Damian Denisa-Teodora

Grupa 8

Development of a Self-Report Instrument to Assess Social and Emotional

Development

Craig R. Seal, PhD, Kenneth L. Beauchamp, PhD, Krystal Miguel, ME, and Amy N. Scott, PhD

Obiectivul studiului
În acest articol se urmărește prezentarea unui model conceptual revizuit șio nouă măsură de
auto-raportare axată pe studenții din învățământul superior, în special studenții. Raportăm
structura factorilor șifiabilitatea unei noi scale, Social Emotional Development Inventory (SED-
I), care măsoară nivelul auto-raportat al conștiinței de sine a elevlui , considerația fată de ceilalți,
conexiunea cu ceilalți și orientarea spre influență. SED-I oferă o evaluare de bază, un cadru de
înțelegere și un posibil drum de parcurs pentru dezvoltarea emoțională socială în învățământul
superior.

Teoriile relevante pentru subiectul cercetat

Competența emoțională și socială (ESC) a apărut din integrarea teoriei inteligenței sociale,
inteligenței emoționale și dezvoltarea competențelor. Această competență este una dintre multele
modele si măsurători provenite din vasta literatură a inteligenței emoționale (EI) și este
considerată una dintre cele trei paradigme pentru conceptualizarea EI conform Seal și Andrews-
Brown (2010). Paradigmele includ: însușirile emoționale (Bar-On, 1988), abilitatea emoțională
(Salovey & Mayer, 1990) și competența emoțională (Goleman, 1995). Competența emoțională și
socială reprezintă cumultul diferitelor competențe de: conștientizare a sinelui (self-awareness),
conștientizare socială (social-awarness), gestionarea sinelui (self-management), respective
gestionarea relațiilor cu cei din jur (relationship management) (Boyatzis, Goleman, & Rhee,
2000). Construcția se referă la cunoștințele sociale și emoționale, abilitățile și comportamentele
care, atunci când sunt aplicate intenționat spre o situație de lucru, oferă rezultate diferențiate. Pe
de altă parte, dezvoltarea socio- emoțională numită și SED poate fi definită ca o sporire pe
termen lung a capacității studentului de a-și recunoaște emoțiile și a le controla pentru a se putea
adapta în situații sociale. (Seal et al., 2010) . Teoria dezvoltării se referă la faptul că, studenții
care sunt conștienți emoțional, conectați la mediul lor, conștienți față de context și activi în
 Damian Denisa-Teodora
Grupa 8

influențarea schimbărilor sunt predispuși să aibă experiențe pozitive din punct de vedere
academic, relațional și al carierei.
Dezvoltarea socio-emoțională conține patru factori distincți: a) conștientizarea de sine (self-
awareness), care este cunoașterea și înțelegerea propriei stări emoționale, evaluarea propriilor
puncte forte respectiv limitări și recunoașterea propriilor preferințe; b) considerarea față de alții,
anticiparea consecințelor inainte de a gândi sau acționa; c) conectarea cu ceilalți (connection to
others) care este usurința și efortul în dezvoltarea relațiilor meaningful, de calibru înalt cu
ceilalți; d) orientarea influenței, ori influențarea altora în a căuta oportunități de conducere și
motivarea celorlalți pentru schimbare.

Metoda
Tipul de studiu folosit a fost studiul de caz. Această metodă a fost aplicată la un eșantion de
632 de studenți boboci care au participat la o facultate privată. Participanții erau recrutați printr-o
campanie pe email unde li se cerea să completeze scala de măsură SED-I online. Studenții au
primit un link web către studiu printr-un e-mail introductiv. Odată ce studenții au dat click pe
link, le-au apărut pe ecran informațiile cu privire la consimțământ și cu opțiunea de a opta pentru
studiu. Din 1.010 posibili boboci, 773 au finalizat studiul, 650 au fost de acord să participe la
studiu, 642 au trimis date complete și au fost incluse în analiza preliminară și 632 au fost reținute
pentru analiza finala.

Măsurarea
Scala de măsură SED-I este primul instrument de studiu folosit pentru a măsura competența
socială și emoțională. Generația inițială de itemi pentru măsura a fost unică, chiar focus grupul
scriind actualii itemi. Focus grupurile au utilizat un proces calitativ, bazat pe cadrul de
competență emoțional socială Boyatzis Goleman, pentru a genera mai mult de 1.000 de întrebări
preliminare. Diverși membri ai facultății, membri ai personalului și grupuri de studenți au asistat
apoi la reducerea itemilor la studiul actual de 48 de itemi. Doisprezece din cei 48 de itemi
reprezintă fiecare dintre acei patru factori ai modelului (conștientizare, considerare, conexiune și
influență) așa cum este prezentat în modelul SED, fiecare factor conținând trei itemi cu punctaj
invers.
 Damian Denisa-Teodora
Grupa 8

SED-I evaluează frecvența auto-raportată a diferitelor comportamente sociale și emoționale,

trăsături,și indicatori, utilizând o scală Likert din 7 puncte (1 =foarte rar, 2 = rar, 3 = oarecum
rar, 4 =uneori, 5 = oarecum des, 6 = des și 7 =foarte des). Primul set de elemente (1–24) solicită
elevii să prezică ce vor spune prietenii lor despre ei pentru a completa itemii; aceste elemente fac
parte din factorii de conexiune și influență. Al doilea set de itemi (25-48) îi solicită pe elevi să
indicecât de des este adevărată o afirmație despre ele; acesti itemi fac parte din conștientizarea și
considerația factorilor.

Rezultatele
Următoarele analize au fost efectuate pe SED-I: statistici descriptive, evaluarea limbajului
articolelor, examinarea datelor, evaluarea coerenței interne și analiza factorilor exploratori.
Media, mediana, modul și deviația standard pentru scorurile articolelor au fost calculate pentru
instrument. Scorurile netransformate pentru a evalua consistența internă (scorul total și
fiabilitatea factorilor) au fost utilizate pentru a găsi coeficientul alfa al lui Cronbach. Scorul total
alfa de .91 indică o bună consistență internă. Factorul alfa a fost 0,79 (conștientizare), 0,83
(conexiune), 0,81 (considerație) și 0,84 (influență), indicând o consistență internă acceptabilă
pentru fiecare factor de 12 elemente. PCA cu setările implicite SPSS la locul lor a fost rulat
folosind scorurile netransformate pentru 48 s-au extras 11 factori (contabilitate pentru 58% din
varianță). Coturile arată complotul de gheață s-a produs între al doilea șia treia și a șaptea și a
opta componentă; cu toate acestea, 38% din varianță a fost reprezentată de primele patru
componente (toate cu valori proprii> 2.0). Susținând în continuare o structură cu 4 factori, o
examinare a elementelor factorului „al cincilea” (valoare proprie = 1,99), a arătat că acest factor
a constituit elementele marcate invers pe măsură, indicând probabilitatea ca elementele să fie mai
corelate din cauza prejudecății metodei , mai degrabă decât să susțină o componentă
suplimentară.

Discuții
Modelul de dezvoltare emoțională socială, măsurat prin SED-I, a demonstrat consistența
internă adecvată și structura factorilor pentru a oferi o alternativă legitimă educatorilor interesați
de dezvoltarea competențelor sociale și emoționale ale elevilor lor.
 Damian Denisa-Teodora
Grupa 8

În ceea ce privește structura generală a factorilor, datele oferă un anumit sprijin pentru structura
ipotetică cu 4 factori, având în vedere valorile proprii,complot și dovezi de încărcare a factorilor.
A fost identificat un set de întrebări de bază care reprezintă cel mai bine fiecare factor pentru a
sprijini dezvoltarea viitoare a inventarului. Elementele de bază care se potrivesc cel mai bine
modelului conceptual (prin analiza conținutului) și modelului empiric (prin screening inițial,
consistență, încărcare a factorilor și caracter comun) pentru fiecare factor sunt (a)
conștientizarea, „Nu înțeleg de ce simt ceea ce simți ”; (b) considerație, „cred înainte de a
acționa”; (c) conexiune, „Oamenii știu că îmi pasă de ei”; și (d) influențează „îi influențez pe
alții”. Aceste patru elemente reprezintă cel mai bine intenția modelului.

Link articol
https://sci-hub.do/10.1002/jpoc.20056

In opinia mea, lucrurile care mi-au placut în articolul ales au fost teoriile cu privire la competența
emoțională și socială și dezvoltarea socio-emoțională. M-a atras in special împărțirea în cei patru
patru factori distincți: a) conștientizarea de sine (self-awareness) b) considerarea față de alții,
anticiparea consecințelor inainte de a gândi sau acționa; c) conectarea cu ceilalți (connection to
others) d) orientarea influenței, ori influențarea altora în a căuta oportunități de conducere și
motivarea celorlalți pentru schimbare. As vrea să adaug o descriere a fiecărui factor. Conștiința
de sine este definită drept cunoașterea și înțelegerea stării emoționale, evaluarea punctelor forte
și a limitelor și recunoașterea preferințelor și include totodată conștientizarea emoțională,
autoevaluarea precisă și identificarea tendințelor. Considerarea repezintă respectul pentru o
persoana și situația sa prin anticiparea consecințelor probabile înainte de a gândi și de a acționa și
include empatie și auto-monitorizare. Conexiunea este definită ca ușurința și efortul depus în
dezvoltarea unor relații semnificative și de înaltă calitate cu ceilalți prin schimbul de gânduri și
sentimente, incluzând sociabilitatea și intimitatea. Iar, in final, orientarea influenței reprezintă
tendința de a căuta oportunități de conducere și de a-i motiva pe alții să acționeze. De asemenea,
ce nu mi-a plăcut, sau mai bine zis nu mi-a fost clar a fost secțiunea cu rezultate. Nu am știut ce
să selectez deoarece nu aveam o concluzie overall, ci erau analizate fiecare tabel în parte. Mi-ar
fi plăcut ca articolul să fi fost mai puțin teoretic și mai mult aplicabil.