Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SCOPUL PROIECTULUI
O.1. Organizarea de activități antrenante benefice pentru dezvoltarea exprimării orale, înţelegerea şi
utilizarea corectă a semnificaţiilor structurilor verbale.
O.2. Antrenarea fizică, integrarea socială și dezvoltarea abilităților copiilor cu sindrom Down prin
activități creative, de imaginație și terapeutice.
O.3. Adaptarea activităților educative la necesitățile fiecărui copil în parte, contribuind astfel la
creșterea accesului copiilor cu sindrom Down la educație în învățământul de masă.
O.4. Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de
sine şi faţă de ceilalţi.
O.5. Dezvoltarea unei atitudini pozitive/tolerante, de acceptare și înțelegere a copiilor sănătoși faţă
de copilul cu dizabilităţi/sindrom Down, care să contribuie la integrarea socială, fără marginalizarea
acestuia.
MEDIATIZARE
EFECTE AŞTEPTATE:
Creşterea gradului de cuprindere a copiilor cu CES, în special a celor cu sindrom Down, în școala
de masă.
Schimbări pozitive în atitudinea părinţilor a copilului cu sindrom Down faţă de educaţia preşolară.
Modificarea/ Îmbunătățirea comportamentului copilului cu sindrom Down şi socializarea acestuia.
Grupul țintă: 1 copil sindrom Down, 20 elevi din clasa a II-a, 1 cadru didactic, 8 părinți,
comunitate.
Atât în literatura de specialitate cât şi din observaţiile directe putem afirma faptul că, copilul care
prezintă sindromul Down, este caracterizat de următoarele particularităţi:
Vârsta: 8 ani
Concluziile evaluării:
Date despre mediul familial al copilului T.B. : Copilul provine din familie cu mamă solitară. Din
cauza condiţiilor precare, copilul locuieşte cu naşii lui de botez, fiind crescut de aceştia încă din
primul an de viaţă. Mama îi crește singură pe fraţele său, un băiețel cu vârstă de 6 ani. Copilul se
bucură din plin de implicarea atât materială, cât și afectivă a naşilor săi în creşterea şi educarea lui,
aceştia neavând copii.Elevul cu greu face faţă cerinţelor şcolare, având o motivaţie slabă la
învăţătură, înregistrează rezultate slabe la învăţătură, atingând cu greu standardele minime de
performanţă la disciplinele din aria curriculară: limbă și comunicare iar la matematică și științe nu
reușește să facă față obiectivelor curriculumului general.
Sindromul Down este cea mai frecventă cauză cromozomială pentru dizabilitatea ușoară
spre moderată. În general, copiii cu sindrom Down se dezvoltă comportamental mai lent decât
alți copii însă, problemele cognitive – gândire și învățare – sunt caracteristice persoanelor cu
sindrom Down și sunt, de obicei, moderate. Printre problemele cognitive și comportamentale se
numără: deficitul de atenție, comportamentul impulsiv, învățarea lentă și întârzierea în
vorbire.Fiecare ființă umană, este unică prin modul de manifestare a propriei personalități,
culturi și stil de viață. Sindromul Down afectează abilitățile cognitive ale unei persoane, cu alte
cuvinte, ele sunt procese de dobândire, prelucrare, stocare și folosire a informațiilor pe care
oamenii le înțeleg și le experimentează.Copiii cu sindrom Down încep să învețe cu un set
complet diferit de „instrumente” și instrumente de învățare definite biologic decât cele ale
copiilor în curs de dezvoltare. Abilitățile lor nu apar în același mod sincron, deoarece
dezvoltarea limbajului rămâne în urma altor domenii de dezvoltare cognitivă.
Orice copil are un anumit nivel de dezvoltare, cunoștințe, abilități și competențe care îl
deosebesc de alții. O componentă importantă a proiectului nostru este faptul că, vom trimite la clasă,
copilul cu deficiențe de aceeași vârstă cu ceilalți copii din clasă. Acest lucru este necesar, deoarece
copiii acceptă cu mult mai bine un copil de aceeași vârstă cu ei, decât unul mai mare. Există însă
situații în care, din punct de vedere fizic, copilul cu deficiențe, pare a fi mai mic decât semenii lui, în
ceea ce privește vârsta (situație des întâlnită în cazul copiilor cu Sindrom Down) deoarece aufață
plată, cap mic, gât scurt, ochi înguști curbați în sus, brațe și picioare scurte, flexibilitate crescută,
înălțime mică.Trebuie reținut faptul că, scopul proiectului este facilitarea acceptării printr-o serie de
experiențe, însă nu dorim să le impunem încă de la început, participanților activități dificile. Pe
parcursul programului vom integra într-o clasă de elevi, un singur copil cu sindrom Down.
Resurse:
Resurse materiale:flyere promoționale,pânze/materiale fluide pentru realizareacostumelor de
carnaval, banner stegulețe multicolore, măști carnaval din carton colorat, baloane, confetti, coifuri,
pinata cu bomboane, set pictură/acuarele pe față, șervețele colorate, cd melodii de copii, snack-uri,
prăjituri, sucuri, tort.
Resurse umane:cadrul didactic, psihologul școlii, profesorul de sprijin,voluntarii implicați.
Resurse materiale Nr. bucăți Total lei
1. Bucăți de material pentru 50 40
costume carnaval
2. Măști carnaval 30 50
3.Baloane 100 100
4.Confetti tun 5 60
5. Pinata mare 65 cm 1 65
6. Acuarele/Face painting 2 seturi/ 16 buc. 63
7. Șervețele colorate 300 30
8. CD melodii pentru copii 1 30
9.Carte 1 30
inspirațională ,,Băiețelul cu
aripă de fluture”
10. Coifuri 30 50 lei
11. Elastice colorate,
mărgeluțe de diferite mărimi 2/Seturi mărgele colorate cu 65 lei
colorate, obiecte decorative litereși elastice colorate 650
din lemn de diverse forme piese în cutie
(inimioare, stele, flori), biluțe
cu sclipici, etc.
12. Banner stegulețe 2 buc. lungi de 4 m. 30 lei
multicolore
Snack-uri sănătoase
(caju, fistic, biscuiți 100 lei
tip crakers, fructe
confiate, biscuiți ovăz,
sărățele cu unt și
cașcaval, vafe).
13. Protocol (Snack-uri,
prăjituri, sucuri, tort) Fructe (banane, 100 lei
struguri, mere, afine, )
Prăjituri de casă Donate de mămicile implicate
asortate / 6 kg.
Suc Teddi cu pai - 150lei
100 buc./150 lei
Tort-1 buc./5 kg. 400 400 lei
lei
Farfurii carton unică 50 lei
folosință- 100 buc./50
lei
90 lei
Set 18 tacâmuri lemn
unică folosință- 10
buc./90 lei 18 lei
Pahare carton – 200
buc./ 18 lei
14. Transport Autobuzul local 50 locuri 100 lei
15. Cheltuieli promovare 100 buc. flyere tipărite 15 lei
proiect
Calendarul activităților:
Data/ora Cadrul de Resursele
Titlul activității Scopul activității
activității desfășurare necesare
„Spune-mi o poveste!” Captarea atenției Locul: Biblioteca Cartea de povești;
21.05.2021 publicului țintă și (CDI) din cadrul Videoproiector;
Ora 10:00 senzibilizarea Scolii generale computer
acestora în din localitate
vederea Durata: 1 h
schimbării
mentalității
privind copiii cu
CES.
Descrierea activităților:
Ziua dedicatăcopiilor cu sindromDown. Împreunăputem fi UP, nu DOWN!
2. Suntem muzicieni
Muzica îi poate ajuta pe copiii cu sindrom Down să-și dezvolte atenția. Una dintre cele mai
amuzante modalități de a lucra este ascultarea melodiilor. Copiii, în timp ce ascultă o melodie,
trebuie să facă diferite exerciții, cum ar fi: să bată din ritm, să sară, să-și ridice mâinile în sus
etc.Idealul este să diversificăm diferite stiluri de muzică în care ritmurile sunt diferite pentru a fi
intercalate. Pentru a face activitatea mai dinamică, este indicat să intercalăm diferitele tipuri de
cântece, începând cu cele care au un ritm lent și terminând cu cele care sunt mai mișcătoare. În acest
fel, nivelul de dificultate va crește.Apoi ritmul scade, terminând activitatea cu un stretching musical
prelungit.Distribuția pe care o folosim pentru a desfășura această activitate este aceea că, copiii sunt
așezați într-un cerc, deoarece astfel se pot mișca și urmări ritmul muzicii mai confortabil. Dacă
vreunul dintre ei eșuează, vor fi eliminați și își vor ajuta tovarășii să desfășoare activitatea.Învăţarea
unei strofe din cântec, însoţită de mişcări ritmice pentru despărţirea cuvintelor în silabe şi
accentuarea unor sunete trezesc un interes crescut copiilor cu sindrom Down, cunoscută fiind
preferinţa lor pentru muzică şi dans.Unul dintre principalele obiective ale acestei terapii este
detensionarea. Copiii vor învăța să diminueze și să stăpânească sentimentele negative și, de ce nu,
chiar eliminarea lor. Din punct de vedere fizic, dansul menține sănătatea fizică, tonifică
musculaturapicioarelor, dezvoltă mobilitatea și este o modalitate plăcută de ardere a caloriilor. De pe
urma ședințelor de dans beneficiază și sistemul respirator și cel circulator și ajută la îmbunătățirea
echilibrului.Atunci când se realizează în grup, participanții pot, și ajung să interacționeze cu
ușurință. Terapia prin dans și mișcare ajută la reducerea dificultăților de comunicare sau de
exprimare, și ajută la exteriorizarea sentimentelor.
Această activitate în care sunt dezvoltate abilitățile motorii fine și grosiere, întăresc mușchii
degetelor și mâinilor astfel încât să poată efectua tot felul de mișcări pentru a-și spori autonomia. De
obicei acestă activitate este foarte simplă și îi ajută pe copii să ia materialele în mod corespunzător.
În primul rând, așezăm copiii să lucreze pe o masă mare, astfel încât să le putem supraveghea
mișcările.Începem activitatea prin a le propune copiilor să confecționeze împreună,,Brățara magică
a prieteniei”, care îi poate ajuta la nevoie, dacă o poartă pe mânuță: pe unii să devină mai harnici, pe
alții să-și alunge anumite temeri, pe cei prea neastâmpărați să se tempereze, pe unii să devină mai
toleranți în relația pe care o au cu ceilalți din jur, iar pe alții să devină mai cooperanți, mai
înțelegători și mai buni. Copiii au la dispoziție toate materialele necesare și anume: șnur elastic
colorat, margeluțe de diferite mărimi colorate, obiecte decorative din lemn de diverse forme
(inimioare, stele, flori) și biluțe cu sclipici. În final, fiecare copil va avea confecționată brățara
magică a prieteniei și va fi îndrumat să ofere brățara unui alt coleg. Apoi urmează aprecieri și
discuții legate de felul în care pot fi ajutați de brățara magică a prietenieisă-și schimbe gândurile,
emoțiile și comportamentele.
4. Suntem actori!
Următoarea activitate pe care o vom desfășura va descrie viața cotidiană a fiecărui copil.
Fiecare elev va spune scurte propoziții. Aceste mici povești trebuie să provină din viața de zi cu zi,
pentru a le fi mai ușor de interpretat.Pentru desfășurarea acestei activități, nu vor fi necesare
materiale, ci doar scenariul de interpretare a fiecărui copil.La început, este posibil să nu fie capabili
să respecte ordinea schimbării și chiar pot călca pe intervenția partenerului, deoarece în unele ocazii
pot fi foarte impulsivi. Prin urmare, datorităaceastei activități vor putea învăța să comunice corect,
să respecte timpul individual de exprimare de care are nevoie fiecare copil, pentru că nu-i așa, toți
suntem diferiți.
CONCLUZII:
In interiorul copiilor există o lume plină de surprize şi de miracole, şi mai tot timpul noi,
adulţii, considerăm că, dacă aplicăm tehnici corespunzatoare, vom avea acces în această lume
mirifică. Adevărul este că uneori inima şi dragostea merg împreună spre copilul cu probleme,
căutând şi asteptând cu respect o invitaţie la miracol.Sarcina comună, a tuturor celor implicați în
acest proiect a fost de a ne strădui să furnizăm servicii individualizate cât mai eficiente, ţinând cont
atât de copil cât şi de familie, iar familiile au obligația de a participa ca partener în interesul
dezvoltării copilului. O intervenție timpurie de succes contribuie la fundamentarea incluziunii
sociale şi a unei integrări fără probleme. Cu toate acestea, mediul social actual nu este încă pregătit
pentru o aplicare/introducere a incluziunii educaționale generale, pentru moment dizolvarea
prejudecăților și depășirea temerilor inițiale care rezultă din lipsa de cunoștințe poate fi un obiectiv
realist.Școala este mediul în care educația incluzivă și educația integrată se întrepătrund, elevul cu
sindromul Down, lărgindu-și orizontul de cunoaștere, formându-și deprinderi, dezvoltându-și
abilități și capacități, interacționând cu copiii de aceeași vârstă.Copiii învaţă într-o varietate de
moduri: prin joacă şi joc susţinut, prin experienţele zilnice în viaţa de zi cu zi, prin jocuri de
modelare şi construcţie în timpul jocului şi al activităţilor zilnice, prin învăţarea structurată
planificată, atunci când sarcinile sunt realizate prin paşi mici. Părinţii îşi pot ajuta copiii să înveţe
începând prin jocuri spontane, jocuri planificate şi apoi învăţare structurată.
Bibliografie:
1.Cucoş, C. (2000), “Educaţia, dimensiuni culturale şi interculturale”. București, Editura, Polirom.
2.Declarația de la Salamanca asupra educației cerințelor speciale adoptată la conferința mondială
„Acces și calitate“ organizată de UNESCO și Ministerul Educației din Spania, 7-10 iunie 1994.
3. Gherguţ, A. (2006), “Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii diferențiate și
incluzive în educație”. București, Editura: Polirom.
4. Ungureanu, D., (2000) „Educaţia integrată şi şcoala incluzivă”. Timișoara, Editura de Vest.
5. Vrasmaș, E., (2012) “Educația incluzivă în grădiniță”. UNICEF, București.