Sunteți pe pagina 1din 7

Cursul de fundamentele psihopedagogiei speciale TEMA 11: PSIHOPEDAGOGIA COPIILOR SUPRADOTATI SI/SAU TALENTATI Structura Termeni si definitii ale

supradotarii si talentului Identificarea si incidenta copiilor supradotati Raspunsul la necesitatile educationale speciale ale copiilor supradotai Termeni si definitii ale supradotarii si talentului Termenii echivalenti, cei mai utilizati in alte limbi sunt: gifted (engleza) si surdoue (franceza). In limba romn a mai circulat expresia copii capabili de performane superioare(Bogdan T., 1981) Copiii si tinerii capabili de performante nalte (Legea educatiei din 2011, sectiunea 12); Centrul National de Instruire Diferentiata, centre de excelenta ; Carmen Cretu utilizeaz conceptul de copii cu disponibiliti (dotari) aptitudinale superioare, termen utilizat i de Consiliul European pentru Aptitudinile nalte (1991). Se impune o distinctie intre geniu, talent, creativitate, supradotare si copii olimpicigeniul (termen putin utilizat in zilele noastre) se defineste prin creativitate si performante exceptionale (care fac epoca) in orice domeniu al vietii stiintifice sau artistice; - talentul este expresia unor aptitudini, calitati psihosenzoriale i/sau motrice i abiliti deosebite, antrenate i manifestate n diverse domenii (tiinific, artistic, social, sportiv etc); - copiii creativi sunt cei care au potential deosebit de a inventa, inova, n domeniul teoretic sau material ei sunt i supradotati; - supradotarea de refera de regula la domeniul intelectual, definindu-se, n termeni psihologici prin inteligenta superioar (de la 125 sau 130 n sus), peste nivelul covrstnicilor. In SUA, de pilda, prin copil supradotat se intelege copilul care are un CI mai mare de 130, in vreme ce copilul talentat este cel care aptitudini deosebite pentru o anumita disciplina de studiu sau un domeniu al activitatii umane; - olimpicii nu este obligatoriu sa fie si supradotati (ei au o inteligenta foarte buna, dar rezultatele la anumite discipline se pot obtine in mare masura prin suprainfomare si suprainvatare) - Mihai Jigau, Copiii supradotati, Societatea Stiinta si Tehnica, 1994 Definitii d.p.d.v. al unor discipline stiintifice O definitie pedagogica: copilul care invata mai repede si cu mai multa usurinta volumul de cunostinte propus unui grup de vrsta, din care face si el parte. O definitie psihologica: copilul a carui varsta mintala este superioara celei cronologice, adica este precoce cu toate ca a fi precoce nu inseamna neaparat a fi supradotat, dupa cum nu toti copiii supradotati sunt si precoci 1

Definitia sociala: copilul care in urma unei educatii speciale obtine rezultate deosebite in planul creativitatii sau utilitatii sociale a activitatii sale. Definitia biologica: copilul al carui sistem nervos central il face, prin structura si functionarea sa, apt pentru o deosebita capacitate de memorareinvatare si rationament. Definitia (si teoria) lui Renzulli, care se bazeaza pe trei componente specifice supradotarii intelectuale: aptitudini generale (intelectuale) si talente peste medie; implicarea automotivata in sarcina; creativitatea; (Carmen Cretu, Curriculum diferentiat si individualizat. Ghid metodologic pentru invatatorii, profesorii si parintii copiilor cu disponibilitati aptitudinale inalte (da), Polirom, 1998) Definitii si acceptii ale conceptului din diverse surse - Raportul Marland, 1971 (Comisia de educatie a Congresului SUA) copii capabili de performanta inalta in oricare dintre domeniile: intelectual general, aptitudini academice specifice, gandire productiva/creativa, leadership, arte vizuale sau scenice, aptitudini psihomotrice; - Special Education Information Handbook, Toronto, Ontario, 1984 supradotarea = grad superior mediei conventionale de dezvoltare a aptitudinilor generale si/sau specifice, care necesita experiente de invatare diferentiate, prin volum si profunzime, de experientele obisnuite furnizate in scoala. - Gagne, 1989, 1993, 1995 da corespunde unui nivel de competenta al abilitatilor dezvoltate non-sistematic, legate de cel putin un domeniu de expresie umana (intelectual, creativitate, socio-afectiv, senzorio-motric etc) care plaseaza subiectii respectivi printre primii 15-20% din segmentul colegilor de vrsta. - Gardner, 1983, 1993, 1996 definirea supradotarii intelectuale trebuie sa includa existenta unor inteligente multiple: lingvistica, logico-matematica, muzicala, spatiala, psihomotrica si chinestezica, intra- si interpersonale; trebuie facuta insa o distinctie intre inteligentele individual-specifice (oferite prin structura neurofiziologic), cele specifice domeniilor de expresie a excelentei si inteligentele specifice campurilor de manifestare sociala a excelentei; cele trei tipuri interfereaza. - Sternberg (1985, 1986, 1998) exceptionalitatea intelectuala este un construct complex, multidimensional, care poate abordat din multiple puncte de vedere: componential (mecanismele mentale care determina exceptionalitatea); experiential (a face fata elementelor de noutate); contextual (capacitatea de adaptare la si de transformare a mediului. Definitia proprie (Carmen Cretu) excelenta intelectuala poate fi evaluata global, la scara ontogenezei, prin analiza succesului global, repurtat de un individ. Succesul global este un construct psihopedagogic si sociologic, care exprima atat evolutia in context educational a disponibilitatilor aptitudinale, creative, motivationale si afective, cat si gradul lor de recunoastere in sistemele de valori ale individului si ale societatii.

Identificarea si frecventa copiilor supradotati

Caracteristici ale copiilor supradotati (Jigau M,) - supradotarea si precocitatea (intersectie dar nu echivalenta); - dezvoltarea deosebita a functiilor cognitive si maturizarea rapida a gandirii; - capacitatea de a intelege problemele adultilor; - imaginea de sine superior dezvoltata; constiinta ca sunt diferiti de ceilalti; - existenta unor decalaje (heterocronie, dizarmonie, disincronie) in dezvoltare, de regula intre dezvoltarea intelectuala si cea afectiva, psihomotorie sau sociala; - supradotarea poate conduce si la probleme de adaptare scolara, chiar la esec; Einstein a fost exmatriculat din scoala, Picasso chiulea de la cursurile colii de arte etc; - posibilitatea perfectionismului, autocriticismului, izolarii sociale (Altman, 1983) - unii pot avea probleme in invatarea scrisului (deoarece invata sa citeasca mult mai repede); - unii pot avea probleme la activitatile de tip manual din scoala; - unii copii sunt supradotati orice domeniu (cazul Michelangelo) altii doar in unele domenii; - unii copii supradotati pot avea si un handicap (mai putin cel intelectual). Dupa Eggen i Kauchak (1992) cele mai importante caracteristici ale copiilor supradotati sunt: placerea de a lucra singur imaginatia, placerea de a se preface a verbaliza nalt i a fi flexibil n gndire persistenta si perseverenta la sarcina trecerea dincolo de sarcina plicitiseala poate apare des la sarcini de rutina uneori apare impulsivitatea, daca nu exista interes pentru detalii. Este foarte greu sa se gaseasca note comune tuturor copiilor surpadotati. Fiecare este o personalitate unica, rezultata din interactiunea bio-psiho-sociala. Ministerul Educatiei din Ontario distingea in 1984 urmatoarele caracteristici de baza ale copiilor supradotati (fiecare cu mai multe subcaracteristici) Aptitudini cognitive superioare Curiozitate intelectual Sensibilitate i creativitate Intensitatea motivaiei Capacitate afectiv evoluat Carmen Cretu face o paralela dintre caracteristicile psihocomportamentale dezirabile si indezirabile la acesti copii (apud Margaret Humprey) cu cate 17 asemenea itemi din fiecare grup de caracteristici. Ministerul Educatiei din Canada distinge patru categorii de copii supradotati, importante pentru orientarea si plasarea scolara: - copiii supradotati productivi, care au cele mai frecvente trasaturi pozitive ale supradotarii, identificate foarte devreme de parinti si educatori; in esenta, desi exista variatii interindividuale firesti, acesti copii vor fi elevi exceptionali si autonomi - copiii supradotati subproductivi cei care prezinta, uneori, caracteristici dominant negative ale supradotarii: lipsa de incredere si stima fata de sine, nu-si asuma responsabilitati, nu le place scoala, sunt ostili fata de autoritate, sunt rebeli in exterior, 3

etc. Rezultatele scolare ale acestor copii nu foarte bune, ceea ce solicita o atentie si intelegere deosebita din partea scolii copiii supradotati cu handicap (atinsi de anomalii multiple), situatii n care handicapul poate ascunde trasaturi caracteristice ale unui copil supradotat, ceea ce, de asemenea cere o atentie particulara din partea scolii si a specialistilor. Copiii supradotati provenind din culturi diferite cei provenind din familii a caror sistem de valori, atitudini si optiuni pot fi diferite de cultura dominanta (franceza); din motive de ordin lingvistic acesti copii pot fi mai lenti in clasa, mai dificil de cunoscut sub aspectul aptitudinilor de exceptie, dar acestea pot exista si scoala are obligatia sa le identifice.. Set de procedee de identidicare (Carmen Cretu) Profiluri psihocomportamentale Check-listuri de trasaturi psihocomportamentale Autoaprecierea Interviurile semistructurate si nestructurate Rapoarte anecdotice Analiza datelor biografice si autobiografice Studiile de caz Analiza rezultatelor activitatii scolare si de loisir Analiza performantelor Nominalizarile facute de profesori si/sau de grupul de prieteni Teste de aptitudini scolare Teste individuale si colective de inteligenta Teste de creativitate Teste de aptitudini speciale Competitiile

Frecventa (incidenta) copiilor supradotati Avnd la baz conceptia lui Terrassier, i anume c n jur de 5% dintre copii au o precocitate semnficativ (ntre 1,5 i 2,5 ani decalaj de vrst mintal fa de semenii de vrst) Mihai Jigau apreciaz c aceasta nseamn c, teoretic, n fiecare clas sau grupa de gradinit exist 1-2 asemenea copii. In total, la nivelul anului 1991 (invatamant prescolar, primar si gimnazial) ar fi trebuit sa existe cam 187.203 asemenea copii (de circa 3 ori si jumatate mai multi dect copiii din nvmntul special). Dupa Jigau exista copii supradotati (CI=125 150) si extrem de supradotati (CI peste 150). Frecventa copiilor de acest fel poate fi analizata mult mai diferentiat in functie de identificarea unor intra-categorii (apud Carmen Cretu): a) dupa Dunlap (1975) - dotati (CI 116-132) 1 din 10-15 copii - superior dotati (CI 133-170) 1 din 40-160 de copii - supradotati (CI 171- 180) 1 din 10.000 100.000 de copii b) dupa Gagne (1989) - dotati liminal (CI 112 115) unul din 5 sau 6 copii

dotati moderat (CI 116-130) unul din 35 dotati superior (CI 130- 145) 1 din 600 supradotati (CI 145 160) 1 din 50.000 Raspunsul la necesitatile educationale speciale ale copiilor supradotai

Tendinta dominant: de la coli si clase speciale (anii 60) spre clase eterogene, cu programe i activitti suplimentare n afara sau chiar n cadrul cursurilor. In SUA, in Canada (Ontario), in Marea Britanie, Israel si Spania copiii supradotati fac parte dintre copiii cu nevoi/cerinte speciale de educatie, care nu pot fi satisfacute in clasa obisnuita. Recunoasterea relativa a copiilor cu abilitati inalte ca fiind cu nevoi/cerinte speciale, pentru care deci urmeaz s se aplice msuri educaionale exceptionale se face i ntr-o Recomandare a Consiliului Europei (1248/1994). Aceeasi Recomandare sugereaza ca scolarizarea acestor copii sa se faca in cadrul sistemului scolar obisnuit, cu sugerarea unor cai si tehnici de sustinere Planificarea predarii-invatarii (Ghid Canada) Evaluarea supradotarii la copii faza preliminara - observarea comportamentului; - determinarea caracteristicilor care-l disting de ceilalti; - identificarea nevoilor corespondente. Principii de actiune Elevii supradotati au potentialul de a deveni activi, independenti, creativi si productivi. Caracteristicile care potenteaza creativitatea, independenta i interdependenta trebuie cultivate in procesul de predare-invatare. Principiu pedagogic general incurajarea elevilor supradotati sa devina fiinte dinamice, independente, creative si productive, capabile sa actioneze cu competenta, integritate si fericire, in mijlocul societatii. Modificarea programelor de studii a) In ciclul primar si mijlociu Elevilor supradotati trebuie sa li se asigure: - caracterul multidisciplinar al modificarilor de program de studiu - caracterul multidisciplinar al procesului de invatamant. Demersul trebuie sa se bazeze pe: - vointa intrinseca si extrinseca de a raspunde nevoilor, intereselor, aptitudinilor si aspiratiilor elevilor; - anvergura si profunzimea continutului, din punct de vedere al procesului si al produsului; - clarificarea si extinderea, imbogatirea cunostintelor si afectivitatii, printr-un proces de transfer; - intarirea si ameliorarea prin practica a aptitudinilor cognitive si tehnice. b) Ciclul intermediar si superior Pentru adaptarea programelor trebuie realizate la maximum si cu atentie: elaborarea de cursuri inspirate din programul cadru cursuri imbogatite;

repartizarea timpului de predare-invatare adaptarea la ritmul de lucru (ex. acordarea de credite); elaborarea de cursuri care nu tin de programele-cadru (care sa raspunda necesitatilor, aptitudinilor, intereselor si aspiratilor specifice); elaborarea de experiente periscolare (in afara clasei si extrascolare) studii personale, educatia (invatarea) prin cooperare; stabilirea de criterii de eliberare a diplomelor (in functie de credite); Experiente de invatare diferentiata, cu privire la: - coninutul; - procesul; - produsele; - evaluarea. Fiecare dintre acestea include patru dimensiuni: tipul, intinderea (anvergura), profunzimea i ritmul progresului. Pasii (rubricile) unui ghid de lucru in planificarea instruirii la acesti copii - analiza; - inventarul nevoilor/necesitatilor; - formularea obiectivelor; - elaborarea; - aplicarea; - evaluarea. Dezbaterea (disputa) accelerare mbogire a studiilor (Slavin, 1991, Eggen si Kauchak, 1992) Avocaii accelerarii argumenteaz c elevii supradotai trebuie s fie ncurajai traverseze rapid curriculum-ul colar, ca de pild prin saltul (telescoparea) peste o clas sau prezentarea mai devreme la exemane. Alii specialiti consider c n loc de a trece ct mai repede prin curriculum acesti copii ar trebui angajai in activiti creative i de rezolvare a unor probleme. Unele cercetri par s indice c exist mai mult sprijin pentru realizrile colare ale acestor copii n programele de accelerare. Rezultatatele respective s-ar putea datora ns i faptului c rezultatele metodei de mbogire (cum ar fi creativitatea sau rezolvarea de probleme) sunt mai greu de msurat. Optiuni in accelerarea si mbogatirea instruirii (Eggen si Kauchak) Imbogatire Accelerare Studiu si proiecte independente Admiterea timpurie la gradinita si scoala Centre de instruire Omiterea (telescoparea) unei clase Calatorii de studii Omiterea unor materii Programe de smbt Examene pe baz de credite Programe de var Cursuri n coli de nivel superior Mentoriatul Cursuri prin corespondenta Stimulari si jocuri Admiterea timpurie la liceu si facultate Investigatii in grup mic Competitii academice (olimpiade?) 6