TALENT SI SUPRADOTARE

Un sistem de educaţie orientat către cunoaşterea copilului şi dezvoltarea capacităţilor lui

individuale la nivel maximal, orientarea acestuia către nevoile lui acute de dezvoltare şi de
rezolvare a necesităţilor naţionale şi internaţionale, poate fi realizat şi prin educaţia de excelenţă -
educaţia copiilor supradotaţi: “A fi la puterea mulţi”.
Educaţia de excelenţănu vine în contradicţie, ci se suprapune şi respectă sistemul de
învăţământ existent, poate îmbogăţii oferta grădiniţelor, şcolilor, liceelor şi universităţilor, la
alegerea lor. Aceste sisteme educaţionale moderne sunt deja implementate cu succes în ţările foarte
bine dezvoltate, pentru că au înţeles că prin forţa lor de a înainta frontierele cunoaşterii umane în
artă, antreprenoriat, leadership, ştiinţă şi cercetare pot contribui la dezvoltarea şi succesul lor
economic.
Educaţia copiilor supradotaţi şi talentaţi a devenit’’top priority’’ în întreaga lume şi s-a
extins de la domeniul ştiinţific sau tehnologic până la leadership şi management de sistem social.

Perioada de formare a abilităţilor cognitive, sociale, afective şi estetice este foarte scurtă şi
se regăseşte de la vârsta cea mai fragedă a copilului ( de la câteva luni la 12 ani ). Cercetări
mondiale indică faptul că educaţia timpurie are o importanţă fundamentală în formarea inteligenţei,
creativităţii, abilităţilor, aptitudinilor şi competentelor, ele arată că de calitatea educaţiei depinde
evoluţia omului. La vârsta de 3 ani fiecare copil este înzestrat (gifted ), tot potenţialul său este
activat: creativitatea, atenţia, dorinţa de învăţare, simţul dreptăţii, umorul, puterea de concentrare,
capacitatea de efort susţinut şi cel mai important, este motivat.
Aproximativ 80% dintre copiii cu vârsta între 2 şi 3 ani au capacitatea intelectuală de a
învăţa scrisul, cititul, socotitul şi mai multe limbi străine, fapt care a dus la implementarea curriculei
educaţiei timpurii în grădiniţele de copii. Cu cât identificarea copilului supradotat se va face mai de
timpuriu cu atât mai mult se va evita transformarea potenţialului activ (gifted ) într-un potenţial
ascuns (gifted undergraund ) sau dezvoltarea numai pe domenii de pasiune fără interes pentru
educaţia şcolară ( gifted underachievers ). Aceleaşi cercetări arată că la 10 ani, inteligenţa şi
creativitatea sunt formate în proporţie de 95-98%.
Identificarea copilului supradotat se poate face atât prin teste specifice ( teste de creativitate,
de inteligenţă emoţională sau de inteligenţăspirituală ) cât şi prin interviu, relatările mediului şcolar,
familial sau social al copilului, realizări personale ( portofoliul copilului ). Se vor urmări în
identificare inteligenţa generală, creativitatea şi dedicaţia în atingerea scopurilor propuse, direcţiile
de performanţă, de interes, stilul de învăţare, gradul de empatizare cu mediul social sau ambiental
ecologic, gradul de socializare şi capacităţile de comunicare, etc.
Identificarea este un process crucial ce conţine mai multe surse, printre care: acţiunea la
vârstă tânără preşcolară, implicarea părinţilor, profesorilor, colegilor, copiii gifted ei înşişi, date
cantitative IQ.
Copilul gifted trebuie identificat cât mai devreme cu putinţă, astfel încât să fie posibilă o
ofertă educativă adecvată. Pentru accelerarea dezvoltării personalităţii copilului este recomandată
integrarea timpurie la grădiniţă şi consolidarea legăturii dintre grădiniţă, şcoală, liceu privind
intrarea mai devreme la şcoalăşi parcurgerea într-un timp mai scurt a ciclurilor de studii.
Intre copilul dotat şi ceilalţi copii se pot distinge trei diferenţe fundamentale:
 Capacitatea de a învăţa mai rapid, mai temeinic şi cu mai mare complexitate;
 Capacitatea de a sesiza, soluţiona şi de a reacţiona în anumite situaţii mai rapid;
 Capacitatea de a lucra cu idei abstracte şi de a face conexiuni.
Caracteristicile de identificare a copilului gifted:
 Iubeşte ideile complexe şi provocările intelectuale şi răspunde bine la acestea, dar eşuează
frecvent la chestiuni simple.
 Sensibil fizic, deseori cu auz sensibil şi fără a suporta zgomotele puternice.
 Slab ascultător, aparent nu ascultă nimic.
 Are dificultăti în rezolvarea problemelor şcolare.
 Scrie urât şi cu dificultate, deseori mototolind sau apăsând prea tare hârtia.
 Iubeşte lego, puzzle, jocurile pe computer, televizorul, crearea de obiecte.
 Iubeşte arta şi muzica.
 Are un slab simţ al timpului.
 Este extrem de sensibil la critici.
 Este foarte sensibil emoţional.
 Are dificultăţi la descifrarea tabelelor şi cu ortografia.
 Memorează drumuri după o singură parcurgere.
 Are o imaginaţie vie şi vise şocante.
 Este distrat.
 Este foarte dezorganizat.
Unii copii pot avea abilităţi mascate de factorii etnici, de statutul socio - economic sau
dizabilităţi. Informaţiile asupra mediului specific de învăţare se folosesc pentru a lua cele mai bune
decizii asupra strategiilor de recuperare a acestor copii.

2
 De exemplu: un mediu dezavantajat economic, un mediu în care oportunităţile de învăţare şi
informaţia lipsesc, un mediu în care limba naţională nu este prima limbă vorbită, un mediu cu o
familie dezorganizată, abuzuri asupra copilului sau partenerului, pot masca efectele care duc la
identificarea copiilor cu abilităţi înalte.
Efectele posibile ale negării atenţiei speciale pentru copiii dotaţi şi talentaţi: eşec şcolar,
proastă adaptare socială - izolare socială, sensibilitate extremă- perfecţionism paralizant, stres-
dezvoltare inegală, agresivitate-confuzie mentală, conflicte-frustrare.

Cadrul didactic care are în grupă copii dotaţi trebuie să promoveze învăţarea şi studiul care
implică aspecte ale vieţii de zi cu zi. Instruirea trebuie să permită dezvoltarea şi aplicarea abilităţilor
cognitive productive care să le permită copiilor să reconceptualizeze cunoaşterea, existenţa şi/sau să
genereze un nou nivel al cunoaşterii, trebuie să aibă un ritm flexibil şi să fie adaptată abilităţilor
copilului, rezultatelor evaluărilor prealabile, stilului de învăţare, intereselor şi motivaţiilor acestuia.
Materialele didactice folosite vor fi selectate în funcţie de abilităţile conceptuale şi de
procesare a informaţiilor pe care la deţin aceştia.
Demersul didactic se va face în conformitate cu stilul cerut de obiectivele curriculei, cu stilul
de învăţare al copilului (vizual - spaţial, auditiv - secvenţial, kinestezic, senzitiv, etc. ), astfel încât
să se optimizeze însuşirea cunoştinţelor şi dezvoltarea abilităţilor, dar şi aplicarea cunoştinţelor în
practică şi dezvoltarea de noi cunoştinţe.
Actul predării se face în ambele sensuri, dând astfel posibilitatea copilului să fie actor
participativ în procesul predării şi asigurând un permanent feedback între educatoare şi copil.
Predarea trebuie să-l motiveze pentru însuşirea unor cunoştinţe suplimentare, să-i trezească
interesul, să-i permită punerea de întrebări adiţionale care să clarifice detaliile.
Predarea trebuie să respecte stilurile de învăţare ale copilului şi caracteristicile emoţionale şi
psihologice ale acestuia. Pentru copilul vizual - spaţial în special, tehnicile de predare clasice nu fac
această acoperire, astfel producând efecte uneori dramatice asupra unui copil cu potenţial intelectual
sau creativ extrem de mare, care deseori prezintă risc social şi şcolar major deşi are şi cele mai
înalte cote pe creativitate şi inteligenţă complexă.
Sfaturi pentru educatoarele care au în grupă un copil supradotat :
 Permiteţi copilului să îşi aleagă singur domeniile de studiu şi metodele de manevrare şi
transformare a informaţiilor.
 Încurajaţi aplicarea abilităţilor avansate .
 Focalizaţi-vă pe sarcini care nu au un singur rezultat corect posibil.
 Oferiţi copilului oportunitatea să îşi dezvolte abilităţi de leadership şi de interacţiune de
grup.

3
 Există o nevoie reală de dezvoltare profesională şi oportunităţi de colaborare pentru cadre
didactice care au în grupă/clasă copii supredotaţi. Formarea continuă se va face atât pentru cadre
didactice, părinţi, căt şi pentru mediul social ce va beneficia de aceste inteligenţe înalte.
Părinţii pot să solicite în scris o evaluare multicriterială pe parcursul unui an şcolar cadrului
Didactic sau pot să solicite în scris o evaluare multidisciplinara inspectoratului scolar.

Cum analizăm copii supradotaţi ?

Un copil supradotat are calităţi intelectuale, artistice, etice, de comunicare sau creativitate
ieşite cu mult din comun. Folosind însă IQ - ul pentru indicarea supradotării urmatoarea curbă
Gauss indică:
 85 - 99 Lower normal/Normal inferior;
 100 - 114 Upper normal/Normal superior;
 115 - 129 Bright/Strălucitor;
 130 - 144 Gifted/Talentat
 145 - 159 Highly Gifted/Talent superior
 160 - 180 Profoundly Gifted/Profund talentat
 Peste 180 Genius/Geniu

Joseph Renzulli a cuprins toate aceste direcţii în formula simplă a celor trei cercuri ce
caracterizează inteligenţa, creativitatea şi atingerea ţelurilor propuse.Conceptul de gifted apare la
intersecţia celor trei calităţi: inteligenţa, creativitatea, automotivarea
Fiecare dintre acestea putând fi descoperită şi în lipsa celorlalte două. Nu există nicio
corelare între succesul social şi supradotare, mulţi supradotaţi putând fi victima excluderii sociale
din cauza competitivităţii lor deosebite.
Supradotarea este o manifestare umană deosebită, cu multiple faţete, având ca element
comun excepţionalitatea şi fiind realizată prin combinarea fericită a unor capacităţi intelectuale şi
aptitudini deosebite cu anumite trăsături de personalitate (şi în condiţiile unui mediu socio-familial-
cultural favorizant
Deşi potenţialul deosebit copiilor supradotaţi le dau acestora posibilitatea de a rezolva
problemele deosebite şi crizele umanităţii.
“Supradotaţii” sunt o populaţie cu un mare risc social şi nevoi deosebite, trebuie protejaţi şi
utilizaţi pentru a putea să-şi realizeze propriul potenţial.
Supradotarea poate fi de asemenea ascunsă din considerente de protecţie socială. Mulţi
supradotaţi îşi inhibă dezvoltarea personală pentru a putea trăi printre ceilalţi oameni fără a crea

4
reacţii adverse sau ascund supradotarea proprie prin hobby-uri unde pot fi performanţi fără a fi în
pericol de excluziune din grupul social.
În general aceşti supradotaţi nu recunosc că au abilităţi deosebite, considerând că sunt
oameni comuni cu o bună formare profesională sau cu hobby-uri personale.
Supradotarea este statistic egal reprezentată pe ambele sexe, în toate mediile sociale şi pe
toate culturile.
Această manifestare a supradotării are totuşi şi caracteristici culturale antrenate de mediul
cultural tradiţional, care face ca diferenţele de direcţie a supradotării să existe între diferitele culturi.
Teoria rasei superioare a supradotaţilor a fost de asemenea testată genetic. Constatarea că există un
procentaj mult superior de supradotaţi decât media statistică în familiile de intelectuali performanţi
a dat naştere la analize genetice care însă nu au dus la rezultate evidente şi necontestabile.
Când toţi cei trei factori: inteligenţa, creativitatea şi auto-motivaţia funcţionează concomitent într-
un mediu social şi educaţional care-i hrăneşte pe copii supradotaţi, aceştia pot atinge performanţe
absolut deosebite în dezvoltarea proprului potenţial.

Bibliografie :

 Florian Colceag , Metodologia de aplicare a Legii nr. 17/2007-Recomandări, IRSCA, 2007;

 Florian Colceag , Programa Cursului de Gifted Education Optional, Bucureşti, 2003;
 Mihai Jigău, Copiii supradotaţi, Editura Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti, 1994;
 Curriculum pentru învăţământul preşcolar, prezentere şi explicitări, Didactica PublishigHouse, Bucureşti,
2009;
 Legea 17din 9 ianuarie 2007 privind educaţia tinerilor dotaţi, capabili de performanţă înaltă, publicată în
Monitorul Oficial, Partea I, nr. 43 din 19/01/2007.