Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat ,,B. P. Hasdeu’’

Facultatea de Științe Umaniste și Pedagogice

Proiect
Etica și cultură în domeniu
științelor educației
Pe tema:Efectele Mass-Medii asupra
dezvoltării personalitații elevilor
Elaborat:Saghin Daniela

Grupa:FEF1701

Verificat:Mihăilescu N.

Cahul 2018
.
Mass-media este o denumire generală a tuturor
mijloacelor de informare în masă. Aceste mijloace
sunt variate: presa sau mijloacele electronice de
informare (televizor, radio, internet)...
Mass-media ocupă un loc esenţial în toţi paşii făcuţi de
noi, adolescenţii, în viaţă.
 Dintre cele mai importante mijloace de informare ale mass-mediei, elevii consideră
internetul ca fiind cea mai rapidă şi eficientă cale, apoi televiziunea şi radioul. Un
procent considerabil îşi petrece tot mai mult timp (peste 3 ore) în faţa calculatorului
şi a televizorului, din păcate în detrimentul lecturii. Emisiunile preferate sunt cele de
muzică şi divertisment.
 Mai multe rubrici din ziare, emisiuni radio-TV, site-uri pe internet cu rol de
informare, adresate adolescenţilor determină formarea lor ca oameni buni,
respectabili, civilizaţi. Şi mai ales cu o conştiinţă pozitivă.
 În general mass-media are efecte pozitive asupra dezvoltării personalităţii, asupra
culturii generale, dar aceste efecte depind în mare măsură de calitatea mesajelor
recepţionate de elev .
 Deşi televiziunea generează o atitudine mentală pasivă, o întârziere în procesarea
informaţiei, în gândire, vizionarea TV este un factor principal în inducerea
hiperactivităţii. Agitaţia extremă, incapacitatea de a sta locului, impulsivitatea
excesivă sunt stări ce apar în urma vizionării repetate. Neuropsihologii demonstrează
că, proporţional cu creşterea timpului dedicat vizionării, creşte hiperactivitatea.
Mass-media influenţă pozitivă sau negativă?

 În ziare, reviste, posturi TV se dezbat cazuri reale de viaţă, cazuri pozitive sau negative care îşi
pot pune amprenta asupra noastră, ne pot influenţa gândirea şi deciziile, ne pot forma ca oameni.
Poţi cunoaşte un adolescent după genurile de emisiuni TV sau site-ul de Internet preferate.

POZITIVĂ poate fi prezentarea vieţii unor oameni de succes sau a unor oameni care
au influenţat istoria omenirii. Unul dintre aceştia poţi fi chiar tu, dacă urmezi un
exemplu şi încerci prin propriile puteri să ajungi la un asemenea nivel. Prezentarea
unor documentare TV din domeniul naturii, al aventurii, al necunoscutului incită setea
omului de a cunoaşte, de a cerceta, de a documenta şi de a se autodepăşi. Şi dacă stăm
să ne gândim, exemplele de influenţă benefică sunt chiar foarte numeroase, de la
documentare istorice la informaţii medicale, ecologice, meteorologice sau turistice.
.
 NEGATIVĂ este influenţa unor reportaje despre violenţă. Violenţa
în şcoli oferă modele negative pentru elevi. O anumită muzică
reprezintă nivelul de cultură scăzut al unor oameni aşa-zişi de
succes, pentru care rege e încoronat numai banul şi care nu au altă
scară de valori decât îmbogăţirea şi luxul personal. Telenovelele
care te ţin legat ore întregi în faţa televizorului pot fi în defavoarea
citirii unor cărţi de bună calitate sau pot să influenţeze negativ
timpul dedicat învăţăturii.
 Ca să nu mai vorbim că nu toate aspectele sunt bazate strict pe
adevăr, ci au tendinţa de exagerare, de deformare a realităţii (titluri
şocante şi imagini terifiante). În opinia mea, depinde de fiecare
dintre producători şi de publicul consumator, ca rolul mass-mediei
să fie unul pozitiv
 Mass-media are rol de informare (cultură, viaţă socială, politică), dar în
acelaşi timp are şi un rol negativ, deoarece creează dependenţă, iar vizionarea unor
emisiuni de prost gust duc la influenţarea asupra eticului . Elevul este dornic de
cunoaştere şi îşi semi-satisface această dorinţă din mass-media, dar din păcate o face
doar într-o oarecare măsură, pentru că spaţiul dedicat unor emisiuni educative este pe
zi ce trece tot mai restrâns şi nimeni nu ia nici o măsură în acest sens. Totuşi, nu putem
contesta anumite merite, pozitive în formarea tânărului învăţăcel sau a adolescenţilor
care, după un sondaj, petrec aproape 45% din timp în faţa televizorulu i si
calculatorului.
Iată cum arată tabloul simptomatologic întâlnit la elevii care, de-a
lungul anilor, au acumulat prea multe ore în faţa micului ecran:

 Slăbirea capacităţii de a asculta, incapacitatea de a-şi menţine atenţia, de a înţelege şi

de a-şi aminti un material prezentat oral;
 Abilitate scăzută de a reflecta într-o formă coerentă, în vorbire şi în scris, a faptelor şi
a ideilor; tendinţa de a comunica prin gesturi odată cu cuvintele sau în locul acestora;
 Scăderea cunoştinţelor de vocabular sub nivelul clasei a patra;
 Proliferarea ticurilor verbale, a cuvintelor de umplutură care nu spun nimic;
 Inabilitatea de a distinge diferenţele dintre sunetele ce alcătuiesc cuvintele şi de a le
percepe în ordinea rostirii, fapt care se reflectă şi în dificultatea de a pronunţa cuvinte
lungi şi a le silabisi;
 Înţelegerea nesigură, confuză a lecturii cu un grad crescut de dificultate;
...
Dificultatea de a înţelege frazele mai
lungi, propoziţiile
intercalate şi structurile gramaticale mai
complexe;
 Dificultatea de a trece de la limbajul
colocvial la forma scrisă.
...
 Preşcolarii, în comparaţie cu cei de acum câteva generaţii,
întâmpină dificultăţi mari în a sta liniştiţi şi a asculta povestiri
sau scurte discuţii. Problemele pe care le pot sesiza părinţii,
încă de pe acum, la micii telespectatori, sunt starea de
hiperactivitate, de neatenţie şi chiar de irascibilitate care-i
caracterizează.
 Problemele de înţelegere şi de folosire a limbii devin tot mai
evidente cu cât copiii avansează de la o clasă la alta, când, în
mod firesc, li se solicită un nivel mai ridicat al capacităţii de
gândire şi de organizare, o înţelegere a cărţilor mai dificile şi
un volum sporit de scriere. La începutul ciclului gimnazial,
îngrijorează tot mai mult capacitatea scăzută de concentrare,
cunoştinţele reduse de vocabular, capacitatea de înţelegere a
lecturii şi abilitatea de a folosi limba, de a exprima efectiv
idei, de a se exprima corect în scris.
 Cercetătorii din domeniul educaţiei au constatat că acei
copii care dedică cel mai mult timp vizionării TV au cele
mai slabe rezultate şcolare, cel mai redus interes faţă de
şcoală, cu alte cuvinte, insuccesul şcolar este direct
proporţional cu timpul alocat vizionării TV.
Este esenţială informarea şi cunoaşterea acestor mijloace
de comunicare pentru a ne putea folosi în mod raţional
de ele, şi a nu deveni sclavii lor.