ȘCOALA NAȚIONALĂ DE ȘTIINȚE POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

SPECIALIZAREA COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

PROIECT DE CERCETARE

COMUNICAREA INTERPERSONALĂ: RELAȚIILE

PARASOCIALE ÎN RÂNDUL UTILIZATORILOR DE
SOCIAL MEDIA

PROIECT REALIZAT DE LUPU ADRIANA – ELENA

GRUPA 5 COMUNICARE

1
CUPRINS

1. TEMA CERCETĂRII
2. IPOTEZE
3. EȘANTION
4. CHESTIONAR
5. BIBLIOGRAFIE

2
 1. TEMA CERCETARII

Dupa cum atesta si titlul, tema acestui proiect de cercetare este relatiile parasociale in social media dintre
influentatori si public si analizarea efectelor in aceasta interactiune, acest concept fiind utilizat in mod
constant de-a lungul ultimelor doua decenii in cercetarea mass-media.

Interacțiunea parasocială a primit speculații pe scară largă, dar, de la introducerea sa în urmă cu 30 de ani,
cercetarea a fost limitata. Conceptul a fost explicat, mai întâi in domeniul mass-media, ca fiind o relație
de prietenie sau de intiminate din partea telespectatorului cu un personaj. Personalitățile televiziunii
(personajele) încurajează implicarea parasociala cu spectatorii folosind diferite stiluri de conversație și
gesturi în cadrul unor setări informale față-în-față care reflectă comunicarea interpersonală și invită
răspunsuri interactive.

Această lucrare, cu ajutorul acestor noțiuni cunoscute mai mult în aria psihologiei și mai puțin în a
cercetarii cantitative, își propune să analizeze comunicarea interpersonală a relațiilor parasociale dintre
influențatori și utilizatorii de social media, fiind un subiect mai puțin dezbătut.

2. IPOTEZE

I1: Cu cât un influențator este interactiv și folosește un limbaj colocvial, cu atât publicul dezvoltă o
relație parasocială cu acesta și este considerată mai reală.

Această ipoteză prezice faptul că utilizatorii de social media care urmăresc un influnețator ce este foarte
plăcut și deschis în interacțiunea cu publicul deprind anumite sentimente față de persoana de pe ecran,
anumite valor ce nu sunt viceversa. În acest caz, variabila independentă este susținută de valorile
influențatorului, și anume un caracter interactiv, cu un limbaj simplu și prietenos; variabila dependentă
fiind inițierea unei relații parasociale între public și influențator.

În 1956, Horton și Wohl au propus teoria interacțiunii parasociale pentru a explica modul în care
publicul de televiziune a dezvoltat percepția că are o relație cu diferite celebrități, gazde de talk-show
și alții care au apărut mai frecvent pe ecranele lor.

I2: Cu cât un influențator se expune în mediul online, cu atât dispare limita între spațiul intim și
cel profesional.

3
Cea de-a doua ipoteză face referire la conținutul personal postat pe rețelele sociale ce, încetul cu încetul,
distruge bariera dintre viața profesională și cea personală. Variabila independentă în această ipoteză este
expunerea experienței, trăirilor și a sentimentelor în spațiul online, iar variabila independentă este
delimitarea între intimitate și carieră.

Un exeplu relevant este studiul realizat de Wendy L. Patrick (2016) care arată că celebritățile care
își expun detalii personale pe Twitter pot adopta un sentiment de intimidate cu fanii și urmăritorii lor.
Aceasta explică faptul că prezența socială crescută provine datorită celebrităților care împărtășesc
detalii atât despre viața lor profesională, cât și personal.

I3: Cu cat un influentator este mai prezent pe o rețea socială, cu atat acesta este mai simpatizat de
public.

În a treia ipoteză, cercetarea analizează frecvența conținutului postat de actorii sociali și dacă aceasta
influențează aprecierea urmăritorilor este mărită în cazul unui profil actualizat fără întreruperi substanțiale.
Aici, variabila independent este prezența influențatorului în social media, iar varianta dependent este
simpatia publicului.

Conform unui studio realizat de MediaFax, în anul 2016, susține că cea mai utilizată platformă, în
România, rămâne Facebook cu 92% din răspunsuri, comparativ cu 93% la nivel global, urmată de
LinkedIn cu 75% (71% la nivel global) şi de YouTube cu 37% (55% la nivel global). În România se
remarcă creşteri semnificative ale utilizării LinkedIn (+14% faţă de 2014), YouTube (+8% faţă de
2014) şi Twitter (+8% faţă de 2014).

Această temă a fost abordată în diferite studii, cu scopul de a evidenția proprietațile psihologice ale
relațiilor parasociale în comunicarea interpersoanală dintre influenceri (influențatori) și publicul
consumator de continuț.

3. EȘANTIONUL

Cercetarea, luând în considerare tema, își propune aplicarea chestionarului unei populații (N=150) din
mediul urban, alcătuită din tineri cu vârsta cuprinsă între 19 și 25 de ani, atât de sex feminin, cât și
masculin, condiția fiind să dețină un cont pe cel puțin o rețea socială. Acest segment de indivizi a fost ales

4
deoarece studiul vizează utilizatorii ce folosesc constant canalele de social media, ca de exemplu
Instagram și YouTube, ele fiind două dintre cele mai accesate de către populatia activă online.

Eșantionarea este realizată pe cote, metoda de cercetare fiind sondajul de opinie, iar investigarea se va
face prin chestionarul autoadministrat. Având în vedere subiectul cercetării, o metodă de accesare și
completarea rapidă a chestionarului este crearea unui formular Google trimis prin diferite modalități
(distribuit prin intermediul rețelelor sociale, trimis prin e-mail, etc).

Întrebările și variantele de răspuns sunt structurate într-un mod simplu, care nu vor crea impedimente
pentru respondenți, timpul alocat completării integrale a unui chestionar fiind de aproximativ 15 minute.
În cadrul acestui studiu, participanților le este garantat anonimatul și confidențialitatea, răspunsurile lor
fiind centralizate și analizate din punct de vedere statistic.

4. CHESTIONARUL

Bună ziua! Mă numesc Lupu Adriana – Elena și sunt studentă la Facultatea de Comunicare şi Relaţii
Publice, din cadrul Școlii Naționale. Scopul cercetării este de a identifica statusul relației dintre
influențatorii online și tinerii români, ca utilizatori de rețele sociale, și în ce măsură tindeți să oferiți
simpatia dumneavoastră față de celebritățile/influențatorii pe care îi urmăriți pe rețelele sociale.

Vă rog să citiți întrebările cu atenție și să răspundeți în mod sincer, întrucât de sinceritatea dumneavoastră
depinde valabilitatea studiului. Răspunsurile vor fi confidențiale și anonime, fiind folosite doar în scop
academic. Menționăm că nu există răspunsuri corecte sau greșite.

Completarea chestionarului durează aproximativ 15 minute, iar toate întrebările sunt obligatorii.

I1. Aveți acces la internet?

a. Da
b. Nu

I2. Sunteți utilizator al unei rețele sociale? De exemplu: Facebook, Instagram, Youtube, etc.

a. Da
b. Nu
5
I3. Pe care dintre următoarele rețele sociale vă petreceți mai mult timp?

a. Instagram
b. Facebook
c. Youtube
d. Twitter
e. Reddit
f. Tumblr
g. Altele: ……………………………………………………………………

I4. Cât timp petreceți zilnic pe aceste rețele sociale?

a. Mai puțin de 2 ore/zi

b. Între 2 și 4 ore
c. Între 4 și 6
d. Peste 6 ore pe zi

I5. Care este motivul principal pentru care utilizați aceste platforme?

a. Pentru a comunica mai ușor cu prietenii, familia, etc.

b. Pentru a posta și vizualiza conținut (filmulețe, fotografii, muzică, etc)
c. Pentru a-mi petrece timpul liber
d. Pentru a mă ține la curent și informat

I6. Care sunt activitățile pe care le desfășurați pe rețele sociale?

a. Comunicarea cu alte persoane

b. Urmărirea blog-urilor și/sau vlog-urilor
c. Urmărirea activitații unor persoane celebre
d. Extinderea cercului de prieteni
e. Vizionarea de conținut (clipuri video, muzică, fotografie, etc)
f. Urmărirea activitații unor persoane cunoscute/appropriate

6
I7. Urmăriți profiluri populare? De exemplu, persoane cu un număr mare de urmăritori, actori publici,
influențatori (influencers), bloggeri, vloggeri, youtuberi, etc.

a. Da
b. Nu

I8. În ce categorie se regăsesc influențatorii (influencerii) pe care îi urmăriți?

a. Celebrități
b. Bloggeri/Vloggeri
c. Youtuberi
d. Instagrameri
e. Altele: …………………………………………………………………………….

I9. Câți urmăritori au influențatorii pe care îi urmăriți?

a. Sub 10.000
b. Între 10.000 și 50.000
c. Între 50.000 și 100.000
d. Peste 100.000

I10. Câtă încredere acordați influențatorilor pe care îi urmăriți?

a. Foarte puțină
b. Puțină
c. Așa-și-așa
d. Multă
e. Foarte multă

I11. Cât de des postează creatorii de conținut pe care îi urmăriți evenimente din viața privată?

a. Foarte rar
b. Rar
c. Așa-și-așa
d. Des
e. Foarte des

7
I12. Exprimaţi-vă acordul sau dezacordul cu următoarele propoziţii referitoare la aspecte din relația dvs
cu influencerii pe care îi urmăriți. Răspundeţi pe o scală de la 1 la 5, unde „1”= „dezacord puternic” şi
„5” ”= „acord puternic”.

1. Dacă influențatorul pe care îl simpatizez trece printr-un impas, mă 1 2 3 4 5

emoționez și eu.
2. Dacă aflu adresa unui influențator pe care îl simpatizez, mă duc să-i fac 1 2 3 4 5
o vizită.
3. Dacă influențatorul pe care îl urmăresc folosește adresări directe și este 1 2 3 4 5
foarte interactiv, simpatia mea pentru acesta crește

I13. Ce părere aveți despre postările cu un astfel de caracter?

a. Nu mă interesează
b. Sunt indiferent/ă
c. Sunt foarte interest/ă

I14. Care este nivelul de simpatie pe care îl alocați influențatorilor mai inactiv din punct de vedere al
conținutului postat?

a. Foarte scăzut
b. Scăzut
c. Indiferent
d. Mare
e. Foarte mare

I15. Cum percepeți relația dintre dvs și influencerii pe care îi urmăriți?

a. Relație de prietenie
b. Relație fan-celebritate
c. Niciun fel de relație
d. Alt tip de relație: ………………………………………………………………………….

8
I16. Cel fel de limbaj folosesc creatorii de conținut pe care îi urmăriți pe rețelele sociale?

a. Academic
b. Familial
c. Simplu
d. Altele: ……………………………………………………………………………………….

I17. Care este sexul dumneavoastră?

a. Masculin
b. Feminin

I18. Care este vârsta dumneavoastră?

…………………………………………………………………………………………………………

I19. Care este nivelul dumneavoastră de educație?

a. Liceu
b. Școală profesională
c. Școală postliceală
d. Studii superioare

I20. Care este ocupația dvs?

a. Elev
b. Student
c. Șomer
d. Angajat

Vă mulțumim pentru timpul acordat!

9
 5. BIBLIOGRAFIE

Alan M. Rubim, Elizabeth M. Perse, Robert A. Powell (1985). Human Communication Research.
Loneliness, Parasocial Interaction, and Local Television News Viewing, Volume 12, Issue 2, 155-180

Horton, Wohl (2006) Mass Communication and Para-Social Interaction: Observations on Intimacy at a
Distance. Volume 3, Issue 1

Horton, Wohl, (1956). Mass communication and para-social interaction. Psychiatry, 19, 215–22

Jihyun Kim, Hayeon Song (2016) Computers in Human Behavior. Volum 62, 570-577

Rubin, Perse, Powell Parasocial interactions

10