Running Head: RELAȚIA DINTRE DEPENDENȚA DE INSTAGRAM ȘI FOMO : ROLUL 1

MEDIATOR AL SATISFACȚIEI ÎN VIAȚĂ

Relația dintre Depenența Dependența de Instagram și FOMO: Rolul Mediator al Satisfacției în

Viață

Robert C. Nică

Universitatea din București

Running Head: RELAȚIA DINTRE DEPENDENȚA DE INSTAGRAM ȘI FOMO : ROLUL 2
MEDIATOR AL SATISFACȚIEI ÎN VIAȚĂ

Relația dintre Depenența Dependența de Instagram și FOMO: Rolul Mediator al Satisfacției în

Viață

În ultimii 20 de ani, dependența față de Internet a devenit un subiect popular pentru

comunitatea științifică, mai ales în domeniul comportamentului adictivadicției CITARE. Această

dependență este caracterizată printr-o utilizare excesivă și greu controlată a Internetului, prin

impulsuri sau comportamente care duc conduc la stări de a deteriorare cognitivă sau chiar la

suferință (de exemplu, EXEMPLU!) (Weinstein & Lejoyeux, 2010).

Printre cele mai mari preocupari ale utilizatorilor de Internet fac parte jocurile video, site-

urile pornografice, dar mai ales rețelele de socializare (Ioannidis et al., 2018). Facebook,

Instagram, Snapchat și Tweeter sunt unele dintre cele mai utilizate site-uri de socializare

(Alhabash & Ma, 2017). Aceste site-uri se diferențiază între ele prin conținutul promovat, având

caracteristici specifice, (2017), iar această diferență se observă în preferințele utilizatorului.

Running Head: RELAȚIA DINTRE DEPENDENȚA DE INSTAGRAM ȘI FOMO : ROLUL 3
MEDIATOR AL SATISFACȚIEI ÎN VIAȚĂ

Dintre toate site-urile de socializare, Instagramul este unul dintre cele mai utilizate, fiind

cel mai rapid site în dezvoltare din lume (Ershad & Aghajani, 2017). Instagramul promovează în

special împărtășirea de poze și videoclipuri. Potrivit unoraunor studii, acest lucru se datorează

faptului că imaginile sunt mai eficiente decât cuvintele în atingerea obiectivului de auto-

prezetare, care este motivația principală ce duce la utilizarea rețelelor de socializare (Lee, Lee,

Moon, & Sung, 2015). Instagramul promovează în special împărtășirea de poze și videoclipuri

(2017). Aceste caracterisitici ale Instagramului pot duce uneori la o utilizare excesivă datorită

din cauza dorinței constante de a partaja frecvent fotografii și videoclipuri, iar această adicție se

manifestă prin verificarea impulsivă a numărului de notificări (de exemplu, prin like-uriaprecieri,

comentarii și vizualizări) ale conținuturilor încărcate (Balakrishnan & Griffiths, 2017b), dar și

prin urmărirea excesivă a profilurilor altor persoane. Sheldon și Bryant (2016) au raportat că

utilizatorii de Instagram își satisfac necesitatea de a fi în pas cu ce fac ceilalți prin urmărirea

profilurilor de Instagram, neglijând în schimb comunicarea cu aceștia.

Putem spune că dependența de Instagram poate fi constituită din fațeta efectului social,

care se referă la efectele negative ale utilizării excesive ale Instagramului asupra relațiilor și

situațiilor sociale și fațeta compulsiei care se referă la nevoia crescândă de utilizare a

Instagramului, la timpul excesiv petrecut pe Instagram și la evitarea responsabilităților din viața

reală în schimbul utilizării Instagramului (Kircaburun & Griffiths, 2018).

Adicția față de Instagram

Există puține studii care investighează Nu există destul de multe studii care să vorbescă

despre dependența de Instagram în principal (2018CITEZI DIN NOU!), ci mai degrabă doar ca

exemplu oferit pentru adicția față de site-urile de socializare. Studiul derulat de Ershad și
Running Head: RELAȚIA DINTRE DEPENDENȚA DE INSTAGRAM ȘI FOMO : ROLUL 4
MEDIATOR AL SATISFACȚIEI ÎN VIAȚĂ

Aghajani (2017), arată că nevrotismul, Alexitimia și tipul de atașament sunt predictori pentru

dependența de Instagram. Un alt studiu arată că autoaprecierea self-likingul mediază relațiile

dintre coștiinciozitate (total) și agreabilitate (parțial) cu dependența de Instagram (2018). Detalii

puțin – maxim un rând-două.

Consecințe ale FOMO

Alte studii arată că un predictor puternic pentru problemele legate de utilizarea site-urilor

de socializare este teama de a a nu pierde o experiență (ce fel de experiențe? Te referi la

evenimente? La situații sociale?) (Franchina et al., 2018). FOMO (fear of missing out) se referă

la percepția omniprezentă că alții ar putea avea experiențe pline de satisfacție de care nu te se

poțti bucura (Przybylski A.K. et al., 2013). Persoanele care au FOMO ridicat se presupune că au

o dorință mai mare de a rămâne mereu la curent cu ceea ce fac alții, de exemplu prin utilizarea

rețelelor de socializare. Potrivit lui Przybylski et al.și colab. (2013), FOMO provine din

deficiențele psihologice (ce fel de deficiențe?) în ceea ce privește competențele și nevoile

înrudite ale oamenilor. O modalitate de a satisface aceste nevoi , spun autorii, este prin utilizarea

site-urilor de socializare, deoarece natura dinamică a acestor site-uri oferă utilizatorilor un flux

consistent de informații sociale.

Teama de a fi exclus din punct de vedere social joacă un rol importat în sentimentul fricii

de a nu rata ceva (Abel, Buff, Burr, 2016). Excluderea socială produce o pierdere de apartenență,

și prin urmare, provoacă anxietate. Excuderea socială poate atrage, de asemenea, sentimente

legate de lispa de valoare (2016). Aceste sentimente îi pot determina pe oameni să se compare cu
Running Head: RELAȚIA DINTRE DEPENDENȚA DE INSTAGRAM ȘI FOMO : ROLUL 5
MEDIATOR AL SATISFACȚIEI ÎN VIAȚĂ

alții cu scopul de a decide asupra propriilor valori (Casale, Rugai, Fioravanti, 2018). Prin urmare,

FOMO poate conduce către utilizarea rețelelor sociale în scopul de a diminua temporal

sentimentele de anxietate. În mod ironic, cu cât oamenii își verifică mai des conturile de

socializare, cu atât sunt mai expuși la evenimente de la care lipsesc (oferă exemple) + CITARE!.

Deci, utilizarea rețelelor de socializare pentru a reduce anxietatea poate influența nivelul FOMO

(2018) CUM ANUME?. Przybylski și colab. (2013) au efectuat o cercetare care a relevat o

corelație negativă între nivelul de FOMO și satisfacția în viață. Această corelație survine mai

ales din faptul că persoanele cu un nivel scăzul al satisfactiei în viață tind să se compare cu alte

personane (Jood, 2017).

Potrivit lui Shin și Johnson (1978), definiția satisfacției în viață este o evaluare a calității

vieții unui individ bazată pe un anumit criteriu (care criteriu? Mai specific!!!). Acest proces de

evaluare include compararea cu un anumit standard pe care o persoană o folosește ca punct de

referință. Totodată , un alt studiu (Dion, 2016) arată că satisfacția în viață corelează negativ cu

utilizarea Instagramului. Cu cât oamenii sunt mai expuși la experiențele altor persoane prin

intermediul rețelelor de socializare, cu atât aceștia tind să se compare mai mult cu ei, ceea ce

poate fi un predictor pentru satisfația în viață.

Scopul acestui studiu este de a identifica dacă nivelul satisfacției în viață joacă un rol

mediator în relația dintre dependența de Instagram și frica de a nu rata ceva.

Prima ipoteză afirmă existența unei corelații între dependența de Instagram și nivelul

satisfacției în viață. A doua ipoteză investighează relația dintre nivelul de satisfacție în viață și

FOMOA doua ipoteză spune că există o corelație între nivelul satisfacției în viață și FOMO.. O a

treia ipoteză afirmă că există o corelație între dependența de Instagram si FOMO, iar ultima
Running Head: RELAȚIA DINTRE DEPENDENȚA DE INSTAGRAM ȘI FOMO : ROLUL 6
MEDIATOR AL SATISFACȚIEI ÎN VIAȚĂ

ipoteză !!! este că nivelul satisfacției în viață mediază relația dintre Dependența de

Instagram și FOMO.

De explicat mecanismul!

Metodă

Participanți

În urma distribuirii unui chestionar online, în mod voluntar și anonim, au participat la

acest studiu 62 de studenți români cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani (mM = 19.,52; SD =

0.970) de la mai multe universități din București. 52 de studenți sunt de gensex feminin (83,9%)

și 10 de gen sex masculin (16,1%).

Măsurători

Instagram addiction scale (autori). Dependența de Instagram a fost măsurată cu

Instagram addiction scale care a fost, folosită pentru prima oară de către Kircaburun și

Griffiths (2018). Aceștia au dezvoltat această scală, modificând o versiune a unui test care

măsura dependența de Internet (Young, 1998). Modificarea a fost făcută prin simpla

înlocuire a cuvântului “Internet” cu “Instagram”. Din cauza acestei modificări validitatea și

consistența internă au avut de suferitau fost afectate, astfel că, în urma unei analize factoriale

realizată pe un eșantion de 372 de studenți, s-a observat faptul că 15 itemi explcă 53,9% din

varianța constructului iar indicele de consistență internă a fost de .0,90 (2 exemple de itemi).

Scala a fost compusă din factoruleste compusă din două dimensiuni: efectului social și din

factorul compulsiaei. Efectul social se referă la efectele negative ale dependenței de Instagram în

diferite relații și situații sociale (2018). Fațeta compulsiei se referă la nevoia crescândă de a

utiliza Instagramul, la timpul petrecut pe Instagram și la evitarea treburilor cotidiene din pricina

utilizării Instagramului. Testul este scorat pe o scală Likert ce măsoară frecvența, scorurile fiind
Running Head: RELAȚIA DINTRE DEPENDENȚA DE INSTAGRAM ȘI FOMO : ROLUL 7
MEDIATOR AL SATISFACȚIEI ÎN VIAȚĂ

de la 1 la 6, 1 reprezentând “niciodată” iar 6 “întotdeauna”. Pentru acest studiu, scala a fost

adaptată tradusă (procedura de traducere) din limba engleză în limba română, indicele de

fidelitate fiind de 0.,88 obținut pe eșantionul din studiul prezentde față.

Fear of missing out (autori). Nivelul de FOMO (fear of missing out) a fost măsurat cu

ajutorul scalei FoMOs dezvoltată de către Prybtlski et al. (2013), ce conține 10 itemi măsurați pe

o scală Likert de la 1 la 5, 1 însemnând “neadevărat”, iar 5 “extrem de adevărat”. În studiul

originarl, scala a avut un indice de consistență internă de .0,91. Pentru acest studiu, scala a fost

adaptată din limba engleza în limba română, indicele Cronbach Alpha obținut pe eșantionul din

acest studiu fiind de .0,67.

Satisfacția în viață.Satisfacția în viață este o componentă a stării de bine subiective

(Andrews & Withey, 1976) , ce se referă la o evaluare globală a calității vieții unei persoane în

conformitate cu criteriile de referință alese (Shin & Johnson, 1978). În acest studiu, satisfacția în

viață fost măsurată cu SWLS (The Satisfaction With Life Scale) dezvoltată de către Diene???,

Emmons, Larsen & Griffin (1985). Testul conține 5 itemi măsurați pe o scală Likert de la 1 la 7,

1 însemnând “puternic împotrivă”, iar 7 “puternic de accord”, indicele de consistență internă

fiind de .0,87 , calculat pe un eșantion de 176 de studenți. Această scală a fost tradusă și adaptată

din limba engleză în limba română de către Stevens și colab. în studiul lor din 2012 (Stevens et

al. 2012). Indicele Cronbach Alpha a fost de 0.82 , eșantionul fiind format din 72 de participanți

români. În studiul de față indicele de consistență internă a fost de 0,83.

Procedura

Participarea la studiu a fost voluntară, iar fiecare participant a avut de completat un

chestionar online. Prima pagină cuprindea acordul de participare la studiu, date demografice

(vârsta, genul) și întrebarea dacă urmează studii universitare sau nu. Chestionarul a continuat cu
Running Head: RELAȚIA DINTRE DEPENDENȚA DE INSTAGRAM ȘI FOMO : ROLUL 8
MEDIATOR AL SATISFACȚIEI ÎN VIAȚĂ

cele 3 scale în următoarea ordine: FoMOs, IAs și SWLs, iar timpul aproximativ de completare a

fost de 5 minute. Având în vedere că studiul vizează studenții utilizatori de Instagram, criteriile

au fost să utilizeze Instagramul și să urmeze studii universitare. Un alt criteriu a fost vârsta, la

acest studiu fiind incluși doar studenții cuprinși între 18 și 24 de ani, acest aspect nu a fost

precizat în chestionar.

Rezultate

În analiza de corelație, s-a observat o corelație pozitivă semnificativă între FOMO și

dependența de Instagram (r = .47, p < 0,.01) și o corelație negativă semnificativă între FOMO și

nivelul de satisfacție în viață (r = -.44, p < .0,01). Între dependența de Instagram și nivelul de

satisfacție în viață s-a obținuta observat o corelație negativă semnificativă (r = -.39, p < 0,.01).

În analiza de mediere, s-a folosit analiza de regresie pentru a investiga dacă satisfacția în

viață mediază relația dintre dependența de Instagram și FOMO. Efectul total a fost semnificativ

statistic (B = .22, 95% CI [.11, .33], ꞵ=.47, R²=.204, t(61) = 4.,113, p < .0,001). În următoarea

analiză de regresie s-a observant existența unui efect semnificativ al dependenței de Instagram

asupra nivelului de satisfacției în viață (B=-.17, 95% CI[-.28,-.06], ꞵ=-.39, R²=.137, t(61)=-

3,267, p<0,001). S-a observat un efect semnificativ și al nivelului de satisfacție în viață asupra

FOMO (B=-.32, 95% CI[-.57, -.07], ꞵ=-.31, R²=.197, t(61)=-2,612, p<0,05). Dependența de

Instagram împreună cu satisfacția în viață, explică 30% din varianța FOMO (R²=.301, p<0,001).

Efectul pe care îl are dependența de Instagram asupra FOMO atunci când satisfacția în viață este

controlată statistic (efectul direct) este semnificativ statistic (B=.16, 95% CI[.05,.27], ꞵ=.35,

t(61)=2,954, p<0,01). Din acest utlim rezultat, putem spune că satisfacția în viață mediază parțial

relația dintre adicția de Instagram și FOMO.

.22
Running Head: RELAȚIA DINTRE DEPENDENȚA DE INSTAGRAM ȘI FOMO : ROLUL 9
MEDIATOR AL SATISFACȚIEI ÎN VIAȚĂ

Instagram FOMO
addiction

Satisfacția
in viață
-.32
-.17

Instagram FOMO
addiction .35

Figura 1.0 –Efectul mediator al satisfacției în viață asupra relației dintre Dependența de

Instagram și FOMO sub forma diagramei statistice.

Efectul indirect este egal cu 0,054 ceea ce înseamnă că două persoane care diferă cu o

unitate la nivelul dependenței de Instagram vor avea o diferență la nivelul FOMO de 0,054

unități. Mărimea efectului a fost calculat ca raportul dintre efectul indirect și efectul total, fiind

egal cu 0,246 ceea ce se traduce prin faptul că 24,6% din efectul dependenței de Instagram

asupra FOMO este mediat de nivelul satisfacției în viață.

Discuții

Rezultatele studiului de față au arătat că există o interacțiune semnificativă între adicția

de Instagram, satisfacția în viață și FOMO. Totodată, s-a confirmat și ipotza conform căreia

satisfacția în viață mediază relația dintre dependența de Instagram și FOMO.

Running Head: RELAȚIA DINTRE DEPENDENȚA DE INSTAGRAM ȘI FOMO : ROLUL
10 MEDIATOR AL SATISFACȚIEI ÎN VIAȚĂ

Așa cum a arătat si Dion in studiul lui (2016), există o corelație negativă între satisfacția

în viață și utilizarea de Instagram. Cu cât utilizezi mai mult Instagramul, cu atât ai un nivel mai

scăzut al satisfacției în viață și invers. Chiar dacă în esență utilizarea Instagramului nu reprezintă

același lucru cu adicția de Instagram, a doua o implică necondiționat pe prima. Utilizarea

excesivă a Instagramului duce la adicție. Totodată, la fel ca în studiul lui Salim, Rahardjo,

Tanaya & Qurani (2017), și în studiul de față adicția de Instagram corelează pozitiv cu FOMO.

Această corelație pozitivă ar putea fi explicată și de numărul mare de fete care au completat

chestionarul. Un studiu din Singapore arată că fetele sunt mai predispuse la utilizarea excesivă a

Instagramului decât băieții (Chua & Chang, 2016), astfel că sunt mult mai expuse la stimuli ce

le pot declanșa FOMO. La fel ca în studiul lui Przybylski et al. (2013), FOMO corelează negativ

cu satisfacția în viață, ceea ce înseamnă că cu cât satisfacția în viață este mai mare cu atât nivelul

de FOMO este mai scăzut și invers.

Totuși, uitându-ne la efectul indirect al medierii putem observa ca acesta este foarte

scăzut (citare!). Dacă ne uităm însă la mărimea efectului, putem spune că este semnificativă, dar

acest rezultat al mărimii efectului sau al efectului indirect este dificil de interpretat, comunitatea

științifică încă discutând pe baza acestui subiect. De menționat faptul că mărimea eșantionului nu

este destul de mare pentru a suprinde mai bine efectele, ceea ce trebuie trecut ca o limită a

acestui studiu. O altă limită ar fi numărul preponderent de fete înscrise în studiu, dar și faptul că

participanții au fost de la mai multe universități ceea ce ar fi putut vicia datele. Trebuie să ținem

cont și de indicele de fidelitate mic al scalei FOMO obținut pe eșantionul de față care poate fi

trecut și acesta ca o limită.

Cu toate acestea studiul este relevant pentru comunitatea științificăștiințifică? PRACTIC?

având în vedere faptul că a fost derulat pe o populație de români, ceea ce nu s-a mai întamplat
Running Head: RELAȚIA DINTRE DEPENDENȚA DE INSTAGRAM ȘI FOMO : ROLUL
11 MEDIATOR AL SATISFACȚIEI ÎN VIAȚĂ

până acum. Însă, rămâne de văzut pe viitor dacă rezultatele problemei investigate vor diferi

semnificativ în studiile viitoare, întrucât se poate ține cont ca volumul eșantionului să fie mai

mare, ca să nu existe diferențe între numărul de participanți de gen feminin și masculin sau ca

eșantionul să fie reprezentativ pentru o populație mai restrânsă.

Referințe:

Abel, J. P., Buff, C., & Burr, S. (2016). Social Media and the Fear of Missing Out: Scale

Development and Assessment. Journal of Business & Economics Research, 14(1), 33-44.

doi: 10.19030/jber.v14i1.9554.

Alhabash, S., & Ma, M. (2017). A Tale of Four Platforms: Motivations and Uses of Facebook,

Twitter, Instagram, and Snapchat Among College Students? Social Media + Society. doi:

10.1177/2056305117691544

Andrews, F. M., & Withey, S. B. (1976). Social indicators of well-being: America’s perception

of life quality. New York: Plenum. doi:10.1007/978-1-4684-2253-5

Balakrishnan, J., & Griffiths, M. D. (2017). An Exploratory Study of "Selfitis" and the

Development of the Selfitis Behavior Scale. International journal of mental health and

addiction, 16(3), 722–736. doi:10.1007/s11469-017-9844-x

Running Head: RELAȚIA DINTRE DEPENDENȚA DE INSTAGRAM ȘI FOMO : ROLUL
12 MEDIATOR AL SATISFACȚIEI ÎN VIAȚĂ

Casale, S., Rugai, L., & Fioravanti, G. (2018). Exploring the role of positive metacognitions in

explaining the association between the fear of missing out and social media

addiction. Addictive Behavior,. 85, 83–87. doi: 10.1016/j.addbeh.2018.05.020.

Chua, T. H. H., & Chang, L. (2016). Follow me and like my beautiful selfies: Singapore teenage

girls’ engagement in selfpresentation and peer comparison on social media. Computers in

Human Behavior, 55, 190–197. doi: 10.1016/j.chb.2015.09.011

Diener, E., Emmons, R. A., Larsen, R. J., & Griffin, S. (1985). The Satisfaction With Life

Scale. Journal of Personality Assessment, 49(1), 71-75. doi:

10.1207/s15327752jpa4901_13

Dion, N.A. (2016). The Effect of Instagram on Self-Esteem and Life Satisfaction (Doctoral

dissertation, Salem State University). Retrieved from

https://digitalcommons.salemstate.edu/honors_theses/91

Ershad, Z., & Aghajani, T. (2017). Prediction of Instagram Social Network Addiction Based on

the Personality, Alexithymia and Attachment Style. Sociological Studies of Youth, 8(26),

21-34

Franchina, V., Vanden Abeele, M., van Rooij, A., Lo Coco, G., & De Marez, L. (2018). Fear of

Missing Out as a Predictor of Problematic Social Media Use and Phubbing Behavior

among Flemish Adolescents. International Journal of Environmental Research and

Public Health, 15(10), 2319. MDPI AG. doi: 10.3390/ijerph15102319.

Ioannidis, K. et al.,(2018). Problematic internet use as an age-related multifaceted problem:

Evidence from a two-site survey. Addictive behaviors, 81, 157–166. doi:

10.1016/j.addbeh.2018.02.017
Running Head: RELAȚIA DINTRE DEPENDENȚA DE INSTAGRAM ȘI FOMO : ROLUL
13 MEDIATOR AL SATISFACȚIEI ÎN VIAȚĂ

Jood, T. E. (2017).  Missing the present for the unkown : the relationship between fear of

missing out (FoMO) and life satisfaction (Doctoral dissertation, University of South

Africa, Pretoria). Retrieved from http://hdl.handle.net/10500/23167

Kircaburun, K., & Griffiths, M. D. (2018). Instagram addiction and the Big Five of personality:

The mediating role of self-liking. Journal of behavioral addictions, 7(1), 158–170. doi:

10.1556/2006.7.2018.15

Lee, E., Lee, J.-A., Moon, J. H., & Sung, Y. (2015). Pictures Speak Louder than Words:

Motivations for Using Instagram. Cyberpsychology, Behavior, and Social

Networking, 18(9), 552–556. doi: 10.1089/cyber.2015.0157

Przybylski, A. K., Murayama, K., DeHaan, C. R., & Gladwell, V. (2013). Motivational,

emotional, and behavioral correlates of fear of missing out. Computers in Human

Behavior, 29(4), 1841–1848.https://doi.org/10.1016/j.chb.2013.02.014.

Salim, F., Rahardjo, W., Tanaya, T., & Qurani, R. (2017). Are Self-Presentation Influenced by

Friendship-Contingent Self-Esteem and Fear Of Missing Out?. Makara Human Behavior

Studies In Asia, 21(2), 70-82. doi: 10.7454/mssh.v21i2.3502

Sheldon, P., & Bryant, K. (2016). Instagram: Motives for its use and relationship to narcissism

and contextual age. Computers in Human Behavior, 58, 89–97. doi:

10.1016/j.chb.2015.12.059

Shin, D. C., & Johnson, D. M. (1978). Avowed happiness as an overall assessment of the quality

of life. Social Indicators Research, 5(1–4), 475–492. doi: 10.1007/BF00352944

Stevens, M. J., Lambru, I., Sandu, C. G., Constantinescu, P.-M., Butucescu, A., & Uscatescu, L.

(2012). Romanian adaptation of the Satisfaction with Life Scale. Journal of

Psychological and Educational Research, 20(1), 17.

Running Head: RELAȚIA DINTRE DEPENDENȚA DE INSTAGRAM ȘI FOMO : ROLUL
14 MEDIATOR AL SATISFACȚIEI ÎN VIAȚĂ

Weinstein, A. & Lejoyeux, M. (2010). Internet Addiction or Excessive Internet Use. The

American journal of drug and alcohol abus, 36, 277-83. doi:

10.3109/00952990.2010.491880.

Yellowlees, P. M., & Marks, S. (2007). Problematic Internet use or Internet

addiction?. Computers in human behavior, 23(3), 1447-1453.