Proiect educațional depromovare a integrării și incluziunii

copilului cu sindrom Down în școala de masă

Anul I, grupa II, PIIP,ID.

1. Neacșu Simona Iliana
2. Nistor Ecaterina
3.Neagu Ramona-Iuliana
4.
5.
 ,,I’mUP, notDOWN!”

Argumentul principal al prezentului proiect educațional este tocmai ideea că incluziunea

este mai mult decât un discurs declarativ. Ea poate fi pusă în practică prin tehnici concrete de
predare/învăţare şi adaptare curriculară individualizată, prin formarea şi dezvoltarea conştiinţei
tuturor copiilor pentru acceptarea diversității de orce tip. Din anul 1975, când Adunarea Generală
a ONU a adoptat Declaraţia drepturilor persoanelor cu handicap, s-au făcut tot mai multe încercări
pentru a asigura un tratament normal acestor copii. Cel mai important document care se referă la
această problemă este Declaraţia Conferinţei Mondiale UNESCO asupra educaţiei speciale de la
Salamanca, Spania, din anul 1994. Prin acest document, statele semnatare (printre care şi ţara
noastră) au decis realizarea unor schimbări fundamentale în domeniul politicilor educaţionale în
sensul dezinstituţionalizării şi adoptării educaţiei integrate.

Noţiunea de integrare nu se referă numai la copiii cu cerinţe educative speciale, ci la inserţia

în comunitate a persoanelor cu cerinţe speciale. Prin procesul de integrare se urmăreşte ca persoana
cu nevoi speciale să obţină autonomie, respect, demnitate, să aibă posibilitatea de a lua decizii.
Integrarea are la bază principiul normalizării care înseamnă facilitarea accesului persoanelor cu
nevoi speciale la condiţii de existenţă cotidiană cât mai apropiate de circumstanţele normale şi de
stilul de viaţă al societăţii căreia îi aparţin. Aceasta înseamnă că toţi copiii, indiferent de gradul sau
tipul de handicap fizic sau psihic, au acces în mod egal la educaţie şi instrucţie.

Sindromul Down reprezintă o provocareînsă, majoritatea persoanelor cu această afecțiune

pot duce o viață normală, fericită și activă. Multe dintre provocări sunt în relație cu disfuncția
cognitivă (retardul mintal) și problemele de sanatate. Copiii cu Sindrom Down pot fi ajutați să
depășească aceste dificultăți, într-un climat de dragoste și siguranță iaraccesul la un mediu adecvat
studiului, precum și la activități bazate pe dezvoltarea competențelor care încurajează exercițiul și
interacțiunile cu alți copii, în școala de masă. Incluziunea socială este piatra de temelie pentru o
viaţă socială normală, la maturitate. Copiii cu trisomie 21 au nevoie şi, mai ales, au dreptul legal de
a merge la grădiniţă şi şcoală, abilităţile sociale neputând fi învăţate decât în mod practic. În paralel,
se pot urma terapiile adecvate, aşa încât experienţa să fie cât mai benefică atât pentru copilul cu
nevoi speciale, cât şi pentru copiii tipici din grupă/clasă.

Perioada de implementare: 21-22 mai 2021

SCOPUL PROIECTULUI

Contribuţia noastră la reducerea marginalizării copiilor cu CES, axându-ne în special pe copii

cu sindrom Down care prezintă dificultăţi de învăţare, precum şi schimbarea mentalităţilor şi
atitudinii elevilor, părinților copiilor sănătoși dar și a cadrelor didactice din învățământul de
masă,faţă de aceştia.Scopul proiectului vizează crearea unui mediu propice a unui proces
educațional bazat pe competențe prin implicarea elevilor în activităţi sociale cu caracter creativ,
ludic, educativ, care oferă şanse egale, posibilităţi de dezvoltare a spiritului de cooperare şi stimuli
de integrare socială. Noi, credem că integrarea lui T.B., în școala de masă este extrem de
importantă. De aceea, elevul T.B., face întotdeauna parte din munca de grup, contribuind în mod
unic la implementarea acestui proiect. Încurajat și susținut, el se simte protejat pentru a putea
îndeplini sarcina cognitivă în funcție de caracteristicile personale.Încă de la începutul proiectului,
ne-am axat să le dezvoltăm copiilor nivelurile de răbdare, înțelegere, toleranță și ajutor reciproc.
Este important pentru noi ce mediu vom crea nu numai pentru copilul cu sindrom Down, ci și pentru
toți ceilalți copii. Proiectul nostru este un model în miniatură al societății noastre. Îi învățăm pe
copiii noștri să arate virtuțile învățate și să le aplice în viața lor pentru a fi persoane demne în viitor.
 OBIECTIVE

O.1. Organizarea de activități antrenante benefice pentru dezvoltarea exprimării orale, înţelegerea şi
utilizarea corectă a semnificaţiilor structurilor verbale.

O.2. Antrenarea fizică, integrarea socială și dezvoltarea abilităților copiilor cu sindrom Down prin
activități creative, de imaginație și terapeutice.

O.3. Adaptarea activităților educative la necesitățile fiecărui copil în parte, contribuind astfel la
creșterea accesului copiilor cu sindrom Down la educație în învățământul de masă.

O.4. Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de
sine şi faţă de ceilalţi.

O.5. Dezvoltarea unei atitudini pozitive/tolerante, de acceptare și înțelegere a copiilor sănătoși faţă
de copilul cu dizabilităţi/sindrom Down, care să contribuie la integrarea socială, fără marginalizarea
acestuia.

O.6. Promovarea dialogului, a comunicării și integrării între partenerii implicați în proiect,

cunoașterea și acceptarea reciprocă.

O.7. Formarea personalului didactic în scopul promovării educaţiei incluzive.

MEDIATIZARE

 Promovarea proiectului în cadrul școlii si comunității prin împărțirea flyere-lor

promoționale.
 Realizarea fotografiilor cu copilul Down în sânul familiei sale. (sensibilizarea comunității,
urmărind acceptarea și integrarea lui în mijlocul comunității, fie ea chiar și la nivel
declarativ).
 Mediatizare prin intermediul Facebook-ului și Instagram-ului, dar și pe site-ul școlii.

EFECTE AŞTEPTATE:

 Creşterea gradului de cuprindere a copiilor cu CES, în special a celor cu sindrom Down, în școala
de masă.

 Diminuarea dificultăţilor de adaptare la mediul preşcolar şi şcolar.

 Schimbări pozitive în atitudinea părinţilor a copilului cu sindrom Down faţă de educaţia preşolară.
 Modificarea/ Îmbunătățirea comportamentului copilului cu sindrom Down şi socializarea acestuia.

 Schimbări la nivelul atitudinilor manifestate de cadrele didactice şi a practicilor educative privind

copiii cu CES

 Creşterea motivaţiei copiilor şi a cadrelor didactice pentru participarea la programe de integrare și

incluziune.

Grupul țintă: 1 copil sindrom Down, 20 elevi din clasa a II-a, 1 cadru didactic, 8 părinți,
comunitate.

Atât în literatura de specialitate cât şi din observaţiile directe putem afirma faptul că, copilul care
prezintă sindromul Down, este caracterizat de următoarele particularităţi:

 lipsa abilităţilor de comunicare;

 tendința scăzută a copilului cu sindrom Down de a intra în relaţie şi de a comunica

cu adulţii şi cu ceilalţi copii;

 lipsa unor deprinderi elementare şi de comportament în vederea integrării în

activitatea de tip şcolar şi de grup.

Numele și prenumele : T.B./ Sindrom Down

Data nașterii:3.03. 2013

Vârsta: 8 ani

Domeniu de intervenție: Educațional, integrare și incluziune.

Durata proiectului: 2 zile

Concluziile evaluării:

 Receptează corect sensul mesajelor transmise de educatoare sau de către copii;

 Recunoaşte şi denumeşte doar obiecte (jucării, fructe, animale şi personaje (membrii
familiei) care-i sunt familiare sau l-au influenţat emoţional;
 Răspunde la întrebările învățătoarei şi ale copiilor printr-un cuvânt (doar la insistenţe
reproduce propoziţiile-răspuns);
 Reproduce onomatopeele împreună cu grupa, individual în cadrul dramatizărilor;
 Nu reproduce versuri individual, ci după învățătoare sau împreună cu copiii.
  Are iniţiativa comunicării numai în timpul jocurilor liber alese.

Punctele forte şi necesitățile elevului T.B.:

 Metodele de învăţare preferate de elev sunt prin joc, mișcare și muzică.

 Sociabilitate și independență sporită
 Abilități de autoadministrare
 Percepție vizuală bună și capacitate de învățare vizuală
 Capacitatea de a folosi semne, gesturi și ajutoare vizuale
 Capacitatea de a imita pe ceilalți (copii și adulți), precum și de a copia (imita)
comportamentul lor
 Atitudine rezervată a parinţilor faţă de şcoală
 Lipsa acută a unor materiale didactice de informare şi documentare în școală referitoare la
copiii cu CES

Date despre mediul familial al copilului T.B. : Copilul provine din familie cu mamă solitară. Din
cauza condiţiilor precare, copilul locuieşte cu naşii lui de botez, fiind crescut de aceştia încă din
primul an de viaţă. Mama îi crește singură pe fraţele său, un băiețel cu vârstă de 6 ani. Copilul se
bucură din plin de implicarea atât materială, cât și afectivă a naşilor săi în creşterea şi educarea lui,
aceştia neavând copii.Elevul cu greu face faţă cerinţelor şcolare, având o motivaţie slabă la
învăţătură, înregistrează rezultate slabe la învăţătură, atingând cu greu standardele minime de
performanţă la disciplinele din aria curriculară: limbă și comunicare iar la matematică și științe nu
reușește să facă față obiectivelor curriculumului general.

Sindromul Down este cea mai frecventă cauză cromozomială pentru dizabilitatea ușoară
spre moderată. În general, copiii cu sindrom Down se dezvoltă comportamental mai lent decât
alți copii însă, problemele cognitive – gândire și învățare – sunt caracteristice persoanelor cu
sindrom Down și sunt, de obicei, moderate. Printre problemele cognitive și comportamentale se
numără: deficitul de atenție, comportamentul impulsiv, învățarea lentă și întârzierea în
vorbire.Fiecare ființă umană, este unică prin modul de manifestare a propriei personalități,
culturi și stil de viață. Sindromul Down afectează abilitățile cognitive ale unei persoane, cu alte
cuvinte, ele sunt procese de dobândire, prelucrare, stocare și folosire a informațiilor pe care
oamenii le înțeleg și le experimentează.Copiii cu sindrom Down încep să învețe cu un set
complet diferit de „instrumente” și instrumente de învățare definite biologic decât cele ale
 copiilor în curs de dezvoltare. Abilitățile lor nu apar în același mod sincron, deoarece
dezvoltarea limbajului rămâne în urma altor domenii de dezvoltare cognitivă.

Orice copil are un anumit nivel de dezvoltare, cunoștințe, abilități și competențe care îl
deosebesc de alții. O componentă importantă a proiectului nostru este faptul că, vom trimite la clasă,
copilul cu deficiențe de aceeași vârstă cu ceilalți copii din clasă. Acest lucru este necesar, deoarece
copiii acceptă cu mult mai bine un copil de aceeași vârstă cu ei, decât unul mai mare. Există însă
situații în care, din punct de vedere fizic, copilul cu deficiențe, pare a fi mai mic decât semenii lui, în
ceea ce privește vârsta (situație des întâlnită în cazul copiilor cu Sindrom Down) deoarece aufață
plată, cap mic, gât scurt, ochi înguști curbați în sus, brațe și picioare scurte, flexibilitate crescută,
înălțime mică.Trebuie reținut faptul că, scopul proiectului este facilitarea acceptării printr-o serie de
experiențe, însă nu dorim să le impunem încă de la început, participanților activități dificile. Pe
parcursul programului vom integra într-o clasă de elevi, un singur copil cu sindrom Down.

Colaboratori:Coordonatorii proiectului, profesorul de sprijin cu pregătire psihologică și

pedagogică,psihologul școlar, cadrul didactic la clasă,ȘcoalaGenerală din localitate, Primăria
orașului, voluntarii comunității, părinții copiilor și părinții copilului cu sindrom Down, sponsorii
locali.

Resurse:
Resurse materiale:flyere promoționale,pânze/materiale fluide pentru realizareacostumelor de
carnaval, banner stegulețe multicolore, măști carnaval din carton colorat, baloane, confetti, coifuri,
pinata cu bomboane, set pictură/acuarele pe față, șervețele colorate, cd melodii de copii, snack-uri,
prăjituri, sucuri, tort.
Resurse umane:cadrul didactic, psihologul școlii, profesorul de sprijin,voluntarii implicați.
Resurse materiale Nr. bucăți Total lei
1. Bucăți de material pentru 50 40
costume carnaval
2. Măști carnaval 30 50
3.Baloane 100 100
4.Confetti tun 5 60
5. Pinata mare 65 cm 1 65
6. Acuarele/Face painting 2 seturi/ 16 buc. 63
7. Șervețele colorate 300 30
8. CD melodii pentru copii 1 30
9.Carte 1 30
inspirațională ,,Băiețelul cu
aripă de fluture”
10. Coifuri 30 50 lei
11. Elastice colorate,
mărgeluțe de diferite mărimi 2/Seturi mărgele colorate cu 65 lei
colorate, obiecte decorative litereși elastice colorate 650
din lemn de diverse forme piese în cutie
(inimioare, stele, flori), biluțe
cu sclipici, etc.
12. Banner stegulețe 2 buc. lungi de 4 m. 30 lei
multicolore
 Snack-uri sănătoase
(caju, fistic, biscuiți 100 lei
tip crakers, fructe
confiate, biscuiți ovăz,
sărățele cu unt și
cașcaval, vafe).
13. Protocol (Snack-uri,
prăjituri, sucuri, tort)  Fructe (banane, 100 lei
struguri, mere, afine, )
 Prăjituri de casă Donate de mămicile implicate
asortate / 6 kg.
 Suc Teddi cu pai - 150lei
100 buc./150 lei
 Tort-1 buc./5 kg. 400 400 lei
lei
 Farfurii carton unică 50 lei
folosință- 100 buc./50
lei
90 lei
 Set 18 tacâmuri lemn
unică folosință- 10
buc./90 lei 18 lei
 Pahare carton – 200
buc./ 18 lei
14. Transport Autobuzul local 50 locuri 100 lei
15. Cheltuieli promovare 100 buc. flyere tipărite 15 lei
proiect

TOTAL BUGET 1.536 lei

Calendarul activităților:
Data/ora Cadrul de Resursele
Titlul activității Scopul activității
activității desfășurare necesare
„Spune-mi o poveste!” Captarea atenției Locul: Biblioteca Cartea de povești;
21.05.2021 publicului țintă și (CDI) din cadrul Videoproiector;
Ora 10:00 senzibilizarea Scolii generale computer
acestora în din localitate
vederea Durata: 1 h
schimbării
mentalității
 privind copiii cu
CES.

„Suntem muzicieni” Încurajarea Locul: Biblioteca Videoproiector,

21.05.2021 socializării și (CDI) din cadrul computer
Ora 11:30 colaborării între Scolii generale
copiii cu CES și din localitate
copiii normali, Durata: 1 h
utilizând terapia
prin muzică și
dans.
„Suntem actori” Încurajarea Locul: Biblioteca Nu sunt necesare
22.05.2021 exprimării libere (CDI) din cadrul materiale
Ora 10:00 și dezvoltarea Școlii generale
limbajului din localitate
copiilor precum și Durata: ½ h
cultivarea
empatiei.
Dezvoltarea Locul: Casa de Șnur elastic
22.05.2021 „Brățările magice ale abilităților cultură din colorat, mărgeluțe
Ora 10:30 prieteniei” motorii fine și localitate de diferite mărimi
cultivarea unor Durata: 1 h colorate, obiecte
trăsături pozitive decorative din
de caracter: lemn de diverse
perseverență, forme (inimioare,
stabilitate, stele, flori), biluțe
creativitate, cu sclipici, etc.
colaborare.
22.05.2021 „Petrecere-carnaval cu Acceptarea și Locul: Casa de Materiale pentru
Ora 12:00 presonajele preferate” înțelegerea Cultură din costume, măști de
diversității de localitate carnaval, coifuri,
către publicul Durata: 2 h pinata, confetti,
tință. baloane, sucuri și
prăjituri, acuarele
face-painting,
bannere stegulețe
colorate.

Descrierea activităților:
Ziua dedicatăcopiilor cu sindromDown. Împreunăputem fi UP, nu DOWN!

1. Spune-mi o poveste: Băiețelul cu aripă de fluture

Pentru început, vom atrage atenția tuturor copiilor printr-un moment de lectură, ajutându-ne
de o povestioară scurtă, duioasă și emoționantă despre un băiețel diferit, pentru că, eu cred că toți
suntem diferiți în diferite moduri. Unii dintre noi sunt timizi, alții se tem de căței, alții nu pot să
doarmă, iar unora dintre noi nu le place pizza. Dar cu siguranță, cu toții vrem același lucru: să fim
iubiți și acceptați așa cum suntem. David, băiatul cu aripă de fluture, personajul principal al cărții,
este un om curajos, fericit, care a înțeles ceva foarte important despre viață: că este frumoasă dacă
știi s-o primești cu iubire. Odată ce cadrul didactic a terminat de spus povestea, vaadresa copiilor
întrebări pentru a confirma că au auzit și înțeles povestea. Din acest motiv, întrebări precum: Cine
este protagonistul? Care este numele său? Ce i s-a întâmplat? ne vor ajuta să cunoaștem gradul de
înțelegere.După etapa întrebărilor și a discuțiilor libere, copiii vor explica singuri morala învățată
din text.

2. Suntem muzicieni

Muzica îi poate ajuta pe copiii cu sindrom Down să-și dezvolte atenția. Una dintre cele mai
amuzante modalități de a lucra este ascultarea melodiilor. Copiii, în timp ce ascultă o melodie,
trebuie să facă diferite exerciții, cum ar fi: să bată din ritm, să sară, să-și ridice mâinile în sus
etc.Idealul este să diversificăm diferite stiluri de muzică în care ritmurile sunt diferite pentru a fi
intercalate. Pentru a face activitatea mai dinamică, este indicat să intercalăm diferitele tipuri de
cântece, începând cu cele care au un ritm lent și terminând cu cele care sunt mai mișcătoare. În acest
fel, nivelul de dificultate va crește.Apoi ritmul scade, terminând activitatea cu un stretching musical
prelungit.Distribuția pe care o folosim pentru a desfășura această activitate este aceea că, copiii sunt
așezați într-un cerc, deoarece astfel se pot mișca și urmări ritmul muzicii mai confortabil. Dacă
vreunul dintre ei eșuează, vor fi eliminați și își vor ajuta tovarășii să desfășoare activitatea.Învăţarea
unei strofe din cântec, însoţită de mişcări ritmice pentru despărţirea cuvintelor în silabe şi
accentuarea unor sunete trezesc un interes crescut copiilor cu sindrom Down, cunoscută fiind
preferinţa lor pentru muzică şi dans.Unul dintre principalele obiective ale acestei terapii este
detensionarea. Copiii vor învăța să diminueze și să stăpânească sentimentele negative și, de ce nu,
chiar eliminarea lor. Din punct de vedere fizic, dansul menține sănătatea fizică, tonifică
musculaturapicioarelor, dezvoltă mobilitatea și este o modalitate plăcută de ardere a caloriilor. De pe
urma ședințelor de dans beneficiază și sistemul respirator și cel circulator și ajută la îmbunătățirea
echilibrului.Atunci când se realizează în grup, participanții pot, și ajung să interacționeze cu
ușurință. Terapia prin dans și mișcare ajută la  reducerea dificultăților de comunicare sau de
exprimare, și ajută la exteriorizarea sentimentelor.

3. Brățările magice ale prieteniei

  Această activitate în care sunt dezvoltate abilitățile motorii fine și grosiere, întăresc mușchii
degetelor și mâinilor astfel încât să poată efectua tot felul de mișcări pentru a-și spori autonomia. De
obicei acestă activitate este foarte simplă și îi ajută pe copii să ia materialele în mod corespunzător.
În primul rând, așezăm copiii să lucreze pe o masă mare, astfel încât să le putem supraveghea
mișcările.Începem activitatea prin a le propune copiilor să confecționeze împreună,,Brățara magică
a prieteniei”, care îi poate ajuta la nevoie, dacă o poartă pe mânuță: pe unii să devină mai harnici, pe
alții să-și alunge anumite temeri, pe cei prea neastâmpărați să se tempereze, pe unii să devină mai
toleranți în relația pe care o au cu ceilalți din jur, iar pe alții să devină mai cooperanți, mai
înțelegători și mai buni. Copiii au la dispoziție toate materialele necesare și anume: șnur elastic
colorat, margeluțe de diferite mărimi colorate, obiecte decorative din lemn de diverse forme
(inimioare, stele, flori) și biluțe cu sclipici. În final, fiecare copil va avea confecționată brățara
magică a prieteniei și va fi îndrumat să ofere brățara unui alt coleg. Apoi urmează aprecieri și
discuții legate de felul în care pot fi ajutați de brățara magică a prietenieisă-și schimbe gândurile,
emoțiile și comportamentele.

4. Suntem actori!

Următoarea activitate pe care o vom desfășura va descrie viața cotidiană a fiecărui copil.
Fiecare elev va spune scurte propoziții. Aceste mici povești trebuie să provină din viața de zi cu zi,
pentru a le fi mai ușor de interpretat.Pentru desfășurarea acestei activități, nu vor fi necesare
materiale, ci doar scenariul de interpretare a fiecărui copil.La început, este posibil să nu fie capabili
să respecte ordinea schimbării și chiar pot călca pe intervenția partenerului, deoarece în unele ocazii
pot fi foarte impulsivi. Prin urmare, datorităaceastei activități vor putea învăța să comunice corect,
să respecte timpul individual de exprimare de care are nevoie fiecare copil, pentru că nu-i așa, toți
suntem diferiți.

5. Petrecere-carnaval cu personajele preferate

 Imaginea de sine reprezintă pilonul personalităţii cu impact major asupra integrării oricărei
persoane, educarea unei imagini de sine favorabile la copiii cu sindromul Down, se prezintă ca o
condiţie de bază a incluziunii şcolare. Încurajarea relaţiilor de prietenie, joc şi comunicare în cadrul
acestei activități la care participă atât elevul cu sindrom Down, cât şi restul colegilor săi de clasă
duce la înlăturarea etichetării şi a barierelor afective.În al doilea rând, participarea la o activitate,
care nu are la bază învăţarea, ci jocul şi libera exprimare a sentimentelor prin intermediul
activităților practice duce la dezvoltarea imaginii de sine, la diminuarea sentimentelor de
inferioritate şi egalitate de şanse.Diversitatea ar trebui recunoscută şi respectată. Crearea unei
activități educaţionale, prin intermediul costumării îi învață pe elevi să descopere singuri cum pot
colabora cu elevul cu sindrom Down.

În timpul Carnavalului, copiii au posibilitatea să renunțe la rolul de toată ziua și să intre în

pielea unui personaj la alegerea lor, însoțiți atent de pedagog. Carnavalul le dă acestora și
posibilitatea de a le spune celorlalți, fără supărare, ceea ce îi supără.La costume, copiii lucrează cu
ajutorul voluntarilor, a părinților, și a cadrului didactic fiind o mare bucurie să le prezinte tuturor.
Nu este nevoie de un costum prea sofisticat, câteva pânze, un coif si o mască se pot transforma
foarte repede într-un costum improvizat, care îi permite copilului să își folosească imaginația și
originalitatea.Se organizează o paradă a costumelor, pe fond muzical, acestea fiind deosebit de
importante pentru copii.După defilare, copiii sunt îndrumați spre o nouă descoperire, sub forma unui
joc în care atenția, agilitatea și coordonarea le sunt testate. Acest element surpriză al activității este
pinata, care le dezvăluie tuturor copiilor bucuria dezvăluirii necunoscutului (multitudineade conffeti,
bomboane, napolitane, mici jucărioare, carnețele, mingiuțe, etc.) în momentul spargerii ei de către
toți copiii.Carnavalul continuă cu un moment de dans, o horă a prieteniei și a acceptării a
personajelor diferite, copiii purtând la mâini brățările făcute de ei cu o zi înainte. Urmărind același
scop comun, a faptului că, indiferent de cum arătăm, toți suntem la fel, simțim la fel, ne jucăm la
fel, reacționăm la fel la comportamentele negative sau pozitive ale celorlalți, ne întristăm, suferim,
râdem, legăm prietenii, chiar dacă unii o fac în modul lor. Activitatea se încheie cu îmbrățișările
copiilor, a părinților, a cadrelor didactice, a voluntarilor, dar și a tuturor celor implicați în proiect.
Copiii sunt felicitați pentru comportamentul lor, fiind răsplătiți cu momentul sosirii tortului iar
prima felie va fi tăiată de T.B, fiindu-i alături și familia sa.

CONCLUZII:

In interiorul copiilor există o lume plină de surprize şi de miracole, şi mai tot timpul noi,
adulţii, considerăm că, dacă aplicăm tehnici corespunzatoare, vom avea acces în această lume
mirifică. Adevărul este că uneori inima şi dragostea merg împreună spre copilul cu probleme,
căutând şi asteptând cu respect o invitaţie la miracol.Sarcina comună, a tuturor celor implicați în
acest proiect a fost de a ne strădui să furnizăm servicii individualizate cât mai eficiente, ţinând cont
atât de copil cât şi de familie, iar familiile au obligația de a participa ca partener în interesul
dezvoltării copilului. O intervenție timpurie de succes contribuie la fundamentarea incluziunii
sociale şi a unei integrări fără probleme. Cu toate acestea, mediul social actual nu este încă pregătit
pentru o aplicare/introducere a incluziunii educaționale generale, pentru moment dizolvarea
prejudecăților și depășirea temerilor inițiale care rezultă din lipsa de cunoștințe poate fi un obiectiv
realist.Școala este mediul în care educația incluzivă și educația integrată se întrepătrund, elevul cu
sindromul Down, lărgindu-și orizontul de cunoaștere, formându-și deprinderi, dezvoltându-și
abilități și capacități, interacționând cu copiii de aceeași vârstă.Copiii învaţă într-o varietate de
moduri: prin joacă şi joc susţinut, prin experienţele zilnice în viaţa de zi cu zi, prin jocuri de
modelare şi construcţie în timpul jocului şi al activităţilor zilnice, prin învăţarea structurată
planificată, atunci când sarcinile sunt realizate prin paşi mici. Părinţii îşi pot ajuta copiii să înveţe
începând prin jocuri spontane, jocuri planificate şi apoi învăţare structurată.

Clasa incluzivă oferă copiilor cu dizabilități, modele de conduită dezirabile social și

oportunitatea dezvoltării abilităților sociale într-un mediu obișnuit sau cât mai apropiat de acesta.
Specificul dizabilității, prin capacitățile și limitele elevului integrat, trebuie făcut cunoscut
colectivului de elevi și părinților acestora. Cunoașterea de către colectivul clasei incluzive a
capacităților și limitelor operaționale/ instrumentale ale colegului lor cu dizabilități contribuie la
dezvoltarea unor relații interpersonale pozitive, armonioase, precum și la implicarea acestuia din
urmă în activități pe echipe, alături de colegii săi.Ne dorim ca încercarea noastră să dea roade şi să
aibă succes, reprezentând un process de optimizare, de suport şi de recuperare a potenţialului atât de
divers al copiilor, indiferent de mediile din care provin, de situaţia lor socială sau materială.

Bibliografie:
1.Cucoş, C. (2000), “Educaţia, dimensiuni culturale şi interculturale”. București, Editura, Polirom.
2.Declarația de la Salamanca asupra educației cerințelor speciale adoptată la conferința mondială
„Acces și calitate“ organizată de UNESCO și Ministerul Educației din Spania, 7-10 iunie 1994.
3. Gherguţ, A. (2006), “Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii diferențiate și
incluzive în educație”. București, Editura: Polirom.
4. Ungureanu, D., (2000) „Educaţia integrată şi şcoala incluzivă”. Timișoara, Editura de Vest.
5. Vrasmaș, E., (2012) “Educația incluzivă în grădiniță”. UNICEF, București.