară
pe o scală Likert în 5 trepte, este unidimensională, iar coeficientul Alfa Cronbach are o valoare
de 0.90.
2. Scala identităţii vocaţionale – MSV (Holland, Daiger, & Power, 1980)
Scala îşi propune să măsoare deţinerea unei imagini clare şi stabile privind scopurile,
interesele, personalitatea şi talentele personale care conduc pe de o parte spre luarea relativ
calmă a unei decizii şi pe de altă parte către abilitatea de a lua decizii bune privind cariera
(Holland, Daiger, & Power, 1980). Scala identităţii vocaţionale evaluează măsura în care o
persoană posedă o iamgine clară şi stabilă privind scopurile, interesele, personalitatea şi
talentele, iar scala informaţiei ocupaţionale măsoară nevoie de informaţie vocaţională (Holland,
Daiger, & Power, 1980). MSV a fost gândită pentru a identifica următoarele faţete ale luării
deciziei vocaţionale: identitatea vocaţională şi informaţia ocupaţională. MSV cuprinde 18 itemi
(adevărat/fals) în cazul scalei identităţii vocaţionale şi 4 itemi (da/nu) în cazul scalei informaţiei
ocupaţionale. Punctajul mare pe scala identităţii vocaţionale arată confuzie privind identitatea
respondentului şi lipsa satisfacţiei de sine, în timp ce scorurile înalte pe scala informaţiei
ocupaţionale indică obstacole semnificative în alegerea carierei. Analiza fidelităţii a identificat
proprietăţi psihometrice bune pentru cele două scale: coeficientul Alfa Cronbach a fost .76
Decizia de carieră

pentru scala identităţii vocaţionale şi .65 pentru scala informaţiei ocupaţionale.

3. Career Factors Inventory (Chartrand, J.M., & Nutter, 1996)
Literatura privind deciziile legate de carieră (Robbins, 1983; White, 1977) indică faptul
că dimensiunea informaţională şi cea personal-emoţională pot fi subdivizate în doi factori de
informare (nevoia de informare asupra carierei şi nevoia de auto-cunoaştere) şi trei factori
personal-emoţionali (stima de sine, teama de a face o alegere privind cariera şi indecizia
generalizată). Aceste dimensiuni măsurate de CFI sunt definite astfel:
 Stima de sine: a fost aleasă deoarece joacă un rol important în implementarea
autoconceptului vocaţional, deosebeşte între certitudinea alegerii carierei şi cristalizarea auto-
conceptului vocaţional.
 Teama de a face o alegere privind cariera a fost aleasă pentru că a fost identificată ca fiind un
antecedent major al indeciziei vocaţionale, această teamă a fost asociată atât cu luarea
deciziei privind cariera, cât şi cu abordarea indeciziei în carieră.
 Indecizia generalizată a fost aleasă pentru că anumite persoane indecise sunt în general
incapabile să ia decizii şi deoarece abilitatea de a lua o decizie joacă un rol important în
procesul de luarea a deciziilor privind cariera. Inabilitatea unei persoane de a lua decizii chiar
şi atunci când condiţiile necesare pentru această acţiune sunt prezente. Gradul înalt de
indecisivitate reprezintă lipsa competenţei de a formula decizii.
 Nevoia de informare asupra carierei a fost inclusă pentru că a fost identificată ca fiind o
categorie majoră de diagnostic în ceea ce priveşte problemele de luare a deciziei asupra
carierei şi este recunoscută ca fiind o variabilă importantă în luarea deciziei asupra carierei în
toate modelele teoretice.
 Nevoie de auto-cunoaştere – o persoană cu un nivel scăzut de autocunoaştere poate avea o
identitate confuză cu o claritate redusă privind calităţile personale, ca de exemplu capabilităţi
şi interese.

Materiale
Pentru realizarea cercetării a fost nevoie de următoarele materiale: cele trei chestionare în
format hârtie, instrumente de scris, spațiu de desfășurare a testării, laptop și program de
prelucrare a datelor obținute.
Design
Decizia de carieră

Cercetarea de față are un design corelațional și urmărește asocierile dintre variabilele

incluse în cercetare – decizia de carieră și atitudinea față de propria persoană.

Procedură
Participanții provin din licee și școli profesionale. Participarea a fost voluntară, lipsită de
riscuri și de beneficii materiale. Elevii au completat cele trei chestionare în aproximativ 35-40 de
minute. Nu a existat instructaj special și nu au fost necesare pauzele de odihnă.

Rezultate
Pentru analizarea și interpretarea datelor obținute au fost utilizate testele statistice
adecvate fiecărei ipoteze, respectiv corelații Pearson și teste T. Nu există date neutralizate sau
ascunse.
Pentru testarea primei ipoteze, a fost realizată corelația Pearson. După cum putem
observa în Tabelul 1, există corelații semnificative între variabilele studiate, astfel:
1. Există o corelație medie, pozitivă între auto-eficacitatea generală și stima de sine.
Valoarea corelației este de .41 semnificativă la un prag de .01;
2. Există o corelație medie, negativă între auto-eficacitatea general și anxietatea prezentă în
alegerea unei cariere, astfel că, cu cât o persoană este mai eficientă cu atât anxietatea în
momentul decizional este scăzută. Corelația Pearson are o valoare de -.43, semnificativă
la un prag de .01.;
3. Există o relație negativă, medie între auto-eficacitatea generală și indecizie. Prin
indecizie, înțelegem faptul că individul nu poate formula decizii, lipsindu-i această
capacitate. Coeficientul de corelație este de -.45 la un prag de .01.
Tabelul 1. Coeficienții de corelație Pearson între auto-eficacitate generală și factorii personal-
emoţionali prezenți în decizia de carieră
Stima de sine Anxietate Indecizie
Auto-eficacitate r .41 -.43 -.45
generală p .01 .01 .01
N 77 77 77

Pentru testarea celei de-a doua ipoteze a fost utilizată corelația Pearson. Rezultatul
corelației indică o relație semnificativă, negativă, însă scăzută. Valoarea corelației este de -.24, la
un prag de semnificație de .05.
Decizia de carieră

Tabelul 2. Coeficientul de corelație Pearson între identitatea vocațională și auto-eficacitatea generală

Auto-eficacitate generală
r -.24
Identitate vocațională p .05
N 77

Ultima ipoteză a cercetării, conform căreia există diferenţe de gen cu privire la indecizia
în alegerea unei cariere, va fi testată cu testul t pentru eşantioane independente. Deoarece
valoarea testului Levene este semnificativă (F=5.302, p<.05), se citesc valorile testului t de pe a
doua linie, astfel ca pentru o valoare a testului de -2.42 cu 38.60 grade de libertate şi p<0.05,
ipoteza se confirmă statistic. Se poate observa faptul că persoanele de gen feminin prezintă un
nivel al indeciziei mai crescut decât persoanele de gen masculin.
Tablul 3. Testul T pentru eșantioane independente pentru indecizie în funcție de genul participanților
Gen N M SD t df p
Indecizie Masculin 50 2.20 .68 -2,42 38.60 .20
Feminin 27 2.74 1.03

Discuții și concluzii
Rezultatele obținute sunt consistente și semnificative statistic, fiind în concordanță cu
predicțiile inițiale ale cercetării. Elevii care nu şi-au format o identitate vocaţională au o stimă de
sine mai scăzută decât cei care au luat o decizie de carieră, în plus, se resimte nevoia de
autocunoaştere, de înţelegere a propriilor interese, cunoştinţe, abilităţi şi orientări profesionale.
Auto-eficacitatea generală se află în relații cu factorii personal-emoționali, astfel că stima de sine
are o pondere pozitivă, însă anxietatea și indecizia nu conduc la eficacitate în luarea unei decizii
de carieră. Indecizia alegerii direcţiei în carieră este mai puternică în cazul participanţilor de gen
feminin.
Această cercetare poate avea implicaţii formativ-educative, în sensul în care se resimte
nevoia de suport emoţional şi decizinal în rândul adolescenţilor care sunt pe cale să îşi aleagă o
direcţie solidă în ceea ce priveşte cariera. Studii din literatura de specialitate au arătat importanța
pe care suportul primit din partea părinților, a cadrelor didactice și a școlii în general o are în
procesul decizional al tinerilor. Adolescenţii, aflaţi în plin proces de dezvoltare, au nevoie să
cunoască strategii de luare a deciziilor şi de rezolvare de probleme, dar și de a rezista presiunii
celor din jur, dezvoltându-şi astfel în mod armonios o identitate puternică. Mulţi dintre ei nu ştiu
cum să gestioneze stresul şi influenţele mediului exterior, nu ştiu la cine să apeleze pentru a se
Decizia de carieră

informa cu privire la posibilităţile viitoare de carieră. Pe lângă şcoală, influenţa primită de la

familie are un mare impact asupra adolescenţilor (Hirschi și colab., 2011; Karababa, 2020).
Pe viitor, se poate căuta identificarea mai multor factori care conduc la dificutăți în luarea
unei decizii cu privire la o carieră viitoare, precum perceperea sprijinului din partea părinţilor şi
al profesorilor, gradul de adaptabilitate, emoționalitatea, motivaţie, perfecţionism etc.

Bibliografie
Bang, H., Won, D., & Park, S. (2020). School engagement, self-esteem, and depression of
adolescents: The role of sport participation and volunteering activity and gender
differences. Children and Youth Services Review, 113, 105012.
https://doi.org/10.1016/j.childyouth.2020.105012
Bullock-Yowell, E., McConnell, A. E., & Schedin, E. A. (2014). Decided and Undecided
Students: Career Self-efficacy, Negative Thinking, and Decision-Making Difficulties.
NACADA Journal, 34(1), 22-34.
Clinciu, A. I. (2013). Statistică aplicată în psihologie. Braşov: Editura Universităţii Transilvania
din Braşov.
Gadassi, R., Gati, I., & Wagman-Rolnick, H. (2013). The Adaptability of Career Decision-
Making Profiles: Associations With Self-Efficacy, Emotional Difficulties, and Decision
Status. Journal of Career Development, 40(6), 490-507.
Hirschi, A., Niles, S. G., & Akos, P. (2011). Engagement in adolescent career preparation: Social
support, personality and the development of choice decidedness and congruence. Journal
of Adolescence, 34, 173-182.
Karababa, A. (2020). The reciprocal relationships between school engagement and self-esteem
among Turkish early adolescents: A three-wave cross-lagged model. Children and Youth
Services Review, 116, 105114.
Papalia, D. E., Olds, S. W., & Feldman, R. D. (2010). Dezvoltarea umană. Bucureşti: Editura
TREI.
Wang, M. T., & Eccles, J. S. (2012). Adolescent behavioral, emotional, and cognitive
engagement trajectories in school and their differential relations to educational success.
Journal of Research on Adolescence, 22, 31-39.
Decizia de carieră