Prevenirea efectelor negative ale mass-media asupra copiilor este o temă de interes

deoarece în absenţa unei educaţii în ceea ce priveşte media, aceasta nu va face parte din
potenţialul vieţii ca factor de progres ce poate ajuta la ridicarea calităţii standardelor culturale şi
sociale ale vieţii, ci va fi un mijloc de dominare şi manipulare, având consecinţe negative asupra
personalităţii copiilor, comportamentelor şi atitudinior.

Relaţia dintre mass-media şi procesul dezvoltării personalităţii copiilor a stârnit

numeroase controverse, deoarece influienţele exercitate asupra lor sunt însemnate.

Dacă adulţii dispun de un fond spiritual relativ cristalizat şi, în consecinţă pot evita
relativ uşor potenţialele efecte negative, copii aflându-se în plin proces de maturizare
intelectuală, afectivă, morală sau civică, pot fi influienţaţi negativ.

Stilul de viaţă alert a facilitat accelerarea fluxurilor de informaţii ierarhizate, conform

unor criterii deformatoare. Şocantul, senzaţionalul sau absurdul au început să guverneze interesul
societăţii actuale care de dragul rating-ului sau în lipsa unei educaţii sau culturi media, valorizeză
insignifiantul şi nonvaloarea, adoptând un comportament iresponsabil în ceea ce priveşte
interpretarea şi utilizarea informaţiei. Decăderea esenţei în favoarea aparenţei pare să fie un ghid
pentru interiorizarea şi prelucrarea artefactelor media. A viziona un program Mass-media nu
înseamnă întotdeauna, a şti. Şi de multe ori, a citi nu poate fi echivalentul cu a înţelege.

Mass-media contemporană este marcată de explozia kitsch-urilor promovatoare de

nonvalori şi de false modele comportamentale, devenind sursa neautorizată de bun simţ ce
alimentează conştinţele tinerilor. Aceste condiţii impun educaţia prin media pe diversele ei
coordonate, dintre care formarea şi concretizarea efectivă (modelarea ) a conştiinţei civice ar
apărea ca scop prioritar.

Creşterea consumului de mass-media de către copii şi tineri, şi datorită impactului

mare, aceştia sunt influienţaţi în privinţa:

- comportamentului şi relaţionării cu ceilalţi;

- alegerii stilului de viaţă;

- selectării şi ierarhizării valorilor

1
- formarea personalităţii.

Numeroase studii practice în legătură cu creşterea agresivităţii copiilor în urma jocurilor pe

calculator şi a vizionării excesive a programelor de televiziune se alătură celor care se referă la
efectele considerate profund dăunătoare asupra creierului uman, cele care implică mai mult decât
aşa-zisa manipulare.Printre aceste efecte sunt enumerate deficienţele de învăţare, îndepărtarea de
carte, "creşterea unei atitudini mentale pasive", "vizionarea TV, factor determinant în apariţia
hiperactivităţii, a irascibilităţii şi a insomniei" etc..

Mass-media induce grave efecte represive asupra climatului afectiv al familiei şi mai
departe asupra unei bune dezvoltări a copilului.

Practic televizorul suspendă cea mai importantă funcţie a familiei şi anume cea de suport
emoţional şi moral pentru buna dezvoltare a copilului. (Virgiliu Gheorghe, 2005 )

Televiziunea remodelează radical lumea, iar nevoia de senzaţional a făcut ca mass-media

în general să se concentreze mai mult asupra unor aspecte negative ale naturii umane, generând
astfel incultura, agresivitatea, violenţa, modele negative de urmat, vedete, etc., altfel spus se
propagă o cultură nihilism.

Astfel apare un candidat la umanitate, în locul omului natural, al omului credincios, al

omului narativ, al omului oral, al omului ascetic, al omului interiorizat etc., care şi-a pierdut toate
aceste capacităţi, funcţii şi puteri. În lumina cercetărilor lui McLuhan, televiziunea i le-a
amputat. Omul televizual suferă de un sindrom în care se combină infirmităţi multiple, ceea ce
ne arată tipul acesta nou purtătorul unei terifiante mutaţii, a căror notă dominantă este negativul
omului creat de Divinitate.

Cu ce se vor alege copiii din consumul masiv de mass-media?

Acest consum reprezintă un câştig sau o pierdere?

Influienţele sunt prin intermediul efectele lor, cele dorite sau se dovedesc a fi dăunătoare?

Media trebuie valorificată pentru a informa individul şi nu penru a-l manipula.

2
 Un public educat, alături de reguli de etică ale celor care publică informaţii, cred că va
genera o media de calitate, iar noi ca educatori trebuie să ne implicăm activ în formarea copiilor
ca ṣi consumatori de media.Programa ṣcolară nu propune aṣa ceva, dar putem noi să concepem
diferite parteneriate cu părinṭii, prin care să formăm educabili cu o vastă cultură media.Un
exemplu de program la care m-am gândit ar fi: EDUCI TU,EDUC ṢI EU (parteneriat ṣcoală-
familie).

Titlul: EDUCI TU, EDUC ṢI EU

TIPUL DE EDUCATIE : Educaṭie pentru dezvoltare personală

TIPUL DE PROIECT: Local

COLABORATORI- parinṭii elevilor

DESCRIEREA PROIECTULUI:

Prin derularea acestui proiect,încerc să accentuez rolul părinṭilor de prim-educatori ai

copiilor PROIECTUL URMĂREṢTE:

 Dobândire de către părinṭi a unor abilităṭi prin care să-ṣi ajute copii să selecteze programe
de calitate.
 Crearea de oportunităṭi pentru valorificarea experienṭelor pozitive.
 Acceptarea de către copii a regulilor după care funcṭionează mass-media de calitate.

PUNCTE TARI (ale aplicării proiectului):

 Se vor înlătura cel puṭin unele dintre cauzele ce determină comportamente indezirabile la
copii;
 Se va înlesni acomodarea copiilor diverse programe culturale;
 Se vor putea corecta comportamentele incompatibile cu viata de grup;
 Relaṭia ṣcoală - familie se va întări;
 Se vor promova imagini ṣi eroi pozitivi;

3
PUNCTE SLABE:

 Este posibil ca unii părinti să nu trateze cu interes acest proiect;

 Se generează un grad sporit de stres pentru parinṭi ṣi cadrul didactic

OBIECTIVE GENERALE:

 realizarea unei comunicări optime între părinṭi ṣi cadrul didactic;

 înlăturarea factorilor perturbatori in cadrul comunicării în familie;
 Cunoaṣterea de către părinṭi a programelor tv urmărite de copii lor;

METODE/TEHNICI DE LUCRU: Consiliere, dezbateri, vizionarea unor documentare,

jocuri de rol, lucrul in echipă;

GRUP ṬINTĂ:-23 elevi - 12 băieṭi, 11 fete

BENEFICIARI: - Direcṭi: elevi, părinṭi

REPERE TEMPORALE:- Proiectul se derulează pe perioada unui an ṣcolar.

RESURSE:

a) Resurse umane: 23 elevi alături de parinṭii lor

b) Resurse materiale: televizoare, tablete, calculatoare, CD-uri, DVD-uri etc.

C) Resurse de informare: bibliografie, film, internet.

ETAPELE PROIECTULUI:

1. Realizarea unui studiu pentru identificarea comportamentelor indezirabile la elevi;

2. Investigarea cauzelor care determină comportamente negative;
3. Organizarea intâlnirilor cu părinṭii în vederea analizării cauzelor;
4. Distribuirea materialelor de informare a părinṭilor;
5. Desfăṣurarea calendarului de activităṭi stabilite pentru proiect;

4
 REZULTATE AṢTEPTATE:

 Schimbarea comportamentului copiilor;

 Schimbarea atitudinii părinṭilor fata de copii ṣi implicit a comportamentului copiilor
EVALUARE: Chestionare;

LISTA DE ACTIVITĂṬI PROPUSE

1.Vă invităm să urmăriţi un documentar (părinṭi+copii)..................... SEPTEMBRIE

2 Ce este bun ce este rău în mass-media..............OCTOMBRIE

3.Cunoaşte-ţi copilul cu părţile lui bune şi rele NOIEMBRIE

4. Selectarea ṣcenelor negative din 3 filme pt copii.......................... DECEMBRIE

5.Să ne bucurăm de prieteni ! .....................................IANUARIE

6. Rasismul..................................................................... FEBRUARIE

7.Cum , cât şi când îmi umăresc copilul în timp ce se uită la TV?........................... MARTIE

8.Ce meserii aṣ alege din domeniul mass-media ? ........APRILIE

9 .Vara se numără bobocii – analiza rezultatelor ............MAI

Bibliografie:

Mihai, Coman, Introducere în sistemul mass-media, Ed.Polirom

Virgiliu, Gheorghe, Efectele micului ecran asupra minṭii copilului, Institutul de cercetări
psihosociale ṣi bioetică

Patti M. Valkenburg, Jessica Taylor Piotrowski, Generaṭia digital ṣi dependenṭa de media, Ed

Niculescu

5
6