Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Specializarile: Pedagogia invatamantului primar si prescolar Psihopedagogie speciala Curs de Fundamentele psihopedagogiei speciale

(2010-2011) Anul I, semestrul I TEMA 12: PSIHOPEDAGOGIA COPIILOR SUPRADOTATI SI/SAU TALENTATI Structura Termeni si e!initii "le su#r" $t"rii si t"lentului I enti!i%"re" si in%i ent" %$#iil$r su#r" $t"ti R"s#unsul l" ne%esit"tile e u%"ti$n"le s#e%i"le "le %$#iil$r su#r" $t"&i ermeni si de!initii ale supradotarii si talentului Termenii e%'i("lenti, cei mai utilizati in alte limbi sunt: gi!ted" (engleza) si surdoue" (franceza). In limba romn a mai circulat expresia copii capa#ili de per!orman$e superioare"(Bogdan T., !" ) #armen #retu utilizeaz conceptul de copii cu disponi#ilit%$i (dotari) aptitudinale superioare", termen utilizat $i de #onsiliul %uropean pentru &ptitudinile 'nalte ( !! ). (e impune o distinctie intre geniu, talent, creativitate, supradotare si copii olimpici)geniul (termen putin utilizat in zilele noastre) se defineste prin creati*itate si performante exceptionale (care fac epoca)) in orice domeniu al *ietii stiintifice sau artistice+ - talentul este expresia unor aptitudini, calitati psi,osenzoriale $i-sau motrice $i abilit.i deosebite, antrenate $i manifestate 'n di*erse domenii ($tiin.ific, artistic, social, sporti* etc)+ - copiii creati*i sunt cei care au potential deosebit de a in*enta, ino*a, 'n domeniul teoretic sau material / ei sunt $i supradotati+ - supradotarea de refera de regula la domeniul intelectual, definindu0se, 'n termeni psi,ologici prin inteligenta superioar (de la 12 sau 34 'n sus), peste ni*elul co*rstnicilor. In (5&, de pilda, prin copil supradotat se intelege copilul care are un #I mai mare de 34, in *reme ce copilul talentat este cel care aptitudini deosebite pentru o anumita disciplina de studiu sau un domeniu al acti*itatii umane+

- olimpicii nu este obligatoriu sa fie si supradotati (ei au o inteligenta foarte buna, dar rezultatele la anumite discipline se pot obtine in mare masura prin 6suprainfomare si suprain*atare6) 0 7i,ai 8igau, Copiii supradotati, (ocietatea (tiinta si Te,nica, !!9 Definitii d.p.d.v. al unor discipline stiintifice O definitie pedagogica: copilul care in*ata mai repede si cu mai multa usurinta *olumul de cunostinte propus unui grup de *rsta, din care face si el parte. O definitie psihologica: copilul a carui *arsta mintala este superioara celei cronologice, adica este precoce / cu toate ca a fi precoce nu inseamna neaparat a fi supradotat, dupa cum nu toti copiii supradotati sunt si precoci Definitia sociala: copilul care in urma unei educatii speciale obtine rezultate deosebite in planul creati*itatii sau utilitatii sociale a acti*itatii sale. Definitia biologica: copilul al carui sistem ner*os central il face, prin structura si functionarea sa, apt pentru o deosebita capacitate de memorare/ in*atare si rationament. Definitia (si teoria) lui Renzulli, care se bazeaza pe trei componente specifice supradotarii intelectuale: aptitudini generale (intelectuale) si talente peste medie+ implicarea automoti*ata in sarcina+ creati*itatea+ (#armen #retu, Curriculum diferentiat si individualizat. hid metodologic pentru invatatorii, profesorii si parintii copiilor cu disponibilitati aptitudinale inalte (da!), :olirom, !!") &e!initii si acceptii ale conceptului din diverse surse " ;aportul 7arland, !< (#omisia de educatie a #ongresului (5&) / copii capabili de performanta inalta in oricare dintre domeniile: intelectual general, aptitudini academice specifice, gandire producti*a-creati*a, leaders,ip, arte *izuale sau scenice, aptitudini psi,omotrice+ " (pecial %ducation Information =andboo>, Toronto, ?ntario, !"9 / supradotarea @ grad superior mediei con*entionale de dez*oltare a aptitudinilor generale si-sau specifice, care necesita experiente de in*atare diferentiate, prin *olum si profunzime, de experientele obisnuite furnizate in scoala. " Aagne, !"!, !!3, !!2 / da' corespunde unui ni*el de competenta al abilitatilor dez*oltate non0sistematic, legate de cel putin un domeniu de expresie umana (intelectual, creati*itate, socio0afecti*, senzorio0motric

etc) care plaseaza subiectii respecti*i printre primii 2014B din segmentul colegilor de *rsta. " Aardner, !"3, !!3, !!C / definirea supradotarii intelectuale trebuie sa includa existenta unor inteligente multiple: ling*istica, logico0 matematica, muzicala, spatiala, psi,omotrica si c,inestezica, intra0 si interpersonale+ trebuie facuta insa o distinctie intre inteligentele individual"specifice (oferite prin structura neurofiziologic), cele specifice domeniilor de e#presie a e#celentei si inteligentele specifice campurilor de manifestare sociala a e#celentei$ cele trei tipuri interfereaza. " (ternberg ( !"2, !"C, !!") / exceptionalitatea intelectuala este un construct complex, multidimensional, care poate abordat din multiple puncte de *edere: " componential (mecanismele mentale care determina exceptionalitatea)+ " experiential (a face fata elementelor de noutate)+ " contextual (capacitatea de adaptare la si de transformare a mediului. Definitia proprie (Carmen Cretu) / excelenta intelectuala poate fi e*aluata global, la scara ontogenezei, prin analiza succesului global), repurtat de un indi*id. (uccesul global este un construct psi,opedagogic si sociologic, care exprima atat e*olutia in context educational a disponibilitatilor aptitudinale, creati*e, moti*ationale si afecti*e, cat si gradul lor de recunoastere in sistemele de *alori ale indi*idului si ale societatii. I enti!i%"re" si !re%(ent" %$#iil$r su#r" $t"ti Caracteristici ale copiilor supradotati ('igau ()) 0 supradotarea si precocitatea (intersectie dar nu ec,i*alenta)+ 0 dez*oltarea deosebita a functiilor cogniti*e si maturizarea rapida a gandirii+ 0 capacitatea de a intelege problemele adultilor+ 0 imaginea de sine superior dez*oltata+ constiinta ca sunt diferiti de ceilalti+ 0 existenta unor decalaDe (,eterocronie, dizarmonie, disincronie) in dez*oltare, de regula intre dez*oltarea intelectuala si cea afecti*a, psi,omotorie sau sociala+ 0 supradotarea poate conduce si la probleme de adaptare scolara, c,iar la esec+ %instein a fost exmatriculat din scoala, :icasso c,iulea de la cursurile $colii de arte etc+

0 posibilitatea Eperfectionismului, autocriticismului, izolarii sociale (&ltman, !"3) 0 unii pot a*ea probleme in in*atarea scrisului (deoarece in*ata sa citeasca mult mai repede)+ 0 unii pot a*ea probleme la acti*itatile de tip manual din scoala+ 0 unii copii sunt supradotati orice domeniu (cazul 7ic,elangelo) altii doar in unele domenii+ 0 unii copii supradotati pot a*ea si un ,andicap (mai putin cel intelectual). Fupa %ggen $i Gauc,a> ( !!1) cele mai importante caracteristici ale copiilor supradotati sunt: placerea de a lucra singur imaginatia, placerea de a se preface a *erbaliza 'nalt $i a fi flexibil 'n gndire persistenta si perse*erenta la sarcina trecerea dincolo de sarcina plicitiseala poate apare des la sarcini de rutina uneori apare impulsi*itatea, daca nu exista interes pentru detalii. %ste foarte greu sa se gaseasca note comune tuturor copiilor surpadotati. Hiecare este o personalitate unica, rezultata din interactiunea bio0psi,o0 sociala. 7inisterul %ducatiei din ?ntario distingea in !"9 urmatoarele caracteristici de baza ale copiilor supradotati (fiecare cu mai multe subcaracteristici) &ptitudini cogniti*e superioare #uriozitate intelectual (ensibilitate $i creati*itate Intensitatea moti*a.iei #apacitate afecti* e*oluat #armen #retu face o paralela dintre caracteristicile psi,ocomportamentale dezirabile si indezirabile la acesti copii (apud 7argaret =umpreI) cu cate < asemenea itemi din fiecare grup de caracteristici. 7inisterul %ducatiei din #anada distinge patru categorii de copii supradotati, importante pentru orientarea si plasarea scolara: - copiii supradotati producti*i, care au cele mai frec*ente trasaturi poziti*e ale supradotarii, identificate foarte de*reme de parinti si educatori+ in esenta, desi exista *ariatii interindi*iduale firesti, acesti copii *or fi ele*i exceptionali si autonomi

- copiii supradotati subproducti*i / cei care prezinta, uneori, caracteristici dominant negati*e ale supradotarii: lipsa de incredere si stima fata de sine, nu0si asuma responsabilitati, nu le place scoala, sunt ostili fata de autoritate, sunt rebeli in exterior, etc. ;ezultatele scolare ale acestor copii nu foarte bune, ceea ce solicita o atentie si intelegere deosebita din partea scoliiJ - copiii supradotati cu ,andicap (atinsi de anomalii) multiple), situatii 'n care ,andicapul poate ascunde trasaturi caracteristice ale unui copil supradotat, ceea ce, de asemenea cere o atentie particulara din partea scolii si a specialistilor. - #opiii supradotati pro*enind din culturi diferite / cei pro*enind din familii a caror sistem de *alori, atitudini si optiuni pot fi diferite de cultura dominanta (franceza)+ din moti*e de ordin ling*istic acesti copii pot fi mai lenti in clasa, mai dificil de cunoscut sub aspectul aptitudinilor de exceptie, dar acestea pot exista si scoala are obligatia sa le identifice.. Set de procedee de identidicare (Carmen Cretu) :rofiluri psi,ocomportamentale #,ec>0listuri de trasaturi psi,ocomportamentale &utoaprecierea Inter*iurile semistructurate si nestructurate ;apoarte anecdotice &naliza datelor biografice si autobiografice (tudiile de caz &naliza rezultatelor acti*itatii scolare si de loisir &naliza performantelor Kominalizarile facute de profesori si-sau de grupul de prieteni Teste de aptitudini scolare Teste indi*iduale si colecti*e de inteligenta Teste de creati*itate Teste de aptitudini speciale #ompetitiile Frecventa (incidenta) copiilor supradotati &*nd la baz conceptia lui Terrassier, $i anume c 'n Dur de 2B dintre copii au o precocitate semnficati* ('ntre ,2 $i 1,2 ani decalaD de *rst mintal fa. de semenii de *rst) 7i,ai 8igau apreciaz c aceasta 'nseamn c, teoretic, 'n fiecare clas sau grupa de gradinit exist 01
2

asemenea copii. In total, la ni*elul anului !! (in*atamant prescolar, primar si gimnazial) ar fi trebuit sa existe cam "<.143 asemenea copii (de circa 3 ori si Dumatate mai multi dect copiii din 'n*.mntul special). Fupa 8igau exista copii supradotati (#I@ 12 / 24) si extrem de supradotati (#I peste 24). Hrec*enta copiilor de acest fel poate fi analizata mult mai diferentiat in functie de identificarea unor intra0categorii (apud #armen #retu): a) dupa Funlap ( !<2) 0 dotati (#I C0 31) / din 40 2 copii 0 superior dotati (#I 330 <4) / din 940 C4 de copii 0 supradotati (#I < 0 "4) / din 4.444 / 44.444 de copii b) dupa Aagne ( !"!) 0 dotati liminal (#I 1 / 2) / unul din 2 sau C copii 0 dotati moderat (#I C0 34) / unul din 32 0 dotati superior (#I 340 92) / din C44 0 supradotati (#I 92 / C4) / din 24.444 R"s#unsul l" ne%esit"tile e u%"ti$n"le s#e%i"le "le %$#iil$r su#r" $t"&i Tendinta dominant: de la $coli si clase speciale (anii )C4) spre clase eterogene, cu programe $i acti*itti suplimentare 'n afara sau c,iar 'n cadrul cursurilor. In (5&, in #anada (?ntario), in 7area Britanie, Israel si (pania copiii supradotati fac parte dintre copiii cu ne*oi-cerinte speciale de educatie, care nu pot fi satisfacute in clasa obisnuita. ;ecunoasterea relati*a a copiilor cu abilitati inalte ca fiind cu ne*oi-cerinte speciale, pentru care deci urmeaz s se aplice msuri educa.ionale exceptionale se face $i 'ntr0o ;ecomandare a #onsiliului %uropei ( 19"- !!9). &ceeasi ;ecomandare sugereaza ca scolarizarea acestor copii sa se faca in cadrul sistemului scolar obisnuit, cu sugerarea unor cai si te,nici de sustinere Plani!icarea predarii-invatarii (A,id #anada) %*aluarea supradotarii la copii / faza preliminara - obser*area comportamentului+ - determinarea caracteristicilor care0l disting de ceilalti+ - identificarea ne*oilor corespondente.

%rincipii de actiune %le*ii supradotati au potentialul de a de*eni acti*i, independenti, creati*i si producti*i. #aracteristicile care potenteaza creati*itatea, independenta $i interdependenta trebuie culti*ate in procesul de predare0in*atare. Principiu pedagogic general & incuraDarea ele*ilor supradotati sa de*ina fiinte dinamice, independente, creati*e si producti*e, capabile sa actioneze cu competenta, integritate si fericire, in miDlocul societatii). (odi!icarea programelor de studii ") In %i%lul #rim"r si mi*l$%iu %le*ilor supradotati trebuie sa li se asigure: - caracterul multidisciplinar al modificarilor de program de studiu - caracterul multidisciplinar al procesului de in*atamant. Femersul trebuie sa se bazeze pe: - *ointa intrinseca si extrinseca de a raspunde ne*oilor, intereselor, aptitudinilor si aspiratiilor ele*ilor+ - an*ergura si profunzimea continutului, din punct de *edere al procesului si al produsului+ - clarificarea si extinderea, imbogatirea cunostintelor si afecti*itatii, printr0 un proces de transfer+ - intarirea si ameliorarea prin practica a aptitudinilor cogniti*e si te,nice. +) Ci%lul interme i"r si su#eri$r :entru adaptarea programelor trebuie realizate la maximum si cu atentie: elaborarea de cursuri inspirate din programul cadru / cursuri imbogatite+ repartizarea timpului de predare0in*atare / adaptarea la ritmul de lucru (ex. acordarea de credite)+ elaborarea de cursuri care nu tin de programele0cadru (care sa raspunda necesitatilor, aptitudinilor, intereselor si aspiratilor specifice)+ elaborarea de experiente periscolare (in afara clasei si extrascolare) / studii personale, educatia (in*atarea) prin cooperare+ stabilirea de criterii de eliberare a diplomelor (in functie de credite)+ E*periente de invatare di!erentiata) cu pri*ire la: - con.inutul+ - procesul+ - produsele+ - e*aluarea. Hiecare dintre acestea include patru dimensiuni: tipul, intinderea (an*ergura), profunzimea $i ritmul progresului.

<

P"sii ,ru+ri%ile) unui -'i e lu%ru in #l"ni!i%"re" instruirii l" "%esti %$#ii - analiza+ - in*entarul ne*oilor-necesitatilor+ - formularea obiecti*elor+ - elaborarea+ - aplicarea+ - e*aluarea. &ez#aterea (disputa) accelerare + ,m#og%$ire a studiilor ((la*in, !! , %ggen si Gauc,a>, !!1) &*oca.ii accelerarii argumenteaz c ele*ii supradota.i trebuie s fie 'ncuraDa.i tra*erseze rapid curriculum0ul $colar, ca de pild prin saltul (telescoparea) peste o clas sau prezentarea mai de*reme la exemane. &l.ii speciali$ti consider c 'n loc de a trece ct mai repede prin curriculum acesti copii ar trebui angaDa.i in acti*it.i creati*e $i de rezol*are a unor probleme. 5nele cercetri par s indice c exist mai mult spriDin pentru realizrile $colare ale acestor copii 'n programele de accelerare. ;ezultatatele respecti*e s0ar putea datora 'ns $i faptului c rezultatele metodei de 'mbog.ire (cum ar fi creati*itatea sau rezol*area de probleme) sunt mai greu de msurat. O#tiuni in "%%eler"re" si .m+$-"tire" instruirii (%ggen si Gauc,a>) Im+$-"tire A%%eler"re (tudiu si proiecte independente &dmiterea timpurie la gradinita si scoala #entre de instruire ?miterea (telescoparea) unei clase #alatorii de studii ?miterea unor materii :rograme de smbt %xamene pe baz de credite :rograme de *ar #ursuri 'n $coli de ni*el superior 7entoriatul #ursuri prin corespondenta (timulari si Docuri &dmiterea timpurie la liceu si facultate In*estigatii in grup mic #ompetitii academice (olimpiadeL)

"