Optimismul

Irinel Bercea

Rezultatele de ultimă oră ale cercetărilor în domeniul psihologiei, arată că omul îşi poate
transforma destul de repede "înfăŃişarea" mentală în bine, într-un interval de timp ce este
cuprins între 6 şi 12 săptămîni. Gîndul perseverent şi stabil formează în minte obiceiul iar
acest obicei se va manifesta drept calitate. Gîndind în mod nobil, fiinŃa în cauză
dobîndeşte treptat un caracter nobil, un aspect fizic mai armonios şi chiar un destin mai
bun.

Dr. Steven Greer, director al Royal Masden Hospital, este de părere că optimiştii care nu
acceptă fatalitatea şi continuă să-şi păstreze un spirit benefic orientat, combativ, au mai
multe şanse de ameliorare sau chiar de vindecare pînă şi în lupta cu cancerul.

Cercetători ai UniversităŃii din Pennsylvania - S.U.A., au analizat cu atenŃie un grup de

120 bărbaŃi care suferiseră un prim infarct. Opt ani mai tîrziu, un procent de 80 % din cei
pesimişti decedaseră în urma unui al doilea infarct, faŃă de numai 13% din cei optimişti.

Vera Pfeiffer, psiholog, autoarea faimoasei lucrari "Strategies of Optimism", afirmă că,
deşi este aproape evident pentru oricine că optimismul este benefic pentru sănătate,
fericire, putere de muncă, succes şi încredere în sine, datorită închistării, egoismului şi
inerŃiei, oamenii "se tem ", în mod absurd, să fie optimişti. În multe cazuri, unii oameni
au tendinŃa să-şi dezvolte o "filosofie" pesimistă chiar şi atunci cînd lucrurile le ies bine.
AlŃii au oricum tendinŃa de a fi impresionaŃi considerabil mai mult de evenimentele
neplăcute, creîndu-şi astfel singuri tipare mentale negative care le vor produce, prin
rezonanŃă, şi mai mult rău.

ÎnŃelepŃii afirmă că, mai devreme sau mai tîrziu, ceea ce gîndim, aceea devenim.
Gîndurile sînt cele care ne formează viaŃa. Astăzi sîntem expresia gîndurilor noastre
trecute, iar mîine vom fi expresia gîndurilor pe care le manifestăm astăzi.

Adoptînd o atitudine profund pozitivă a minŃii şi o credinŃă fermă, de nezdruncinat, că

lucrurile evoluează în bine, destinul nostru se transformă radical, deoarece gîndirea
optimistă determină în noi rezonanŃe cu energii subtile benefice din macrocosmos, cu
principiul Binelui universal.

Optimismul reprezintă o concepŃie conform căreia realitatea este capabila sa ne orienteze

către o continua perfecŃionare şi fericire, lumea şi omul progresînd continuu din punct de
vedere spiritual şi îndreptîndu-se astfel spre un viitor mereu mai bun.

Teoriile optimismului au fost promovate, de obicei, de fiinŃele umane pozitiv orientate

care se aflau în ascensiune spirituală. Strîns legate de teoriile progresului moral şi
spiritual, concepŃiile optimismului afirmă că omul are posibilitatea de a se apropia de
idealul binelui şi dreptăŃii, care, în cele din urmă, vor învinge răul şi nedreptatea.

1
Unele teorii idealiste recunosc, de asemenea, existenŃa binelui şi dreptăŃii absolute, dar le
consideră numai de domeniul "lumii de apoi."

Filosofii creştini din Evul Mediu, deşi aveau convingerea că în cele din urma răul este
înlăturat, considerau triumful binelui ca fiind posibil numai în "paradis", în viaŃa
pămîntească omul fiind destinat suferinŃelor pentru păcatele pe care le-a săvîrşit. Un
asemenea optimism este însă fals şi echivalent pesimismului, întrucît se sprijină pe
recunoaşterea imposibilităŃii dezrădăcinării răului, a fatalităŃii nefericirii omului în viaŃa
reală.

Continuînd tradiŃiile înŃelepŃilor AntichităŃii, care au promovat idei optimiste, aceste

teorii au dobîndit o mai largă recunoaştere în concepŃiile gînditorilor Renaşterii, precum
şi la unii dintre reprezentanŃii idealismului clasic german.

În mod deosebit, optimismul a fost dezvoltat ca teorie filosofică în opera lui Leibniz, care
considera lumea existentă drept "cea mai bună dintre toate lumile posibile." Ipostaziind o
stare de spirit, un postulat filosofic, optimismul ontologic concepe întregul Univers ca pe
o alcătuire desăvîrşită, sau ca o realitate ce tinde în mod natural spre desăvîrşirea morală
şi spirituală.

Optimismul reprezintă o concepŃie despre viaŃă, bine, fericire, armonie, Dumnezeu care
afirmă posibilitatea desăvîrşirii spirituale a omului, atingerea fericirii, îmbunătăŃirea
continuă a condiŃiilor sale de viaŃă, progresul lăuntric psihic, mental şi spiritual.

Optimismul este şi o trăsătura de caracter individual constînd în rezonanŃa predominantă

cu energiile subtile, binefăcătoare, sublime din Macrocosmos şi din predispoziŃia de a
înŃelege lumea pe latura ei bună, de a prevedea şi aştepta numai binele, fericirea, iubirea,
sănătatea, armonia.

Deşi mulŃi oameni posedă un fel de "optimism pasiv", care îi ajută să creadă într-un
happy-end pentru fiecare problemă, adevăraŃii optimişti sînt destul de rari. Aceştia sînt, în
general, oameni foarte puternici şi de acŃiune, care privesc viaŃa ca pe o întrecere ce
trebuie cîştigată. Deosebit de încrezători în ei înşişi cît şi în ceilalŃi, ei privesc cel mai
adesea fără frică viitorul şi consideră că merită întotdeauna să facă toate eforturile care se
impun pentru a-şi atinge scopurile lor nobile.

Omul cu adevărat optimist nu este un visător pasiv, ci o fiinta angrenată activ atît pentru
idealul fericirii personale cît şi a celor care aspira la aceasta. ConsideraŃia pe care
optimistul o are faŃă de fiinŃa iubită şi faŃă de realizările acesteia este întregită la el de
atitudinea pozitivă faŃă de schimbări, care sînt percepute empatic, cu o mare bucurie, ca
nişte minunate oportunităŃi pentru propria sa realizare.

Principalul suport al oamenilor optimişti îl reprezintă "aspiraŃiile sau mentalizarile

pozitive" pe care le au permanent faŃă de ei înşişi: aceştia au tot timpul foarte clare în
minte succesele repurtate anterior şi toate punctele lor bune, în timp ce eşecurile şi gafele
sînt considerabil minimalizate şi trecute cu vederea; în acest mod ei nu generează absolut

2
deloc fenomene de rezonanŃă cu energii subtile negative, care le-ar putea eventual genera
insuccesul.

Mai important este faptul ca ei sînt dispusi să se lase influenŃaŃi în bine de laudele
meritate ce vin de la ceilalŃi şi pot recepta cu luciditate şi detaşare criticile îndreptăŃite sau
răutacioase ce li se aduc, deoarece buna părere ce o au despre propria persoană se
dovedeşte destul de robustă pentru a rezista la opiniile adverse ale altora.

A trăi alături de un optimist, care este mai mereu plin de umor şi voie bună, este deosebit
de plăcut din cel puŃin două motive: optimistul nu este suspicios, bîrfitor, răutăcios,
sentenŃios sau gelos; pe de altă parte, optimistul este pentru majoritatea fiinŃelor umane
"contagios", astfel încît putem prelua prin empatie o parte din energia sa benefică, pentru
a traversa cu mai multă uşurinŃă momentele dificile ale existenŃei noastre.

Gîndirea pozitivă, simŃul umorului, Ńin de asemenea de o atitudine preponderent optimistă

Străduindu-ne să gîndim pozitiv vom elimina tot ce este nefast în mintea noastră.

O gîndire optimistă este aceea care se bazează foarte mult pe speranŃă, încredere sau
credinŃă. A avea permanent încredere în reuşita unei acŃiuni sau a alteia fără a pierde
bunul simŃ, a găsi soluŃii acolo unde alŃii s-au resemnat, a avea curajul să străbaŃi
neprevăzutul şi să provoci la luptă misterul, înseamnă că manifeşti o gîndire pozitivă. A
vedea binele din orice lucru, a te opune răului din om, dar nu omului, a şti să transformi o
înfrîngere în victorie, a şti să pierzi atunci cînd eşti înfrînt, toate acestea provin dintr-o
gîndire pozitivă.

A nu te lamenta atunci cînd problemele devin mai dificile, a nu te resemna nicicînd, a

căuta continuu să fii în slujba binelui universal, înseamnă a folosi corect forŃa gîndului
tău. Atitudinea prin care omul evaluează cam tot ceea ce există în jurul său ca fiind
pozitiv, avînd întotdeauna o perspectivă de rezolvare eficientă a oricărei situaŃii, exprimă
optimismul.

Aceasta este una din preŃioasele chei ce ne deschid porŃile spre o viaŃă mai senină, mai
fericită, iar experienŃa celor înŃelepŃi confirmă faptul că optimismul poate fi " învăŃat".

Iată în continuare şapte modalităŃi simple de a deveni optimişti , de a ne transforma

benefic atitudinea în faŃa vieŃii:

1. Să urmărim permanent să nu ne facem griji inutile şi să ne găsim preocupări cît

mai plăcute şi deconectante.

Pesimiştii irosesc o mare cantitate de energie emoŃională concentrîndu-se aproape obsesiv

doar asupra problemelor şi procedînd astfel, ignoră soluŃiile. Aceştia au o predilecŃie
surprinzătoare către asumarea grijilor abstracte, sursa principală a depresiilor nervoase
care se instalează încetul cu încetul.

3
2. Să încetăm să ne autoînvinuim atunci cînd, în realitate, o analiză realizată cu
luciditate şi bun simŃ arată că nu sîntem deloc vinovaŃi.

Cu toŃii putem avea, în anumite situaŃii obiective, eşecuri în viaŃă. Important este cum le
interpretăm, căci, dacă o vom face în mod negativ sau prostesc, aceasta va declanşa
ulterior în noi efecte nocive care se vor perpetua.

Dacă pesimiştii sînt cei care îşi asumă în mod eronat întreaga vină, optimiştii caută să
împartă în mod lucid şi just responsabilitatea.

3. Nu trebuie să minimalizăm niciodată succesele, oricît de mici ar fi acestea.

Conştientizarea lucidă şi obiectivă a propriilor calităŃi şi merite cît şi cîştigarea abilităŃii

de a le manifesta plenar, sau de a le comunica eficient altora, ajută în mod hotărîtor la
dobîndirea şi consolidarea unei autoevaluari pozitive, binefăcătoare, creatoare.

4. Nicicînd să nu spunem: "niciodată", "imposibil".

Tiparele profund negative de "gîndire catastrofică" (mai ales în cazul unor acŃiuni în mod
evident benefice) de genul: "niciodată nu voi fi capabil", "îmi este imposibil", "aşa ceva
nu se poate", "niciodată nu reuşesc", "eu nu am niciodată noroc", "încă nu sînt pregătit",
(toate acestea evident, în situaŃii banale, fireşti ), sînt un atribut al pesimismului. Să le
înlocuim deci, începînd prin a le diminua: "este periculos, dar sînt pregătit", "există totuşi
şanse", "pe cei curajoşi îi ajuta norocul", "ce va fi o să văd eu după aceea", "încercarea
moarte n-are", "nu am nimic de pierdut dacă încerc acum", etc.

5. Să fim consecvenŃi şi să nu renunŃăm niciodată înainte de a fi atins obiectivul final

Principala deosebire între pesimişti şi optimişti este atitudinea cu totul diferită în calea
dezamăgirilor. ViaŃa nu oferă aproape niciodată garanŃii, ci doar posibilităŃi. Cel înzestrat
cu înŃelepciune sau intuiŃie ştie cum să folosească din plin, la momentul potrivit,
posibilităŃile care apar. MulŃi se împiedică de obstacole şi renunŃă la eforturile de a le
depăşi pentru a-şi atinge scopul.

Un optimist va reuşi întodeauna să ajungă la mal, în timp ce pesimistul este tentat să nu

mai acŃioneze deloc şi să renunŃe în mijlocul lacului.

6. Să folosim autosugestia

Pentru a ieşi dintr-un circuit mental pesimist, se dovedeşte întotdeauna extrem de utilă
metoda Autosugestiei, care implică să mentalizăm intens şi să evocăm adeseori anumite
idei, aspiraŃii, gînduri, imagini creatore perfect adecvate, sau să repetăm mental unele
maxime sau comenzi dătătoare de forŃă, fraze ce au un sens benefic, pozitiv, de tipul :
"Cu fiecare zi care trece devin tot mai bun în toate privinŃele". Să urmărim să realizăm
aceasta cu perseverenŃă şi rezultatele nu vor înceta să apară.

4
7. Să întreŃinem şi să amplificăm manifestările imaginative creatore sănătoase şi
profund binefăcătoare.

Nu este recomandabil să ajungem a visa permanent cu ochii deschişi, dar este util să ştim
că imaginaŃia creatoare perfect controlată, poate fi utilizată în mod pozitiv. Este foarte
bine să concepem scenarii cît mai amănunŃite şi precise ce vor fi reluate de mai multe ori
şi proiecte vizualizate mental ca fiind îndeplinite, în vederea realizării unui proiect sau
pentru înfăptuirea unei aspiraŃii benefice. Chiar dacă aceasta nu va deveni imediat
realitate, demersul în sine este un tonifiant psihic, care ne permite să intrăm cu anticipaŃie
în rezonanŃă cu o anumită realitate, chiar

atunci cînd fizic, încă nu am trăit-o. De exemplu, putem să ne imaginăm drept campioni
la înot, chiar dacă încă nu ştim să înotăm, dar ne dorim aceasta. Dacă vom medita asupra
curajului, vom deveni plini de curaj . Dacă ne vom imagina că sîntem puternici şi
sănătoşi, vom deveni puternici şi sănătoşi. În mod similar vom proceda cu toate dorinŃele
noastre nobile: voinŃa, răbdarea, puritatea, bunătatea, frumuseŃea, dragostea, fericirea.

Iată deci şapte metode simple cu ajutorul cărora putem depăşi cu uşurinŃă blocajele
pesimismului, pentru a ne construi mental o imagine benefică , ce ne va ajuta considerabil
în îmbunătăŃirea stării noastre psihice şi implicit, a vieŃii de zi cu zi.

A fi optimist este şi poate să fie o opŃiune pozitivă: imaginile pozitive, gîndurile pozitive,
gîndurile şi aspiratiile divine, sublime, favorizează trăiri pozitive cel puŃin în aceeaşi
măsură în care imaginile negative, gîndurile, orientările şi mentalizările malefice induc
trăiri negative.
DEPINDE DOAR DE NOI CEEA CE VOM ALEGE.