Universitatea Titu Maiorescu

Facultatea de Psihologie

Metodologia cercetării

Raport de cercetare

Lect. Univ. Dr. Alexandru Mihalcea

Student: Pânișoară Antonia Rodica anul II,

grupa 5

2023
 Rezumat

Acest studiu a fost realizat în cadrul evaluării de la disciplina Metodologia cercetării

psihologice din cadrul Facultății de Psihologie, Universitatea Titu Maiorescu.

Acest studiu s-a folosit de cele două scale disponibile pe site-ul Research Central, acestea
fiind Atașamentul bun (scala nr.195) și Auto-eficacitate [Independență [In] (scala nr.147) ,
ambele făcând parte din domeniul personalitate. Scopul acestui studiu a fost de a determina dacă
există o relație între atașamentul bun și auto-eficacitate. Itemii corespunzători au fost preluați
integral pe platforma Research Central, respectând instrucțiunile specifice pentru completare și
scorare a fiecărui element în parte.

Cercetarea a fost efectuată pe un eșantion de 52 de subiecți (prieteni, studenți la facultatea

de psihologie, familie), vârsta medie a subiecțillor fiind 28,36. Am aplicat participanților un
chestionar online pe platforma Google forms care a fost pus la dispoziția acestora prin
intermediul aplicației WhatsApp și aceștia au avut posibilitatea de a răspunde la el în perioada 30
noiembrie – 8 decembrie 2023. Răspunsurile primite au fost colectate într-un document excel,
importate în format .csv și introduse în programul de analize statistice JASP. Am realizat o
statistică descriptivă a datelor, pentru definirea caracteristicilor generale ale lotului și pentru a
prezenta răspunsurile obținute la fiecare întrebare. Pentru a analiza ipotezele am folosit testul
Test Student și corelația Pearson.

Rezultatele acestui studiu au indicat că există o corelație statistică între cele două scale,
Atașamentul bun și Auto-eficacitatea, confirmând una din cele trei ipoteze ale acestei lucrări,
aceea fiind că Auto-eficacitatea se asociază cu atașamentul bun. Celelalte ipoteze ale lucrării,
„Femeile sunt mai auto-eficace (independente) decât bărbații” și „Sunt mai mulți bărbați care
formează atașament bun decât femei” au fost demonstrate ca fiind false, din rezultatele oferite de
aplicația JASP, care indică faptul că nu există suficiente dovezi statistice pentru a susține
ipotezele.
 Studiu privind relația între atașament bun și auto-eficacitate

1. Noțiuni teoretice și concepte generale

Într-o lume în continuă schimbare, în care relațiile interpersonale și abilitățile individuale

devin tot mai esențiale pentru adaptarea și succesul personal și profesional, investigarea
factorilor care influențează atașamentul sănătos și stima de sine devine crucială. În această
lumină, prezentul studiu se concentrează asupra asocierii a două concepte-cheie: Good
Attachment (atașament bun/sănătos) și Self-Efficacy (auto-eficacitate).

Atașamentul bun (Good Attachment) este definit ca având o „atitudine pozitivă față de
autoritate” (Hogan, et. al., 2007). Într-un mediu în care este necesar să se răspundă rapid la
autoritatea unui supervizor al asistentei medicale, un bun atașament ar conduce la o evaluare
pozitivă a performanței. Atașamentul bun face parte din subscalele scalei Ajustare (Adjustment)
a testului the Hogan Personality Inventory.

The Hogan Personality Inventory (HPI) măsoară personalități normale, de zi cu zi. Oferă
informații detaliate cu privire la „partea strălucitoare” a personalității: caracteristici care
facilitează capacitatea unei persoane de a se înțelege cu ceilalți și de a-și atinge obiectivele
profesionale, educaționale și personale. Profesioniștii în învățare și dezvoltare înțeleg valoarea
HPI pentru măsurarea punctelor forte bazate pe personalitate, domeniile de competență și nevoile
potențiale de dezvoltare. (Robert Hogan, Joyce Hogan 2009)

Bazat pe modelul de personalitate cu cinci factori, HPI a fost dezvoltat în anii 1980, în
contextul teoriei socioanalitice. Conform acestei teorii, întelegerea cu ceilalti și avansul în
ierarhia socială sunt temele dominante în viata socială. HPI surprinde tendințele
comportamentale cheie, relevante pentru aceste obiective. (James N. Butcher, 2009)
 Scala Ajustare măsoară gradul în care cineva pare calm și împăcat cu sinele, sau
dimpotrivă, anxios și tensionat. Subscalele sunt folosite atunci când o persoană are un scor mediu
sau scăzut la Ajustare. Ne referim în mod colectiv la primele trei subscale: Empatie, Fără
Anxietate și Fără vinovăție, ca sentimente interioare. Ele reflectă o preocupare pentru ceilalți, o
absență a îngrijorării și o absență a regretului. Următoarele trei subscale: Calm, Temperament
Echilibrat, și Fără plângeri, reflectă sentimentele reflectate în exterior, definite ca nevolatilă,
răbdătoare și optimistă. Persoane cu înaltă ratele de aprobare pe aceste subscale sunt adesea
descrise de alții ca fiind calme și egale. Ultimele două subscale sunt: Încredere și Atașament bun,
care reflectă o lipsă de suspiciune și atitudini pozitive față de autoritate. Cei care au scoruri mici
la Good Attachment pot avea o perioadă dificilă cu persoanele autoritare și liderii. (Hogan, et. al.,
2007)

Auto-Eficacitate (independența) se referă la credința unei personae despre abilitățile

necesare pentru a reuși în situații specifice. (Albert Bandura, 1997). Conceptul a fost introdus de
către psihologul Albert Bandura în cadrul teoriei sale sociale-cognitive și este central în
înțelegerea modului în care oamenii își reglează comportamentul, gândurile și emoțiile.

Scala Auto-Eficacitate (independența) face parte din testul California Psychological

Inventory [CPI] 462. Cei care obțin scoruri mari sunt văzuți ca fiind siguri de sine, asertivi,
inteligenți și capabili să funcționeze singuri. Scorurile scăzute sunt descrise ca fiind dependenți,
indecisi și incomozi în situații sociale. Lipsiți de încredere în sine, sunt văzuți ca supuși,
preferând să ia îndrumări de la ceilalți. (David A. C. Donnay, Timothy R. Elliott, Integrative
Assesment of Adult Personality, 2023)

Scala de independență a fost construită empiric ca o consecință a măsurii în care oamenii

se străduiesc pentru autonomie vocațională și interpersonală. Următorii trei factori sunt
importanți pentru această măsurătoare: hotărâre/perseverență/sentimentul competent, încrezător
în sine/sigur sub control și autosuficient/dorința de a urma propria judecată în ciuda dezacordului
celorlalți. (James N. Butcher, Oxford Handbook of Personality Asessement, 2009)
 California Psychological Inventory (CPI), cunoscut și sub numele de California
Personality Inventory, este un test creat de Harrison G. Gough și publicat în prezent de
Consulting Psychologists Press. Textul care conține testul a fost publicat pentru prima dată în
1956, iar cea mai recentă revizuire a fost publicată în 1996. A fost creat într-o manieră similară
cu Minnesota Multiphasic Personality Inventory (MMPI), dar spre deosebire de MMPI, care se
concentrează pe inadaptarea sau diagnosticul clinic, CPI a fost creat pentru a evalua „conceptele
populare” de zi cu zi pe care oamenii obișnuiți le folosesc pentru a descrie comportamentul
oamenilor din jurul lor. (David A. C. Donnay, Timothy R. Elliott, Integrative Assessment of
Adult Personality, The California Personality Inventory, pp. 227-260)

CPI se concentrează pe măsurarea și înțelegerea comportamentelor interpersonale

comune (de exemplu, autocontrol, dominanță etc.) în populația generală. Scorurile extreme la
unele scale oferă informații importante despre neajustările specifice pe care le poate experimenta
un individ. Astfel, oferă o bună acoperire a informațiilor despre populația generală în comparație
cu testele care sunt mai orientate patologic.

CPI are, în general, nume de scale simple și ușor de înțeles, ceea ce îl face mai ușor de
utilizat pentru profesioniștii nepregătiți. În plus, CPI s-a dovedit a fi un instrument util în
prezicerea comportamentelor pe termen lung și scurt (de exemplu, frecvența la facultate).
„Conceptele populare” folosite în CPI se găsesc în multe culturi și societăți, ceea ce face CPI mai
adaptabil la diferite culturi.

CPI nu a fost conceput pentru a prezice trăsături unidimensionale. În schimb, accentul a

fost pe prezicerea comportamentelor interpersonale. Unele scale de concepte populare sunt în
mod substanțial corelate între ele, deoarece pot fi asociate cu aceleași trăsături subiacente. Gough
a susținut că, dacă conceptele populare sunt corelate în mintea populației generale, scalele IPC ar
trebui să fie corelate în mod similar. (Daniela Gheorghiu, Cristina Elena Stănică, Evoluţia
conceptului de Self-efficacy şi factorii cu care relaţionează, pp. 50-70).

Drept urmare, CPI nu reușește să ofere o descriere orientată către teorie a personalității
normale, care este una dintre criticile sale majore. În plus, CPI a fost conceput pentru a fi un
sistem deschis, ceea ce înseamnă că noi scale pot fi adăugate în setul existent de scale dacă se
dorește a fi prezis un nou criteriu. În lipsa bazei teoretice, ar putea exista un număr infinit de
criterii de prezis, iar aceste scale pot fi redundante din punct de vedere empiric și lipsite de
semnificații psihologice clare.

2. Metodologie
2.1. Obiective
Obiectivul general al lucrării se constituie în explorarea relației dintre auto-
eficacitate și atașamentul bun.

2.2. Ipoteze
Ipotezele lucrării sunt:
- Auto-eficacitatea se asociază cu atașamentul bun;
- Femeile sunt mai auto-eficace (independente) decât bărbații;
- Sunt mai mulți bărbați care formează atașament bun decât femei.

2.3. Subiecți/Participanți
În scopul relizării sondajului, am folosit o eșantionare neprobabilistică.
Eșantionul a fost compus din 52 de persoane. Paricipanții au vârste cuprinse
între 18 și 50 de ani. Media de vârstă a participanților este de 28,36 ani. Avem
un număr egal între persoanele de gen feminin (N=26) și persoanele de gen
masculin (N=26). Criteriul de selecție a fost ca participanții să fie majori. Dintre
persoanele care au participat la studiul acesta, 6 provin din mediul rural, iar
restul de 46 provin din mediul urban. În ceea ce privește ultimele studii
absolvite, 16 persoane au absolvit studiile liceale, 20 de persoane au absolvit
studiile universitare și 16 persoane au absolvit studiile postuniversitare.

2.4. Instrumente
 În vederea realizării acestui studiu, au fost folosite două scale de măsurare de pe
site-ul researchcentral.ro, acestea fiind Atașamentul Bun (Good Attachment), cu
numărul 195 și Auto-Eficacitate [Independență [In] (SELF-EFFICACY
[Independence [In] ), cu numărul 147. Ambele fac parte din domeniul
personalitate. Scala de măsurare a Atașamentului bun conține 6 itemi și
evaluează calitatea atașamentului în relații interpersonale.

Frequentist Individual Item Reliability Statistics

Item Item-rest correlation
1. Doar rareori mă complac în câte un lucru plăcut. 0.001
2. Atunci când resimt emoţii, sentimente, ele sunt foarte intense. 0.355
3. Fac lucruri pe care ceilalţi le văd ca fiind ciudate. 0.386
4. Simt că nu primesc ceea ce merit de la viață. 0.479
5. Am nevoie să mă eliberez în moduri creative. 0.455
6. Am zile în care sunt furios(furioasă) pe lume. 0.602

Tabel 1. Frecvența itemilor scalei Atașament bun.

Frequentist Scale Reliability Statistics

Estimate McDonald's ω Cronbach's α
Point estimate 0.688 0.648
95% CI lower bound 0.558 0.481
95% CI upper bound 0.818 0.770

Tabel 2. Statistici de fiabilitate a scalei Atașament bun.

Scala de măsurare Auto-Eficacitate conține 10 itemi și evaluează nivelul de

încredere sau convingere pe care o persoană o are în propriile sale abilități de a
face față cu succes sarcinilor sau situațiilor specifice.
Frequentist Scale Reliability Statistics
Estimate McDonald's ω Cronbach's α
Point estimate 0.772 0.770
95% CI lower bound 0.681 0.660
95% CI upper bound 0.863 0.851

Tabelul 3. Frecvența itemilor scalei Auto-eficacitate.

Frequentist Individual Item Reliability Statistics

Item Item-rest correlation
1. Sunt bun(ă) în gestionarea unor probleme complexe. 0.642
2. Gândesc repede. 0.634
3. Îmi formulez clar ideile. 0.530
4. Am idei excelente. 0.510
5. Înţeleg rapid lucrurile. 0.557
6. Niciodată nu contest sau pun sub semnul întrebării o stare de fapt. 0.017
7. Fac puține lucruri pe cont propriu 0.099
8. Îi las pe alţii să aleagă pentru mine. 0.579
9. Mă las condus(ă) de alţii. 0.685
10. Nu am o imaginație bogată. 0.313

Tabelul 4. Statistici de fiabilitate a scalei Auto-eficacitate.

2.5. Procedură
Chestionarul realizat pe platforma Google forms conține în total 16 itemi. Acesta
a fost distribuit participanților prin intermediul platformei WhatsApp și aceștia
au avut posibilitatea de a răspunde la el în perioada 30 noiembrie – 8 decembrie
2023. Participantii și-au dat acordul pentru a participa la sondaj, și au fost rugați
să completeze chestionarul după ce în prealabil le-au fost oferite explicații în
legătură cu scopul cercetării (identificarea unor aspecte legate de relația între
legăturile emoționale și competența socială) și au fost asigurați de
 confidențialitatea rezultatelor și păstrarea anonimatului în legătură cu identitatea
lor. Respondenții au avut posibilitatea de a răspunde pe o scală Likert cu cinci
trepte:
1 - dezacord puternic cu afirmaţia, 2 - dezacord cu afirmaţia, 3 - neutru față de
afirmaţie, 4 - acord cu afirmaţia, 5 - acord puternic cu afirmaţia. Astfel, scorul
obținut de subiecți poate fi cuprins în intervalul 16 – 80 de puncte. Itemii 6, 7, 8,
9, 10 de la prima scală (Auto-eficacitate) au cotare inversă însă itemul 6 a fost
cotat gresit pe site-ul Researchcentral.ro și a trebuit să îl trec la cotare normală.
Itemii 2, 3, 4, 5, 6 de la următoarea scală (Atașament bun) au cotare inversă, dar
la fel ca la cealaltă scală, itemul 1 a fost cotat greșit pe site-ul Researchcentral.ro
așa că l-am trecut la cotare inversă. Participanților le-a fost cerut să citească cu
atenție fiecare afirmație din chestionar și să selecteze sincer răspunsul care
indică cel mai bine acordul sau dezacordul în legătură cu fiecare întrebare din
chestionar. Le-au fost cerute datele demografice precum: vârsta, genul, ultimele
studii absolvite și mediul de proveniență. Aceste date, împreună cu răspunsurile
participanților, au fost colectate într-un document excel, importate în format .csv
și introduse în programul de analize statistice JASP. Am realizat o statistică
descriptivă a datelor, pentru definirea caracteristicilor generale ale lotului și
pentru a prezenta răspunsurile obținute la fiecare întrebare. Pentru a analiza
ipotezele, am folosit testul Test Student și corelația Pearson.

3. Rezultate
3.1. Interpretarea datelor
Am calculat distribuția scorurilor cu ajutorul indicatorilor Skewness, Kurtosis și
Shapiro-Wilk. Având în vedere datele valorii P-value of Shapiro Wilk (0.111
pentru auto-eficacitate și 0.617 pentru atașament bun) concluzionăm faptul că
variabila Auto-eficacitate final și Atașament final se distribuie parametric.
Datorită acestui rezultat, trebuie să folosim testul T-Student și corelația Pearson.
Descriptive Statistics
Auto-eficacitate fi-
Atașament final
nal
Valid 52 52
Missing 0 0
Mean 37.904 18.288
Std. Deviation 5.948 4.295
Skewness -0.682 -0.255
Std. Error of Skewness 0.330 0.330
Kurtosis 0.800 -0.281
Std. Error of Kurtosis 0.650 0.650
Shapiro-Wilk 0.964 0.982
P-value of Shapiro-Wilk 0.111 0.617
Minimum 20.000 8.000
Maximum 48.000 27.000
Tabelul 5. Statistică descriptivă a distribuției scalelor
3.2. Verificarea ipotezelor
Se aplică testul T-Student (Independent Samples T-test) și corelația Pearson,
pentru a verifica ipotezele noastre.

Ipoteza 1: Auto-eficacitatea se asociază cu atașamentul bun.

Pearson's Correlations
Pearson's r p
Auto-eficacitate final - Atașament final 0.269 0.054

Tabelul 6. Corelația Pearson a primei ipoteze.

Conform rezultatului p = 0,054 < 0,05, rezultă că există o corelație statistică și

ipoteza noastră este adevărată.

Ipoteza 2: Femeile sunt mai auto-eficace (independente) decât bărbații.

Independent Samples T-Test
t df p
Auto-eficacitate final -1.194 50 0.238

Note. Student's t-test.

Tabelul 7. Reprezentarea testului T-Student.

Descriptives
Group Descriptives
Coefficient of
Group N Mean SD SE
variation
Auto-eficacitate 2 36.92 6.17 1.21
Feminin 0.167
final 6 3 7 1
Masculin 26 38.885 5.659 1.110 0.146

Tabelul 8. Medii, abateri standard, boltire și oblicitatea ipotezei.

Conform valorii p = 0.238 > 0.05, înseamnă că nu există suficiente dovezi
statistice pentru a susține ipoteza că femeile sunt mai auto-eficace
(independente) decât bărbații.
Ipoteza 3: Sunt mai mulți bărbați care formează atașament bun decât femei.

Independent Samples T-Test

t df p
atașament
0.032 50 0.975
final

Note. Student's t-test.

Tabelul 9. Reprezentarea testului T-Student.

Group Descriptives
Group N Mean SD SE Coefficient of variation
atasament final Feminin 26 18.308 4.452 0.873 0.243
Masculin 26 18.269 4.220 0.828 0.231
 Tabelul 10. Medii, abateri standard, boltire și oblicitatea ipotezei.

Valoarea p = 0.975 > 0.05, indică faptul că nu există suficiente dovezi statistice
pentru a susține ipoteza că sunt mai mulți bărbați care formează atașament bun
decât femei. Diferența între grupuri este foarte mică și nu este considerată
semnificativă statistic.

4. Discuții
Scopul acestei cercetări a fost de a determina dacă există o relație între atașamentul bun și auto-
eficacitate. Conform rezultatelor obținute în urma analizei datelor obținute de la participanți,
putem concluziona faptul că există o corelație statistică între atașament bun și auto-eficacitate,
dar ipotezele „Femeile sunt mai auto-eficace (independente) decât bărbații” și „Sunt mai mulți
bărbați care formează atașament bun decât femei” s-au demonstrat ca fiind false.
Limitările acestui studiu au fost acelea că eșantionul de participanți nu a fost compus din toate
vârstele cuprinse între 18 și 70 de ani, cu mai multe persoane din fiecare vârstă din acest interval.
Altă limitare a fost faptul că unele întrebări din scale erau puse greșit, ca fiind cotate inversate
când acestea nu erau, sau chiar invers, cotate normal când acestea erau inversate.

5. Bibliografie
1. Daniela Gheorghiu, Cristina Elena Stănică (2020), Evoluţia conceptului de
Selfefficacy şi factorii cu care relaţionează (pp. 50-70);
2. David A. C. Donnay, Timothy R. Elliott (2011), Integrative Assessment of Adult
Personality, The California Personality Inventory, (pp. 227-260);
3. Hector Mirabile (2008), Personality profiles of police executives: An analysis based
on the Hogan Personality Inventory and the Hogan Development Survey;
4. https://deepblue.lib.umich.edu/bitstream/handle/2027.42/110793/The%20Hogan
%20Personality%20Inventory%20as%20a%20Predictor%20of%20Employee
%20Success.pdf;sequence=1;
5. https://www.hoganassessments.com/sites/default/files/uploads/
Interpreting_HPI_Subscales_0.pdf;
 6. https://www.hoganassessments.com/wp-content/uploads/2016/12/
Subscale_Interp_Guide.pdf;
7. James N. Butcher, (2009), Oxford Handbook of Personality Assessment (pp. 325-
335);
8. Robert Hogan, Joyce Hogan (2009). Hogan Development Survey Manual
Sam Poole (2009), Insight-Hogan Personality Inventory (HPI), (pp. 1-5);
9. Schultz, D. (2020). Hogan Personality Inventory. In: Zeigler-Hill, V., Shackelford,
T.K. (eds) Encyclopedia of Personality and Individual Differences. Springer, Cham;
10. Wood, D., Harms, P. D., Sherman, R. A., Boudreaux, M., Lowman, G. H., & Hogan,
R. (2023). Development of the Hogan Personality Content Single-Items Inventory.
Assessment.

6. Anexa
Chestionarul aferent acestui studiu este disponibil online la adresa următoare:

https://docs.google.com/forms/d/e/
1FAIpQLSeBoKoYKe2bR_y2qWWBhv1F6mr5nX5jNRY9Tr1UMAxJlMzEQg/viewform?
usp=sf_link