EDUCAȚIA PENTRU UTILIZAREA RAȚIONALĂ

A MASS-MEDIEI

Coordonator: Student :
Prof. Univ. Dr. Habil. Debiazi Daniela
Ion albulescu Specialitatea: PIPP ID
Anul I

Cluj-Napoca
2023

1
 EDUCAȚIA PENTRU UTILIZAREA RAȚIONALĂ
A MASS-MEDIEI

Dezvoltarea umană este un proces treptat și neîntrerupt pe tot parcursul vieții, încă de la
naștere. Educația copilului începe în familie și continuă în școală și societate și depinde de
mediul cultural și social în care se dezvoltă și crește. În primii ani de viață, copilul dobândește un
set de convingeri, observă și imită mediulul familiar și social.
În societatea de astăzi, copilăria este influențată de factori istorici, politici și economici.
Schimbările în ideile despre copilărie au dat naștere schimbărilor în conținutul media conceput
pentru copii. Așadar nu doar familia și școala exercită influențe în formarea micului om ci un
factor extern al educării îl exercită și mass-media, care are putere de a influența gândurile,
emoțiile și comportamentul copiilor în plină dezvoltare.
Mass-media are un impact surprinzator de mare asupra formării personalității educabililor,
reușind să transmită valori sociale, morale, culturale, religioase și spirituale. Ea deține diferite
funcții. Cea mai cunoscuta funcție este cea de informare, apoi de divertisment și nu în ultimul
rând de educare. Mass-media poate influența pe termen lung educația tradițională, transformând
în mod pozitiv sau negativ educabilul.
Pentru a asigura o dezvoltare armonioasă se acordă o atenție deosebită mass-mediei, care
este o constantă în viața copiilor și adolescenților. Familia, școala și societatea trebuie să fie
conștiente de impactul acesteia asupra copilului și să intervină în timp util.
Comportamentul educabililor este influențat de familie, şcoală, biserică, instituţiile
culturale și mass-media (Cucoș, C, 2006). Prin mass-media înțelegem TV, internet, presa scrisă,
radio, reprezntând factori externi ai educaţiei care pot avea atât influenţe pozitive cât şi negative.
În primii 4 ani copilul are o atracţie crescută faţă de imaginile viu colorate, în special
desene animate, între patru şi şapte ani imită comportamentele adulţilor, între 7-12 ani copilul
este interesat de emisiunile TV, radio, reviste ce pot reprezenta un mijloc nonformal de
comunicare şi posibil nociv, dacă nu este selectat conţinutul adecvat vârstei şi intereselor copiilor
(Cojocaru, A., 2021).
Consecințele negative ale mass-mediei asupra copiilor conduc la modificări emoționale, de
gândire, motivaționale și de creativitate, acestea pot modifica limbajul copiilor, comportamentul,
abilitățile motorii și pot predispune copiii la o serie de tulburari psihice.
Mass-media poate favoriza raspândirea violenţei şi agresivităţii în şcoală. Copilul imită
ceea ce vede, fiind expus la violentă în mediul on-line, se va comporta în consecință. De
asemenea unele studii afirmă că utilizarea prelungită a telefonului mobil pentru a viziona diverse
materiale media, scade capacitatea de memorare, atenția, concentrația, apare lentoarea și dispare
interesul pentru studiu. Pot apărea si tulburari de somn și probleme cu integrarea socială.
În societatea de astăzi, mass-media este prezentă în casele noastre prin diferite dispozitive
inteligente: telefoane, tablete, laptopuri. Telefonul inteligent a facilitat acest proces de intruziune
în vietile noaste a mass-mediei. Astăzi, fiecare copil, încă de la vârste fragede primește un

2
telefon, fapt greu de evitat având în vedere circumstantele sociale de viață. Cei mici nu pot să
selecteze critic informaţiile primite, nu au gândire abstractă, nu asimilează conţinutul mesajelor
mass-media, nu au un sistem de valori, nu au discernământ şi o judecată raţională, aceştia
aflându-se într-un plin proces de maturizare intelectuală, afectivă, morală şi civică.
La gradiniță și acasă se practică vizionarea diferitelor desene animate, însă o staționare
prelungită în fața televizorului are repercursiuni asupra limbajului, a comportamentului social, a
memoriei și atenției, a stării afective și emoționale. Copilul are nevoie de atenție din partea
părinților și de educație de calitate iar „responsabilitatea televiziunii pentru comportamentul
tinerilor telespectatori are un efect net proporţional timpului petrecut în faţa televizorului”
RUSNAC, L. 2007).
„Educaţia este adeseori definită drept un ansamblu de influenţe exercitate asupra
individului, prin acţiuni intenţionate, organizate şi sistematice, în scopul modelării personalităţii
sale”(Albulescu, I.,2003). Așadar mass-media poate modela personalitatea copilului, poate forma
credințe, transmite valori, atitudini, modele și un volum imens de informații, de aceea necesită o
conștientizare a părinților și a profesorilor în acest sens.
Din alt punct de vedere mass-media incită nevoia de informare, trezește curiozitatea,
interesele cognitive şi o vie dorinţă de a şti. O asemenea influenţă nu este lipsită de importanţă
pentru activitatea intelectuală a micilor elevi, însă există şi unele efecte nocive. Câştigul
intelectual de pe urma excesului consumului mesajelor audiovizuale ar fi destul de redus şi mai
mult de ordin cantitativ.
În piramida experienţei educative, profesorul american E. Dale situează televiziunea şi
filmul undeva la mijloc, acolo unde ar putea cupla realul cu abstractul (apud Andrieș, V., 2023)
permiţând copilului să parcurgă cu uşurinţă această scară în ambele sensuri. Emisiunile educative
la radio sunt mai eficiente, ele pot contribuii la dezvoltarea gândirii abstracte, la lărgirea
universului cultural și la dezvoltarea capacității cognitive (Șpac, 2015).
Prinții și profesorii ar trebui să educe copiii în sensul folosirii selective a conținuturilor
mass-media, să fie educați să respingă violența sau informațiile și imaginile cu impact emoțional,
să petreacă timp limitat, să utilizeze platformele digitale, internetul, telefonul, televizorul cu
precădere în scop educativ fiind conștienți că nimic nu este gratis iar timpul petrecut pe acestea
este plata pentru un viitor fără educație de calitate. Psihologul român Zamfir M. a descoperit că
lipsa de stimularea psihică, motorie, senzorială, afectivă și psihosocială declanșează așa-numitul
„autism virtual”(apud Cojocariu, A., 2021).
Mass-media poate avea și efecte pozitive asupra educaţie copiilor deoarece videoclipurile
educative de pe YouTube, cărţile electronice, cursurille, încurajează studiul online și pot crește
performanţele academice, prin utilizarea diferitelor programe de proiectare, se dezvoltă
abilităţile creative și sociale prin colaborarea în echipe în timpul activităţilor (Cojocariu, A.,
2021).
În mod negativ, mass-media se răsfrânge asupra educaţiei, impiedicând dezvoltarea
intelectuală și emoțională a copiilor. Distrage atenţia de la învăţare prin activităţi de socializare
pe diferite site-uri, se pierde noţiunea timpului, pot apărea tulburări vizuale, de ritm, de apetit,
oboseală fizică şi psihică, toate aceste efecte conducând la scăderea capacităţii de învăţare şi
3
cercetare (Cojocariu, A., 2021). Se pot dezvolta stări de depresie, autism virtual, cunsum de
substanțe, tulburări de alimentație, anxietate, desenzibilizare, agresivitate, demotivare. Un copil
de nivel preșcolar poate deveni foarte usor dependent de acest sistem mass-media, lucru care îi
afectează în mod grav dezvoltarea coghitivă, emoțională, psihomotorie și comportamenală.
Pentru o educaţie eficientă, școala și mijloacele de comunicare în masă trebuie să se
integreze, să se completeze reciproc, să coopereze pe toate căile posibile. Școala poate să
valorifice în interesele educației, bogatele conţinuturi difuzate de media, să se raporteze la
informaţia importantă, văzând în ea un stimulent al motivaţiei învăţăturii.
Legătura reciprocă dintre școală și mass-media se configurează a fi benefică și produivă
atunci când elementul ei de referinţă este elevul. În cadrul școlii se pot realiza programe de
informare, unde școala și familia să colaboreze în scopul educării copiilor privind consumul
responsabil de media și prevenirea efectelor negativ. Se pot organizarea sesiuni periodice de
formare pentru părinți și cadrele didactice, despre impactul media asupra copiilor prin includerea
temelor precum alfabetul media, identificarea conținutului potențial dăunător și strategii de
gestionare a timpului petrecut în fața ecranelor. Se pot distribui materiale informative în rândul
elevilor și părinților. Se pot organiza seri tematice sau implementarea unei platforme on-line
unde se pot discuta probleme generate de această temă. În colaborare cu psihologul școlar se pot
oferi sesiuni de consiliere cu parinții pentru a aborda problemele specifice legate de media și
copii. Colaborarea cu mass-media locală este necesară pentru a spori gradul de conștientizare în
comunitate.
Prin implementarea acestui program, școala și familia pot lucra împreună pentru a crea un
mediu sigur și educativ pentru copii, în ciuda influențelor negative ale mass-mediei.
În cadrul educației preșcolarilor, mass-media joaca un rol împortat, existânt o multitudine
de resurse educaționale, oferind copiilor oportunități de învățare interactive.
Numerele, culorile, animalele sau poveștile clasice pot fi învățate prin desene animate și
videoclipuri educaționale care susțin temele abordate. Folosirea de platforme online care oferă
jocuri educaționale interactive este o abordare interesantă. Acestea pot ajuta la dezvoltarea
abilităților cognitive, lingvistice și matematice. Cântecele și poveștile audio în limba maternă sau
într-o limbă străină pot susține dezvoltarea limbajului, pot stimula imaginația și creativitatea.
La grupele mai mari se pot folosi platformele digitale, implicând copiii în crearea unor
povești digitale cu ajutorul tehnologiei. Se pot folosi imagini 360 pentru a aduce în clasă
experiențe din locuri diferite, cum ar fi muzee, grădini zoologice sau alte locuri interesante. În
toate activitățile desfășurate se va păstra un echilibru și se vor alege materiale adecvate vârstei și
scopului educațional, copiii aflandu-se în permanență sub subraveghere în interacțiunea lor cu
media.
Atât copiii cât și părinții trebuie să fie învățați să devină consumatori critici de conținut
media prin discuții și activități care promovează alfabetizarea media.

4
BIBLIOGRAFIE

- Albulescu, I.(2003) Educația și mass-media,Comunicare şi învăţare în societatea

informaţională, Cluj-Napoca,Editura Dacia.
- Andrieș, V. (2023, 17 ianuarie), Particularităţile educaţiei interculturale în cadrul
cercului școlar – aspecte metodologice, articol realizat în cadrul proiectului Cadrul
conceptual, metodologic și managerial al educaţiei nonformale în Republica Moldova,
UNIVERS PEDAGOGIC Nr. 1 (77).
Pagină https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/102-106_45.pdf accesat în
08.12.2023
- Cojocaru, A.(2021, martie), Influenţele mass-media asupra dezvoltării copilului şi
adolescentului, în Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din
România, vol. 27, nr. 1, pagină http://snpcar.ro/wp-content/uploads/2021/05/SNPCAR-
nr.-1-2021-web.pdf accesat in data de 08.12.2023
- Cucoș, C. (2006), Pedagogie, ediția a II-a revizuită și adăugată, Editura Polirom
- Rusnac, L. (2007, 14 martie), Efectele violenţei televizate asupra copiilor, în Revista
științifică a Universității de Stat din Moldova, nr.3, pagină
https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/7772 accesat in 08.12.2023
- Şpac, S. (2015, 28 ianuarie), Impactul mass-media asupra formării personalităţii
elevului de vârstă şcolară mică în Studia universitatis moldaviae, nr.9 (89) Pagină
https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/41475 accesat în 08.12.2023