Raport de cercetare

Corelațiile dintre trăsăturile de personalitate măsurate cu ajutorul

Inventarului EPQ, stima de sine, perceperea de sine corporală și
localizarea controlului

Student Scurtu Adrian

Psihologie ID, anul al III-lea

Brașov, Februarie 2020

 I. Cadrul teoretic al problemei studiate

I.1 Generalități.

Incidența ridicată a mijloacelor de informare moderne, alături de cele consacrate, ca radioul,

presa sau televiziunea, a generat apariția și extinderea unor noi tipare de comportament –
vestimentar, educațional, lingvistic, artistic, etc. – și extinderea unor valori sociale care au
evoluat aparent independent de valorile general acceptate de generațiile anterioare.
Materialismul accentuat al societăților occidentale, sprijinit pe vaste servicii informaționale, a
reușit să detroneze timidul materialism dialectic și istoric impus de ideologia marxistă în
anumite regiuni ale globului. Iluzia libertății nemărginite și a accesibilității bunurilor a reușit
să lase în urmă realitatea și trăinicia unor valori sociale care păreau de neclintit: respectul,
valoarea pregătirii școlare, valoarea și poziția familiei, etc. Noile ideologii au impus noi
valori, acceptate cu multă ușurință de tineretul societăților odinioară comuniste, între acestea
numărându-se etaloane noi ale imaginii de sine, care presupun anumite tipare vestimentare,
anumite caracteristici corporale, (tatuaje, păr vopsit, unghii colorate diferit, etc.) anumite
moduri de abordare și apreciere a unor aspecte sociale. Interacțiunea acestor factori noi în
contextul coexistenței elementelor populaționale pre- și post-decembriste a condus la apariția
unor zone de conflict între generații și la manifestarea unor afecțiuni sau comportamente mai
puțin cunoscute sau mai puțin întâlnite în trecut – mă refer aici la tulburări psihice, consum de
droguri, accesul la informații cu încărcătură violentă, porno, filme de groază, etc. În aceste
condiții, studiul sănătății populației și în special a sănătății populației tinere se impune ca o
necesitate în efortul de a dezvolta instrumente care să contracareze efectele nedorite ale
exploziei informaționale sau să amelioreze efectele deja instalate. Aceste instrumente folosesc
mijloace de investigare cu caracter predictiv pentru comportamente dorite sau nedorite și în
funcție de obiectivele urmărite propun mijloace de intervenție cu caracter ameliorativ. Nu în
ultimul rând, modurile diferite de manifestare a schimbărilor specifice pubertății și
perioadelor pre- și postpuberale traversate de tineri și tinere impun abordarea specifică a
acestor situații, nu numai în mediul familial ci și în cel educațional sau judiciar.

1
1.2. Delimitări conceptuale

Investigarea, descifrarea și ameliorarea condiției umane au fost însoțitori permanenți ai

evoluției spirituale și materiale a societăților omenești de-a lungul timpului, inițial într-o
formă instinctivă, mai târziu în forme din ce în ce mai evoluate, mai elaborate.
Orientarea individului în contextul social, fie el familie (extinsă sau restrânsă), sat, colegi de
muncă, vecini, superiori și/sau inferiori ierarhici, etc. a presupus dezvoltarea unor capacități
analitice, investigative și interpretative care să-i ușureze abordarea situațiilor complexe
generate de interacțiunea cu semenii. Calitatea acestei interacțiuni nu a fost determinată doar
de factori exteriori, legați de context, ci și de valențele legate de personalitatea fiecărui
participant la această interacțiune. Trăsăturile de personalitate umane au constituit obiectul
preocupărilor filozofilor, artiștilor, medicilor, preoților, militarilor și în ultimele decenii, ale
psihologilor.
Dintre instrumentele elaborate de către psihologi pentru investigarea trăsăturilor de
personalitate umane, relevante pentru anumite scopuri (de sănătate, de recrutare, juridice,
etc.), un loc aparte îl ocupă cele cu autoraportare. Deși pot fi manipulate de către persoana
investigată (pentru a obține avantaje situaționale sau apreciative), acestea au reușit să se
impună datorită administrării ușoare la nivelul structurilor de interes și posibilităților de
interpretare rapidă a rezultatelor obținute. Nu în ultimul rând, prin cuplarea acestor
instrumente investigative cu alte mijloace tehnice evoluate (poligraf), nivelul informațiilor
false (manipulate) poate fi diminuat.
În altă ordine de idei, în condițiile în care persoanele investigate urmăresc valorificarea unor
trăsături de personalitate, (pentru orientare profesională, angajare, etc.) ameliorarea sau
terapia unor afecțiuni, aceste instrumente pot oferi informații valoroase, benefice atât pentru
individ cât și pentru societate.
Chestionarele folosite în procesul investigativ sunt specializate pe anumite arii ale
personalității umane, un chestionar care cuprinde totalitatea trăsăturilor umane fiind dificil de
realizat în condițiile în care personalitatea umană este determinată cultural, genetic, social,
etc.
Ariile investigate prezintă unele trăsături comune sau asemănătoare și studiul relațiilor dintre
aceste trăsături are implicații practice legate de elaborarea metodelor de abordare și
valorificare a informațiilor relevante pentru un domeniu într-un domeniu cu valențe
asemănătoare.

2
Chestionarul de personalitate Eysenck (EPQ) este încă frecvent folosit în spațiul cultural
occidental și validitatea sa pentru alte spații culturale a fost amplu studiată (Barrett et al.,
1998) și în repetate rânduri confirmată. Trăsăturile care formează obiectul de investigație al
chestionarului sunt de formațiune polară, după cum urmează:
1. Extraversie-introversie
2. Neuroticism-stabilitate emoțională
3. Psihoticism-socializare (introdusă ulterior primelor două)
4. Dezirabilitate socială (introdusă ulterior primelor două)

Din combinarea primelor două axe polare rezultă, cu aproximație, trăsăturile celor patru
temperamente deja cunoscute, ca în figura de mai jos.

Figura 1. Personalitate și diferențe individuale (Eysenck, 1958)

Chestionarul este alcătuit din 90 de întrebări la cere se răspunde cu DA sau NU, scorarea se
face după procedee standardizate, care nu vor fi precizate aici.

3
Stima de sine (perceperea de sine) s-a măsurat cu ajutorul chestionarului perceperii de sine
(Clinciu, 2010), care măsoară calitatea aprecierilor și atitudinilor față de propria persoană.
Chestionarul presupune parcurgerea a 30 de itemi alcătuiți din afirmații polare, dispuse pe o
scală cu valori între -3 și +3, cu trecere prin punctul 0 (cu 7 trepte). Indicele de consistență
internă al scalei este α = 0,95.

Perceperea de sine corporală constituie un aspect relevant al perceperii de sine la nivel general
(global). Acest chestionar (Clinciu, 2010) investighează gradul de satisfacție cu propria
imagine corporală, fie în ansamblul ei, fie în legătură cu anumite părți ale corpului. Cele șapte
entități apreciate sunt: înălțimea, greutatea, genul, capul, trunchiul, membrele și aspectele
particulare. Aceste entități sunt apreciate pe o scală cu valori cuprinse între -3 și +3, cu trecere
prin punctul 0 (deci cu 7 trepte). Indicele de consistență internă al scalei este α = 0,96.

Localizarea controlului este un concept relativ recent al psihologiei care este definit de
convingerile unei persoane în legătură cu atribuirea succesului sau eșecului factorilor interni
sau externi. O persoană cu un locus intern al controlului atribuie succesul sau insuccesul
propriilor capacități sau abilități și este dispusă să investească în ameliorarea propriei condiții.
Contrar, o persoană cu un locus extern al controlului atribuie succesul sau insuccesul unor
factori externi, cum ar fi alte persoane sau împrejurări în afara propriei sfere de influență.
În prezenta cercetare s-a apelat la chestionarul elaborat de Levenson (1981), care este alcătuit
din 24 de itemi și are calități psihometrice bune, cu indici de consistență internă cuprinși între
0,63 (internalitate), 0,74 (alții) și 0,82 (șansă).

4
 II. Obiectivele, ipotezele cercetării și metodologia cercetării

2.1. Obiectivele generale și specifice ale cercetării

Obiectivele generale ale cercetării constau în determinarea trăsăturilor de personalitate, a

stimei de sine, a perceperii propriului corp și a localizării controlului celor 232 de participanți
la testare.
Obiectivele specifice constau în stabilirea relațiilor dintre trăsăturile de personalitate, stima de
sine, perceperea corporală și localizarea controlului, apartenența de gen, clasa de vârstă și
profilul de studiu (real sau uman) specifice participanților

2.2. Ipoteze
a) Există corelații între anumiți factori de personalitate (EPQ) și localizarea controlului
(Levenson),
b) Există corelații între perceperea de sine (Clinciu, 2010) și perceperea corporală de sine
(Clinciu, 2010)
c) Există corelații între perceperea de sine (Clinciu, 2010) și eficacitatea de sine (Sherer,
1982).

2.3. Subiecții

Participanții la testare au fost 108 elevi de liceu și 124 de studenți. Dintre cei 232 de
participanți, 97 erau de gen masculin, 135 de gen feminin (Tab. 1). Din cei 232 de
participanți, 127 frecventau instituții de învățământ cu profil uman iar 105 frecventau instituții
de învățământ cu profil real (Tab. 2).

5
Repartiția acestora în funcție de gen, profil și nivel educațional este prezentată în tabelele
următoare.

Tabelul 1. Repartiția paticipanților în funcție

de gen și nivel educațional

Nivel scolaritate
Liceu Facultate Total
Gen masculin 46 51 97
feminin 62 73 135
Total 108 124 232

Tabelul 2. Repartiția paticipanților în funcție

de gen și profilul educațional
Profil U/R
uman real Total
Gen masculin 28 69 97
feminin 99 36 135
Total 127 105 232

2.4. Instrumentele de investigare

Instrumentele de investigare au fost:

1. Chestionarul perceperii de sine (Clinciu, 2010), care măsoară nivelul atitudinilor

(aprecierilor) legate de propria persoană, sentimentul de superioritate sau inferioritate
față de terțe persoane, poziția față de propriile calități sau lipsuri. Chestionarul
cuprinde 30 de itemi polari, cotați cu valori cuprinse între -3 și +3 cu trecere prin
punctul 0 (neutru, indiferent, irelevant). Prin cumularea punctajelor obținute la fiecare
item se obține scorul total al perceperii de sine. Indicele de consistență al scalei este
α = 0,95.
2. Chestionarul de percepere de sine corporală (Clinciu, 2010), care măsoară nivelul
satisfacției (mulțumirii) cu propria imagine corporală. Chestionarul abordează șapte
aspecte distincte ale corpului (înălțime, greutate, gen, cap, trunchi, membre, aspecte
particulare), aceste particularități fiind apreciate pe o scală cu șapte trepte (între -3 și
+3, cu trecere prin punctul 0). Pentru înălțime și greutate sunt solicitate datele reale

6
 (știute și măsurate) și cele dorite. Se pot calcula scoruri pentru fiecare dintre cele șapte
caracteristici și un scor total al perceperii corporale. Indicele de consistență internă α =
0,96.
3. Scala localizării controlului (Levenson , 1981) urmărește determinarea atribuirii
specifice participanților. Instrumentul conține trei subscale:
a) Internalitate (I)
b) Alții (A)
c) Șansă (Ș)
rezultând astfel un tip de control intern (I) și două externe (A și Ș). Chestionarul este
alcătuit din 24 de itemi, câte opt pentru fiecare tip de control, măsurați pe o scală
Likert cu valori între -3 și +3, cu trecere prin punctul 0. Indicii de consistență internă
sunt 0,63 pentru scala (I), 0,74 pentru scala (A) și 0,82 pentru scala (Ș).
4. Chestionarul de personalitate Eysenck (EPQ), așa cum s-a amintit anterior, presupune
parcurgerea a 90 de itemi, fiecare cu două posibilități de răspuns (Da sau Nu).
5. Scala eficacității de sine (Sherer et al., 1982) măsoară capacitatea individului de a
aborda anumite situații. Bandura (1977) a definit eficacitatea de sine drept "credința
individului în posibilitățile proprii de a se comporta adecvat". Chestionarul cuprinde
23 de itemi măsurați pe o scală Likert cu cinci trepte. Scala este alcătuită din două
subscale, una a eficacității generale (α = 0,86) și una a eficacității sociale (α = 0,71).

2.5. Designul corelațional și procedura de lucru

Această cercetare s-a desfășurat pe o perioadă de 5 zile, interval determinat de numărul de

subiecți și disponibilitatea acestora. Celor 232 de participanți la această cercetare le-a fost
prezentat scopul acesteia iar într-un următor pas le-au fost cerute acordurile de participare
(celor cu vârsta de peste 18 ani în mod direct, în cazul celor cu vârsta de sub 18 ani a fost
solicitat acordul scris al tutorilor legali), ei fiind asigurați că rezultatele obținute vor fi
confidențiale și nu vor fi dezvăluite informații care ar putea duce la identificarea lor. Cei 232
de participanți au completat chestionarul perceperii de sine, chestionarul pentru determinarea
perceperii corporale, scala localizării controlului, chestionarul de personalitate Eysenck și
scala eficacității de sine. Timpul alocat pentru completarea celor 5 chestionare a fost de 70 de
minute.
Scopul cercetării a fost de a releva corelațiile existente între:

7
a) factorii de personalitate (EPQ) și localizarea controlului (Levenson),
b) perceperea de sine (Clinciu, 2010) și perceperea corporală de sine (Clinciu, 2010)
c) perceperea de sine (Clinciu, 2010) și eficacitatea de sine (Sherer, 1982).

8
 III. Prezentarea rezultatelor cercetării și interpretarea psihologică a
acestora

3.1. Corelații existente între factorii de personalitate (EPQ) și localizarea controlului

(Levenson)

Pentru operarea calculelor s-a folosit programul SPSS, varianta 21. Factorii de personalitate
(EPQ) considerați au fost extraversie, psihoticism și neuroticism, pentru localizarea
controlului s-au folosit variabilele intern (I), alții (A) și șansa (Ș).

Tab. 3. Corelații semnificative statistic între factori de personalitate și locul

controlului
Locus of Locus of Locus of
EPQ EPQ EPQ control – control – control –
psihoticism neuroticism extraversie altii (A) sansa (Ș) intern (I)
*
EPQ Correlation Pear. 1 ,061 ,018 ,167 ,066 -,230**
psihoticism Signi. (2-seitig) ,352 ,783 ,011 ,315 ,000
N 232 232 232 232 232 232
* *
EPQ Correlation Pear ,061 1 -,102 ,148 ,159 ,069
neuroticism Signi. (2-seitig) ,352 ,121 ,024 ,015 ,295
N 232 232 232 232 232 232
EPQ Correlation Pear ,018 -,102 1 -,078 ,016 -,033
extraversie Signi. (2-seitig) ,783 ,121 ,234 ,814 ,613
N 232 232 232 232 232 232
Lev locus of Correlation Pear ,167* ,148* -,078 1 ,392** ,064
control - altii Signi. (2-seitig) ,011 ,024 ,234 ,000 ,332
N 232 232 232 232 232 232
* **
Lev locus of Correlation Pear ,066 ,159 ,016 ,392 1 ,248**
control - Signi. (2-seitig) ,315 ,015 ,814 ,000 ,000
sansa N 232 232 232 232 232 232
** **
Lev locus of Correlation Pear -,230 ,069 -,033 ,064 ,248 1
control - Signi. (2-seitig) ,000 ,295 ,613 ,332 ,000
intern N 232 232 232 232 232 232
*. Die Korrelation ist auf dem Niveau von 0,05 (2-seitig) signifikant.
**. Die Korrelation ist auf dem Niveau von 0,01 (2-seitig) signifikant.

În tabelul de mai sus sunt prezentate corelațiile calculate între trei caracteristici de
personalitate investigate cu EPQ și cele trei poziții ale controlului (Levenson). Semnificative

9
statistic (pentru pragurile de 5% și 0,1%) au fost relevate corelațiile dintre [neuroticism-LOC
alții], [neuriticism-LOC șansă], [psihoticism-LOC alții] și [psihoticism-LOC intern], cea mai
puternică având totuși o valoare absolută mică (-0,23) și negativă.
Un aspect neașteptat este lipsa unei corelații semnificative statistic între extraversie și locul de
control (LOC), indiferent de natura acestuia.
Raportare conform APA pentru psihoticism și LOC A: rezultatele obținute aplicând corelația
Pearson indică o asociere scăzută și pozitivă între psihoticism și LOC Alții
(r(232) = 0,17, p =.011)
Raportare conform APA pentru psihoticism și LOC: rezultatele obținute aplicând corelația
Pearson indică o asociere scăzută și negativă între psihoticism și LOC Intern
(r(232) = - 0,23, p <.001)
Raportare conform APA pentru neuroticism și LOC A: rezultatele obținute aplicând corelația
Pearson indică o asociere scăzută și pozitivă între psihoticism și LOC Alții
(r(232) = 0,15, p =.024)
Raportare conform APA pentru neuroticism și LOC Ș: rezultatele obținute aplicând corelația
Pearson indică o asociere scăzută și pozitivă între neuroticism și LOC Ș
(r(232) = 0,16, p =.015)

10
3.2. Corelații existente între perceperea de sine (Clinciu, 2010) și perceperea corporală
de sine (Clinciu, 2010)

Pentru operarea calculelor s-a folosit programul SPSS, varianta 21. Factorii perceperii de sine
considerați au fost "perceperea de sine corporală total" (Clinciu 2010) și "stima de sine total"
(Clinciu 2010).

Tab. 4. Corelații semnificative statistic între stima de sine (total) și

perceperea de sine corporală (total)
PSC percepere
PS stima de sine de sine
total corporala total
PS stima de sine total Korrelation nach Pearson 1 ,358**
Signifikanz (2-seitig) ,000
N 232 232
**
PSC percepere de sine Korrelation nach Pearson ,358 1
corporala total Signifikanz (2-seitig) ,000
N 232 232
**. Die Korrelation ist auf dem Niveau von 0,01 (2-seitig) signifikant.

Corelația dintre perceperea de sine (total) și componenta sa corporală este de 0,36, pentru
pragul de semnificație p < 0,001. Această valoare indică o corelație medie, cu toate că pragul
de semnificație este p < 0,001.

Raportare conform APA pentru stima de sine total și stima de sine corporal: rezultatele
obținute aplicând corelația Pearson indică o asociere medie și pozitivă între stima de sine total
și stima de sine corporal (r(232) = 0,36, p < 0,001)

11
3.3. Corelații existente între perceperea de sine (total) (Clinciu, 2010) și eficacitatea de
sine (Sherer, 1982).

Tab. 5. Corelație semnificativă statistic între stima de sine (total) și

eficacitatea de sine
PS stima de sine Eficacitate de
total sine
PS stima de sine total Korrelation nach Pearson 1 ,443**
Signifikanz (2-seitig) ,000
N 232 232
Eficacitate de sine Korrelation nach Pearson ,443** 1
Signifikanz (2-seitig) ,000
N 232 232
**. Die Korrelation ist auf dem Niveau von 0,01 (2-seitig) signifikant.

Corelația dintre stima de sine (total) și eficacitatea de sine este de 0,44, pentru pragul de
semnificație p < 0,001. Această valoare indică o corelație medie între cele două valori, chiar
dacă pragul de semnificație este p < 0,001

Raportare conform APA pentru stima de sine total și eficacitatea de sine: rezultatele obținute
aplicând corelația Pearson indică o asociere medie și pozitivă între stima de sine total și
eficacitatea de sine (r(232) = 0,44, p < 0,001)

3.4. Interpretarea rezultatelor

Corelațiile obținute pentru ipotezele legate de extraversie, psihoticism și neuroticism LOC au
valori scăzute spre medii pentru pragurile de semnificație accesptate, interesantă este lipsa
unei corelații între extraversie și LOC.

Perceperea corporală de sine este mediu corelată cu perceperea totală de sine, care este poate
un indicator al altor priorități în ierarhia stimei de sine a tinerilor testați.

Stima de sine este mediu corelată cu eficacitatea de sine, o dovadă a faptului că aici pot
interveni alți factori activatori (motivația, recompensa, mediul) și mediatori ai eficacității de
sine

12
 IV. Concluzii

Prezentul studiu oferă o imagine de ansamblu asupra unor tineri implicați în procesul
educațional ca elevi și studenți. Vârstele lor sunt cuprinse între 15 și aproape 50 de ani, cu
media de vârstă de 19 ani.

Fig. 1. Repartiția pe vârste a participanților la testare

Corelațiile dintre trăsăturile de personalitate EPQ și locul controlului LOC trebuie interpretate
prin prisma vârstei participanților, care pare să aibă caracteristici diferite de ale populației
etalon sub aceste aspecte. Astfel, extraversia nu este corelată cu nici un subsistem al LOC în
timp ce neuroticismul este corelat pozitiv dar slab cu LOC A și LOC Ș și psihoticismul este
corelat slab și pozitiv cu LOC A și slab și negativ cu LOC I.
Aceste rezultate sunt explicabile prin alte priorități specifice vârstei și unui grad ridicat al
nivelului sănătății fizice și psihice. Și perceperea de sine corporală și totală se află într-o

13
corelație medie și pozitivă, alte trăsături putând avea un caracter predictiv mai ridicat decât
perceperea corporală, tot pe fondul unei sănătăți fizice și mentale la nivel superior. Și
corelația dintre stima de sine și eficacitatea de sine se situează la nivel mediu și pozitiv,
eficacitatea de sine putând corela mai puternic cu alți factori, și aceștia specifici vârstei.
În aceste condiții se apreciază necesitatea unor studii care să cuprindă și alte trăsături (Cazan,
2015) care s-ar putea dovedi relevante în înțelegerea comportamentului tinerilor și a valorilor
acestora. Aceste studii specifice ar conduce și la dezvoltarea unor instrumente eficace de
intervenție în situația apariției unor probleme cauzate de criza de identitate, imaginea de sine,
imaginea corporală de sine, etc.

14
Bibliografie

Barrett, P., T., Petrides, K., V., Eysenck, S., B., G., Eysenck, H., J., (1998), The Eysenck
Personality Questionnaire, an examination of the factorial similarity of P\ E\ N\ and L across
34 countries, Pergamon, Personality and Individual Differences 25 (1998), 805-819

Cazan, A.-M. (2015). Introducere în psihologia experimentală. Brașov: Editura Univeristății

Transilvania din Brașov

Clinciu, A., I., (2010), Un model evaluativ al Selfului. În E. Avram (coord.) Psihologia
sănătății, Vol III – Psihic și somatic, București: Editura Universitară

Howell, C., D., (2010), Statistical Methods for Psychology, Wadsworth, Cengage Learning

Levenson, H., (1981), Differentiating among internality, powerful others and chance. În H.
Lefcourt (Ed.), Research with the Locus of Control Construct, New York: Academic Press, pp
15-63.

15