Investeşte în oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Axa prioritară 2. „Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii”
Domeniul major de intervenţie 2.2. „Prevenirea și corectarea părăsirii timpurii a școlii”
Titlul proiectului: “Șansa ta pentru un viitor mai bun: EDUCAȚIA!””
Contract POSDRU/162/2.2/S/139957

Ghid transdisciplinar pentru educație prin

programul
“A doua șansă”
Construieşte-ţi drumul – Ghidul Profesorului
Versiunea finala

Coordonator științific: PALOMA PETRESCU, Senior consultant

Autori:
Adriana Cretu
Nicoleta Butnariu
Carmen Riureanu

Lista de control a circulaţiei documentului

Copia Nr. Distribuita catre
1 ISJ Brasov
2 SIVECO Romania SA

1
Motto:

“Transdiciplinaritatea – un demers în care punctul forte îl constituie

demersurile elevului, și nu materia. Finalitatea ei este înţelegerea lumii
prezente, unul dintre imperativele ei fiind unitatea cunoaşterii.
” Basarab Nicolescu”

Prezentul Ghid al profesorului se adresează cadrelor didactice care sunt implicate în

furnizarea de programe de educație tip “A doua șansă” atât pentru componenta corectivă, cât
și a celei preventive și utilizează la clasă, ca și disciplină opțională Ghid transdisciplinar
“Construieşte-ţi drumul”, elaborat în cadrul proiectului “Șansa ta pentru un viitor mai
bun: EDUCAȚIA!”, Contract POSDRU/162/2.2/S/139957.

Ghidul profesorului se dorește, pe de o parte un demers formativ, adresat cadrelor didactice

aflate într-o permanentă dezvoltare de competențe profesionale, iar pe de altă parte un reper
care să asigure suportul metodologic necesar pentru atingerea obiectivelor ghidului
„Cunoaște-ți drumul”, prin contextele de învățare organizate cu și pentru cursanți/elevi.

Ghidul profesorului se dorește un vehicol prin care cadrele didactice să realizeze integrarea
diversității cunoașterii, dincolo de orice disciplină, printr-o abordare centrată pe cursant/elev
aflat într-o relație permanentă cu lumea reală, în contexte reale, actuale.

Abordarea transdiciplinară din ghidul pentru cursanți/elevi „Cunoaște-ți drumul”, urmărește

instrumentarea cursanților/elevilor cu metode de muncă intelectuală transferabile la situații
noi, cu care acesta se confruntă zilnic. Specific abordării transdisciplinare este rezolvarea de
probleme, în detrimentul cunoașterii de dragul cunoașterii.

2
 Invitație la inovație…

Stimate coleg profesor,

Înainte de toate iți mulțumim pentru atenția și timpul pe care îl acorzi parcurgerii
următoarelor pagini.
Ne dorim ca prezentul ghid al profesorului să fie o resursă utilă care să iți ofere repere in
orgnizarea orelor de curs, pornind de la premisa ca invățarea la adulti are un specific aparte.
Ghidul trasndisciplinar pentru educație “Cunoaște-ți drumul” se adresează cursanților adulți,
care își definitivează educația de bazăprin programul de tip “A doua șansă” și îi invită pe
aceștia la învățare activ – participativă, cuprinzând cunoștințe dar și sarcini de lucru prin
rezolvarea cărora se asigură acumularea de cunoștințe, formarea de competențe prin
implicarea directă a cursanților la propria lor educație.
Organizarea unitatilor de invatare s-a facut astfel incat sa se creeze un mediu de învăţare
atractiv, pozitiv, interactiv, important în valorificarea oportunităţilor şi a şanselor de
dezvoltare personală, pornind de la contexte reale și actuale.
Conţinuturile dezvoltate în ghidul “Cunoaște-ți drumul” răspund nevoilor de educație ale
cursanților din programul “A doua șansă” și vizează formarea celor 8 competențe cheie, fiind
orientate către cunoaştere/autocunoaştere, consiliere şi orientare pentru carieră, educaţie
morală, conduită civică.
Activitățile și sarcinile de lucru din cadrul ghidului destinat cursanților pot fi completate,
dezvoltate şi adaptate de către profesor, în funcţie de ideile izvorâte din creativitatea şi
experienţa de viaţă atât a cursantilor cât şi a acestuia.
În construcția ghidului destinat cursanților/elevilor “Cunoaște-ți drumul” au fost urmărite
următoarele dimensiuni ale învățării:
a) crearea unui context adecvat pentru informare;
b) adaptare la diferitele stiluri de învățare ce pot fi întâlnite la cursanți/elevi;
c) dirijarea învățării pornind de la experiențele anterioare ale cursanților și stimularea
creativității acestora.

3
Ghidul “ Cunoaște-ți drumul” destinat cursanților/elevilor este strucurat în 10 secvenţe, cu
durata de 16 ore pentru nivelurile 3 si 4 învățământ primar şi 20 de ore pentru nivelul
secundar inferior. Pentru o mai buna orientare în cadrul ghidului și pentru stimularea
intereseului cursanților, pentru fiecare dintre niveluri a fost propus un simbol:

a) pentru nivel 3 primar

b) pentru nivel 4 primar

c) pentru nivel secundar inferior

Diferitele secțiuni ale unităților de învățare sunt ușor identificabile întrucât au fost utilizate
simbolurile prezentate mai jos:

pentru “Temă de reflecţie “

e) pentru “Astăzi am învățat “

4
 f) pentru “ Aplicație”

g) pentru “ Joc de rol”

h) pentru “ Reține! „

i) pentru “ Studiu de caz “

În speranța că reperele pe care ți le oferim în paginile următoare vor fi un real sprijin în

parcurgerea la clasa de cursanți/elevi a ghidului transdisciplinar “ Cunoaște-ți drumul”, te
invităm, stimate coleg profesor să completezi, adaptezi, reformulezi conținuturile, sarcinile de
lucru, temele de reflecție, din perspectiva particularităților cursanților cu care lucrezi, te
invităm deci la inovație!

5
 10 secvențe tematice în Ghidul transdisciplinar
“Cunoaște-ți drumul”
Autorii au găsit de cuvință să propună în ghidul pentru cursanți/elevi un număr de 10 teme,
care printr-o abordare transcurriculară să contribuie la formarea unor competențe de viață,
durabile și aplicate pe situațiile reale cu care se confruntă cursantul/elevul, în viața de zi cu zi.
Fiecare temă este dezvoltată în una sau mai multe unități de învățare diferite în funcție de
nivelul de învățământ – primar sau secundar inferior. Numărul de ore este diferit pentru
fiecare temă, în funcție de competențele vizate a fi formate la cursanți.

1. Cine sunt eu?

2. Reguli în societate
3. Lumea în care trăiesc
4. Provocările vieții
5. Meseria brățară de aur
6. Locul meu de muncă
7. Afacerea mea de succes
8. Oglinda viitorului
9. Sănătos, deci bogat !
10. Reușită și eșec în viață

Pentru parcurgerea temelor, autorii au optat pentru o abordare transdisciplinară și au avut în

vederea următoarea succesiune de etape::
 stabilirea competenţelor pe care profesorii își propun să le dezvolte la cursanți/elevi, în
concordanţă cu documentele de planificare curriculară, într-o anumită etapă a
educaţiei ( nivel de studiu,moment ales în structura anului şcolar etc.);
 propunerea cursanților/elevilor a unei liste deschise de exemple/aspecte/situații/teme
de interes general care ar putea fi abordate pentru formarea competenţelor enunţate;

6
  negocierea cu elevii a exemplelor relevante și luarea deciziilor referitoare la
exemplele/situațiile/temele ce vor fi abordate;
 stabilirea, împreună cu cursanții/elevii a metodologiei ce va fi urmată: număr de
secvenţe ce vor fi parcurse, timpul alocat fiecăreia, spaţiul de desfăşurare, tipul de
produs ce va fi prezentat, modalitatea de finalizare, modalitatea de valorificare
formativă a activităţii, reguli de bază etc.;
 Luarea deciziilor împreună cucursanții/ elevii asupra organizării grupurilor de lucru
(dacă este cazul!), REȚINEȚI!: organizarea în iteriorul grupului de lucru (asumarea
rolurilor, calendar, resurse etc.) aparţine CURSANȚILOR/elevilor. Profesorul
monitorizează progresul grupurilor de lucru, acordă asistenţă, consiliere, menţine
atmosfera pozitivă din cadrul grupurilor de lucru, stimulează creativitatea elevilor,
precum şi interesul acestora pentru inovativitate;
 Activitatea se desfăşoară conform planificării și a rezultatelor negocierii cu
cursanții/elevii;
 Planificarea finalizării activităţii / succesiunii de activităţi: gradul de atingere a
obiectivelor, valorizarea potenţialului creator al elevilor, formularea de aprecieri cu
scop formativ, sublinierea relevanţei pentru viaţă a activităţii/produselor/efectelor
activităţii;
 Valorificarea rezultatelor activităţii/succesiunii de activităţi: motivarea
cursanților/elevilor, conştientizarea comunităţii locale, a familiilor acestora,
dezvoltarea competenţelor transferabile.

Reflectați:
1. Analizaţi comparativ care este rolul profesorului când foloseşte metode tradiţionale de
predare – învăţare – evaluare, respectiv metode activ-participative.
2. Reflectaţi asupra metodelor de predare-învăţare-evaluare cu impact pozitiv asupra
creativităţii educabililor.
3. Discutaţi cu colegii de comisie metodică despre metodele de predare-învăţare-evaluare
care promovează un mediu incluziv.
4. Ce credeţi? Metodele tradiţionale dezvoltă la elev competenţe durabile pentru viaţă?
Dar cele activ – participative? Cum explicaţi?

7
 5. Integrare prin diferenţiere – paradigmă rezultată din însăşi diversitatea speciei umane,
care are aceleaşi drepturi şi este guvernată de aceleaşi norme. Care dintre metodele de
mai sus permit exersarsarea rolurilor preferate, evidenţierea punctelor tari ale elevului?

Competenţe vizate prin parcurgerea celor 10

secvențe tematice printr-o abordare transdisciplinară

Abordarea metodologică care transpare din ghidul pentru cursanți/elevi este transdisciplinară
și vizează formarea la cursanți a competențelor transversale cu scopul maximizării ratei de
continuare a educației de bază, în vederea inserției acestora pe piața muncii și creșterea
nivelului de educație în comunitate.
Se urmărește formarea următoarelor competențe:
a) generale – metodologice: observarea, experimentarea, reprezentarea grafică, interpretarea
unor pasaje din texte etc.
b) metacognitive : estimarea gradului de dificultate a sarcinii de lucru, planificarea
strategică, evaluarea rezultatelor, monitorizarea comportamentală,tehnici personale de
învăţare;
c) atitudine pozitivă, motivantă – realism, interes pentru învăţare, toleranţă pentru informaţii
contradictorii, atitudine pozitivă faţă de performanţele personale;
d) abilităţi pragmatice – iniţiativă personală, capacitate de concentrare, orientarea acţiunilor
spre rezolvarea sarcinii, deprinderi de muncă, cu accent pe:

- comunicare – utilizarea corectă a limbii române – scris, vorbit, înțeles

- metacogniție – a învăța să învețe
- civism – atitudini și comportamente ale vieții în colectivitate
- antreprenoriat și dezvoltare personală
Conţinuturile sugerate se abordează în ritm propriu, stabilit de fiecare cadru didactic în
funcţie de propriul stil, de particularităţile de dezvoltare bio-psiho-sociale cât şi nevoile
intelectuale ale grupului de cursanţi cu care se lucrează, de resursele didactice cât şi în
funcţie de contextul în care se aplică conţinutul.

8
Putem face diferenţa între instruirea tradiţională şi cea în care se folosesc metode activ –
participative? Iată câteva criterii de diferenţiere:

Instuirea tradiţională Instruirea prin metode activ -

participative
Este concepută pentru achiziţia de Este concepută pentru formarea de
cunoştinţe competenţe prin aplicarea cunoştinţelor şi
folosirea deprinderilor
Profesorul direcţionează activitatea elevilor Profesorul ghidează, asistă activitatea
elevului
Elevii urmează instrucţiuni precise Elevii optează între variante, participă la
decizie
Motivaţia învăţării este preponderent Motivaţia învăţării este preponderent
extrinsecă: aşa trebuie! intrinsecă: este interesantă!
Minim de cunoştinţe care să acopere lacune Se dezvoltă competenţe prin evidenţierea
în învăţare punctelor tari ale elevului
Profesorul deţine întrega responsabilitate Responsabilitatea învăţării este distribuită
pentru procesul învăţării între profesor şi elev.
Elevul este pasiv, aşteaptă deciziile Elevul este activ, participă direct la propria
profesorului sa educaţie

Diferenţa dintre competenţele curriculare şi cele transcurriculare se găseşte mai ales în zona
pragmaticului, decât în domeniul teoreticului. Dacă prin abordarea monodisciplinară a
învăţării se formează în mod deosebit competenţe specifice nivelului cognitiv, prin abordarea
transdisciplinară se formează competenţe integratoare şi durabile prin însăşi transferabilitatea
lor.

Ce va şti să facă elevul în urma învăţării Ce va şti să facă elevul în urma învăţării
monodisciplinare? transdisciplinare?
Elevul va fi capabil: Elevul este capabil:
- să memoreze - să interpreteze
- să reproducă mecanic cunoştinţe - să analizeze
- să scrie după dictare - să formuleze

9
 - să facă rezumate - să exprime opinii personale
- să evidenţieze idei principale - să utilizeze informaţia în scpul
- să facă studii de specialitate pe o rezolvării unei probleme date
temă dintr-un anumit domeniu - să identifice şi soluţioneze
probleme

Reflectaţi!
Imaginaţi activităţi prin care vă propuneţi să dezvoltaţi la elevi competenţe metodologice.
1. Reflectaţi asupra tipurilor de competenţe pe care le formaţi la elevi prin abordarea
interactivă a lecţiilor.
2. Ce vor şti să facă elevii la sfârşitul unei ore tradiţionale din punct de vedere metodic?
Reflectaţi şi discutaţi cu colegii de comisie metodică.

Prezentam mai jos competențele specifice fiecarei unități de învățare din ghidul cursantului
pentru evidențierea caracterului transdisciplinar al disciplinei opționale:

CAPITOL / TEMĂ/ UNITATE DE COMPETENŢE SPECIFICE VIZATE

ÎNVĂȚARE

1. CINE SUNT EU? o Diferenţierea conceptelor persoană , personalitate,

- Cum mă văd eu? individ, individualitate
- Grupul meu o Identificarea trăsăturilor de personalitate
- Autoportret o Utilizarea cunoştinţelor pentru a-si înţelege
- Grupul meu comportamentul lor şi al semenilor.
- Cum mă văd prin ochii mei? o Explicarea caracteristicilor temperamentului ca şi
- Grupurile sociale subordonat al personalităţii;
o Argumentarea unicitatii propriei personalităţi
o Realizarea autoportetului /profilului
o Denumirea grupurilor
o Enumerarea relaţiilor dintre membrii grupurilor
o Clasificarea criteriilor de formare ale grupurilor
sociale

10

2. REGULI ÎN SOCIETATE
- Comunitatea mea
- Drepturi și obligații
- Cetățeanul și legea
- Cetățean român=cetățean european
3. LUMEA ÎN CARE TRĂIESC
- Societatea de ieri,de azi și de mâine
- Societatea ideală
- Organizarea societății în care trăim
- Libertatea opiniei
o descoperirea tipurilor de relaţii dintre membrii unui
grup şi dintre diferitele grupuri sociale
o Înţelegerea caracteristicilor comunităţii locale şi
naţionale
o Identificarea atribuţiilor autorităţilor locale
o Folosirea cunoştintele dobândite pentru a fi util vieţii
în comunitate
o Înţelegerea noțiunii de cetăţean /cetățean român
o Explicarea drepturilor şi obligaţiilor cetăţenilor
români stabilite prin Constituţie
o Aplicarea drepturilor omului
o Respectarea legilor țării
o Manifestarea promptitudinii in luarea unei decizii
corecte, atunci cand se încălca drepturilor omului.
o Identificarea caracteristicilor Uniunii Europene
o Recunoasterea simbolurilor Uniunii Europene
o Înţelegerea rolului instituţiilor europene
o Insusirea drepturilor oferite de cetăţenia europeană
o Înțelegerea conceptului de stat și elementele
constitutive ale statului
o Identificarea caracteristicilor formelor de
guvernământ existente în prezent
o Diferențierea regimurilor democratice și a celor
nedemocratice.
o Identificarea avantajelor unui regim democratic
o Înțelegerea democrației
o Aplicarea dreptului constitutional de a vota
o Explicarea prin exemplificarea a conceptului de
societate civilă și a rolului ei într-o democrație.
o Identificarae principalelor autorități publice din
România
11

4. PROVOCĂRILE VIEȚII
- Situații problemă - Știu ca pot
- Situații problemă - Pot alege inteligent
- Situații problemă - Alegerea soluțiilor
adecvate
5. MESERIA – BRĂŢARĂ DE AUR
- Valoarea banului muncit
- Alegerea meseriei
- Valoarea banului muncit
- Alegerea meseriei
- Traiul
o Înțelegerea principiul separării puterilor în stat
o Înțelegerea rolul partidelor politice într-o sociatate
democratică
o Exercitarea dreptului la opinie
o Înțelegerea noțiunii de opinie publică
o Realizarea unui sondaj de opinie
o Intelegerea problemelor etice
o Identificarea soluţiei rezolvării unei probleme
o Manifestarea deciziei în situaţiile limită
o Întelegerea semnificaţiei cuvântului problemă
o Rezolvarea de probleme
o Utilizarea dictionarului în vederea identificării
sensului unor cuvinte
o Întelegerea semnificaţiei termenului problemă
o Identificarea unei situaţii problemă
o Crearea unei situaţii problemă
o Rezolvarae problemelor de perspicacitate utilizând
soluţii personale
o Participarea în jocuri de rol prin imaginarea de
situaţii şi soluţii concrete
o Înţelegerea noțiunilor de muncă în viaţa
o Înţelegerea lumii profesiilor
o Identificarea dorințelor ce stau la baza viitorului
profesional
o Cunoașterea caracteristicilor monedelor şi
bancnotelor din România şi din Uniunea Europeană
o Înţelegerea motivelor pentru care tinerii doresc să
câştige bani
o Descrierea caracteristicilor meseriei ideale
o Înţelegerea aptitudinilor necesare pentru practicarea
unei profesii
12
 o Calcularea salariului brut şi net al unui angajat
o Identificarea factorilor motivaţionali ai muncii
o Distingerea factorilor motivaţionali interni şi externi
o Identificarea elementelor importante în alegerea
meseriei
o Planificarea etapelor pentru a practica meseria dorită

6. LOCUL MEU DE MUNCĂ o Descoperirea existenței profesiilor dominate

- În căutarea unui loc de muncă o Identificarea diferenţelor dintre profesiile dominate
- Cerere și ofertă pe piața muncii de femei şi profesiile dominate de bărbaţi
o Cunoasterea drepturilor salariatului/angajatorului
- Șomajul
o Enumerarea obligaţiilor salariatului/angajatorului
o Inţelegerea alegerii unui loc de muncă
o Redactarea unui curriculum vitae şi o scrisoare de
intenţie
o Pregătirea pentru participarea la un interviu de
angajare
o Identificarea principalelor surse de informare privind
piaţa muncii
o Iidentificarea elementelor specifice unei cereri sau
oferte de muncă
o Formularea unei cereri de muncă
o Înţelegerea fenomenului de şomaj
o Identificarea cauzelor şomajului
o Găsirea soluţiilor de combatere a şomajului la nivel
individual

7. AFACEREA MEA DE SUCCES o Înţelegerea fenomenului de succes într-o afacere

- Pot fi întreprinzător o Explicarea modalității de fi întreprinzător
- Întreprinzătorul de succes o Explicarea calităţilor unui întreprinzător
o Înţelegerea avantajelor şi dezavantajelor în a fi
- Afacerea la care visez

13
 antreprenor
- Protecția consumatorului
o Realizarea portretului întreprinzătorului de succes
o Enumerarea etapelor prin care se iniţiază o afacere
o Înţelegerea si respectarea principalelor drepturi ale
consumatorilor
o Evidentierea rolului Agenţiei Naţionale pentru
Protecţia Consumatorului
8. OGLINDA VIITORULUI o Definirea conceptului de muncă şi carieră
- Fotografie din viitor o Identificarea motivelor alegerii unei meserii cât şi
- Fotografie din viitor
beneficiile
- Fotografie din viitor
o Stabilirea priorităţilor cât şi a obiectivelor de scurtă şi
lungă durată
o Recunoşterea mesajelor de apreciere care
influenţează evoluţia
o Identificarea realizărilor din propria viata
o Fixarea scopurilor pentru viitor
o Întelegerea noțiunilor de schimbare, formare,
provocare
o Găsirea argumentelor specifice dezvoltării
tehnologice
o Descrierea si analiza meseriilor din trecut
o Manifestarea opţiunilor asupra unei meserii

9. SĂNĂTOS, DECI BOGAT o Enumerarea regulilor elementare de igienă

- Igiena cea de toate zilele
- Mintea și corpul meu
- Igiena esențiala pentru sănătatea mea
- Mintea și corpul meu
o Identificarea factorilor de risc pentru sănătatea ta
o Cunoaşterea modurilor de prevenire a îmbolnăvirilor
o Realizarea corespondentei dintre corp şi minte
o Identificarea funcţiilor importante ale creierului
o Ințelegerea noțiunilor de minte sănătoasă într-un corp
sănătos
o Enumerarea regulilor de elementare de igienă
o Identificarea factorilor de poluare a mediului

14
 o Descoperirea prin analiza a modului în care gândirea
influenţează starea fizică, psihică şi comportamentul
unei persoane
o Identificarea rolului gândirii pozitive
o Sublinierea importanţei creierului în activitatea
organismului

10. REUȘITĂ ȘI EȘEC ÎN VIAȚĂ o Diferentierea conceptelor motivaţie şi esecul

- Rețeta magică o Enumerarea motivelor care determina parcurgerea
- Rețeta magică programului” A doua sansa”
o Realizarea reţetei magică a succesului propriu
- Viața ca un labirint
o Realizarea paralelei intre conceptele reuşită şi eşec
o Evidenţierea rolului comunicării în evoluţie
o Realizarea planurilor de viitor.
o Delimitarea noţiunilor “viaţă şi labirint”
o Realizarea unei analize SWOT privind infuenţa
alegerilor şi a decizii personale in dezvoltarea
carierei

15
 Structura unității de învățare din
ghidul pentru cursanți/elevi

Având în vedere specificul educației adulților conținuturile din ghidul transdisciplinar pentru
cursanți sunt prezentate într-o manieră preponderent aplicativă, stimulând astfel participarea
acestor la procesul de învățare (max 30% teorie și 70% aplicații).
Pentru unitățile de învățare a fost ales cu grijă un motto, cugetare, aforsim, imagine etc
pentru a stimula toate stilurile de învățare întâlnite la cursanți/elevi.
Pentru fiecare unitate de învățare au fost stabilite:
 Obiective, formulate în termeni de competențe ce urmează a fi formate, rezultate
așteptate ;
• Repere teoretice: definiții, definire procese, explicarea unor conexiuni teorie – practica
cotidiană, introducerea unor noțiuni teoretice din perspectiva aplicativă etc;
• Aplicații/activități/exerciții – cursanții primesc sarcini de lucru și spațiu pentru
răspuns; indicii despre spațiul în care se găsesc răspunsurile/decodificarea sarcinilor
de lucru;
• Aprofundare: Știați că….? Link-uri către sau Info suplimentare utile pentru viața
personală din perspectiva temei abordate, exercițiu de creativitate
• Ce am învățat?/Fixare: Se enumeră rezultatele învățării
• Ce pot face cu ce am învățat? – se face trecerea către unitatea de învățare următoare.

Pornind de la structura de mai sus, autorii ghidului pentru cursanți/elevi au prezentat

conceptele cheie pentru fiecare nivel şi corespondenţa dintre acestea, obiectivele care trebuie
atinse la finalul activităţii didactice, modalităţi de obținere a feed-back-ului, rezultatele ce
urmează a fi obținute. Toate aceste repere ale proiectării didactice vor fi utile pentru
“construcția” și comunicarea pedagogică cu participanții – cursanți/elevi.

16
Autorii ghidului pentru cursanți/elevi au indicat pentru aceștia surse bibliografice utile pentru
derularea unui demers didactic de calitate.
Curriculum poțional propus poate fi aplicat cu uşurinţă de toate cadrele didactice, chiar în
forma prezentată, dar poate fi adaptat în funcţie de context, resurse, stil pedagogic, precum și
de particularităţile cursanţilor în aşa fel încât aceștia să trăiască experienţe de succes în
învăţare.

Îndrumări și recomandări metodologice

Ghidul transdisciplinar pentru cursanți/elevi este o invitație pe drumul spre cunoaștere,

explorare, autocunoaștere și autodepășire, dar în același timp și o provocare pentru cadrele
didactice în ceea ce privește abordarea transdisciplinară a învățării.
Ca fundament pentru curriculumul opțional realizat în cadrul proiectului, menționăm
următoarele principii de bază ale învățării la adulți:
a) învățarea bazată pe competențe;
b) accesibilitatea și relevanța conținuturilor;
c) valorizarea cunoștințelor și abilităților care se constituie în preachiziții ale
cursantului/elevului;
d) contextualizarea învățării (relaționarea învățării cu aspecte concrete din viața
cursantului/elevului);
e) participarea activă, conștientă și productivă în procesul propriei învățări;
f) valorizarea identității etnice și culturale (dezvoltarea stimei de sine și cunoașterea
drepturilor și responsabilităților în cadrul mediului social de apartenență);
g) egalitatea de șanse;
h) promovare educației pentru dezvoltare durabilă.

Prin parcurgerea disciplinei opționale se intenționează familiarizarea cursanților cu

următoarele valori ale educației:
a) relaționarea pozitivă atât cu sinele, cât și cu semenii, bazată pe respect, cooperare,
parteneriat;
b) valorificarea cunoașterii și a autocunoașterii ca premisă a dezvoltării personale;

17
 c) stimularea atitudinii de implicare activă și conștientă în viața personală, socială și
profesională;
d) respectul între sexe, generații și culturi;
e) asumarea învățării pe parcursul întregii vieți, ca expresie a dezvoltării durabile;
f) asumarea responsabilității în ceea ce privește opțiunile și faptele personale și
cetățenești.

Ghidul pentru cursanți/elevi prezintă, prin structura sa, modalități ale integrării disciplinare ca
o provocare, un concept abordat în diferite modalităţi: interdisciplinar, transdisciplinar,
integrare curriculară, predare/ învăţare tematică.
Integrarea s-a materializat prin înţelegerea relaţionarii intre preachizițiile cursantului,
conceptele şi procesele noi întâlnite, pornind de la contexte reale, apropiate și cunoscute de
către cursant/elev. Se așteaptă de la cursant răspunsuri/rezultate prin care acesta dovedește
interpretări, corelații, analize, etc., pornind de la experienţa sa de viaţă.
Se recomandă deci, conducerea procesului de învăţare într-o manieră interactivă, care să
reflecte realitatea cotidiană și să asigure durabilitatea competențelor formate și a
cunoștințelor dobândite.
Este recomadată asocierea informațiilor de la diferite discipline de studiu într-o singură
unitate de învăţare, adaptată și structurată in funcție de nivelul de dezvoltare al cursanților,
asigurnadu-se interesul și participarea activă acestuia la fiecare activitate din cadrul ghidului
trasndisciplinar.
Demersul didactic trebuie planificat astfel încât să urmărească formarea la cursanți a
următoarelor capacități:
Capacitati cognitive care se formeaza la cursanti prin parcurgerea ghidului:
1. Capacitati cognitive de procesare şi organizare a cunoştinţelor:
a. Capacităţi de procesare a informaţiilor (ex. analiză, sinteză, comparaţie,
abstractizare, generalizare, interpretare etc.);
b. Capacităţi de organizare a informaţiilor (ex. categorizare, scheme mnezice,
reprezentări mentale etc.).
2. Capacităţi cognitive de exploatare şi valorificare a cunoştinţelor în cadrul
activităţii intelectuale:
I. Capacităţi cognitive de exploatare primară:

18
 a. Capacităţi de aplicare a cunoştinţelor (ex. concepte, procese şi/sau tehnologii
etc.) în contexte familiare (ex. în vederea rezolvării de probleme tipice,
reproductiv-necreative, în medii în care a fost deja exersată învăţarea);
b. Capacităţi de transfer al cunoştinţelor la noi contexte (ex. în vederea rezolvării
de probleme noi, demonstrativ-explicative sau inovativ-creative), în contexte
diferite de cele în care a fost exersată învăţarea, transferul din spaţiul şcolii în
cel extraşcolar;
c. Capacităţi de realizare a conexiunilor intra- şi inter- contextuale complexe,
euristice, de tip interdisciplinar (ex. în vederea rezolvării de probleme de tip
interdisciplinar, euristic-creative, inventiv-creative sau de optimizare, care
necesită combinarea de cunoştinţe, extrapolarea de metodologii de rezolvare de
la un domeniu la altul etc.).
II. Capacităţi cognitive de exploatare secundară/complexă:
d. Capacităţi de gândire critică (ex. procese de chestionare/interogare, de
formulare şi evaluare a argumentelor, luare de decizii etc.);
e. Capacităţi de gândire creativă (ex. formularea de idei şi soluţii noi, de
combinare şi restructurare a cunoştinţelor specifice pentru rezolvarea de
probleme etc.);
f. Capacităţi metacognitive, de proiectare şi organizare a activităţii de tip
intelectual (ex. elemente de gestionare a propriului demers de învăţare,
identificarea de oportunităţi şi ameninţări în procesul de dezvoltare personală
etc.).
3. Capacităţi de expresie cognitivă:
a. Capacităţi de receptare a mesajului ideatic verbal şi non-verbal;
b. Capacităţi de exprimare a mesajului ideatic verbal şi non-verbal.
Competențele de origine și esență transdisciplinară sunt caracterizate de 4
expresii care conduc la descoperire( sa inveti pentru a sti), introspectie( sa inveti prin
descoperire),relationare(sa inveti sa relationezi) ,existenta(sa inveti sa te dezvolti):

Recomandări metodologice

19
1. Aveți în vedere vârsta adultă a cursanților și apelați la specificul educației la adulți pentru
a conduce învățarea spre formarea competenţelor de nivel superior, de aplicare a cunoştinţelor
şi competenţelor dobândite în contexte noi, pe rezolvarea de probleme teoretice şi practice.
Strucutrați-vă demersul didiactic astfel încât să contribuiți la formarea unor cursanti adulți, cu
o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabili să comunice şi să interacţioneze cu
semenii, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor
probleme concrete din viaţa cotidiană. Lista competențelor formulate anterior rămâne
deschisă și poate fi completată in funcție de context si viziune proprie de aplicare a ghidului.
2. Metodologia didactica poate fi stabilită in funcție de modul de adaptare a conținuturilor
la particuparitățile de dezvoltare ale cursanților cât și la nevoile de dezvoltare intelectuale ale
cestora, de tema parcursă, în funcție de momentul din lecție vizat și de condițiile de
desfășurare a activității, cât și in funcție de gradul de determinare al cursantului să participe
la propria învățare într-un mod activ, bazat pe comunicare și cooperare.
3. Utilizați si alte resurse didactice pe care le aveți disponibile în școala - mijloace de
învățământ moderne ( calculator, tabletă, retroproiector cu ecran de proiecție, softuri animate),
care trezesc interesul pentru cunoaștere și susțin implicarea în activitate.
4. Fiți flexibili! Utilizați și valorificați conversația, exercitțiul, învățarea prin descoperire,
rezolvarea de probleme, jocul de rol, demonstrația, pliindu-vă pe operațiile gândirii
(analiza,sinteza, problematizarea, abstractizarea) și feed backul formativ primit de la cursanți.
5. Formulați sarcinile de lucru și întrebările astfel încât să asigurați corecta înțelegere a
acestora de către cursanți/elevi. Aveți în vedere: corectitudinea gramaticală, științifică și
logica în formulare, concizia, relevanța și măsurabilitatea răspunsurilor așteptate. Stabiliți
timpul de lucru și modalitatea de prezentare a rezultatelor. Formulați întrebări care să necesite
formularea de răspunsuri pentru a stimula comunicarea cu toate valențele sale.
6. Stimulați participarea elevilor și evitați să primiți/solicitați răspunsuri de la aceiași
cursanți/elevi.
7. Apreciați calitatea răspunsurilor. Folosiți momentul pentru a corecta greșeli gramaticale,
de sintaxă, logică. Formați și apreciați la cursanți/elevi capacitatea de a utiliza toate tipurile de
comunicare – verbală, nonverbală, paraverbală, ascultarea activă.
8. Creați climatul socio-afectiv optim, bazat pe securitate, respect, încredere reciprocă,
coeziunea grupului și optimizarea comunicării. Acceptați că nu numai profesorul are dreptate!
Acceptați că fiecare actor, cursant, profesor, învață de la celălalt.

20
9. Facilitați învățarea cunoscând stilurile de învățare predominante ale cursanților; evitați să
impuneți un anumit stil de lucru doar pentru ca să vă simplificați implicarea și să diminuați
activitatea profesorului.
10. Formulați-vă modalități de evaluare pentru fiecare unitate de învățare, precum și de
evaluare finală după parcurgerea fiecărei teme; comunicați încă de la începutul temei
cursanților cum va fi evaluat progresul/aprecierea/notarea lor.
11. Nu trece mai departe, la o altă sarcină de lucru, decât după ce te asiguri că toți cursanții au
înțeles noțiunile introduse, conform nivelului și capacităților lor intelectuale. În caz contrar
formulează clarificări până când feed back-ul formativ iți dă certitudinea atingerii baremului
minim la nivelul fiecărui cursant.

21
 Metode activ – participative adecvate pentru parcurgerea temelor
din ghidul pentru cursanți/elevi

De ce metode active?
Pentru că ele:
 transformă elevul din obiect în subiect al învăţării
 îl face pe elev coparticipant la propria sa educaţie
 angajează toate forţele psihice ale cunoaşterii
 asigură elevului posibilitatea de a se manifesta ca individ, dar şi ca membru în echipă
 dezvoltă gândirea critică
 dezvoltă motivaţia intrinsecă pentru învăţare
 se pretează pentru autoevaluare, cu profund caracter formativ

A. METODE ȘI TEHNICI DE ÎNVĂȚARE - PREDARE

1. METODA PREDĂRII – ÎNVĂȚĂRII RECIPROCE - este o metodă ce pune accentul pe

dezvoltarea dialogului elev – elev, dar și o strategie de învăţare a tehnicilor de studiere a unui
text. Această metodă are ca scop învățarea reciprocă, comunicarea, relaționarea, cooperarea
în grup, dar și exprimarea opiniilor, părerilor cu privire la o situație. Profesorul familiarizează
elevii cu metoda, rolul acestuia fiind preluat ulterior de elevii care la rândul lor își vor instrui
colegii. Se poate desfăşura atât pe grupe cât și frontal. Metoda învăţării reciproce este
centrată pe patru strategii de învăţare: Rezumarea, Punerea de întrebări, Clarificarea și
Prezicerea/Prognosticarea.
Rezumarea reprezintă expunerea a ceea ce este mai important din ceea ce s-a citit; se face un
rezumat.
Punerea de întrebări determină listarea unei serii de întrebări despre informaţiile citite; cel ce
pune întrebările trebuie să cunoască bineînţeles şi răspunsul.
Clarificarea presupune discutarea termenilor necunoscuţi, mai greu de înţeles, apelul la
diverse surse lămuritoare, soluţionarea neînţelegerilor.
Prezicerea se referă la exprimarea a ceea ce cred elevii că se va întâmpla în continuare,
bazându-se pe ceea ce au citit.
ETAPELE METODEI:

22
 Explicarea scopului şi descrierea metodei şi a celor patru strategii;
 Împărţirea rolurilor elevilor;
 Organizarea pe grupe;
 Lucrul pe text;
 Realizarea învăţării reciproce;
 Aprecieri, completări, comentarii.

2. INVESTIGAŢIA - este o metodă de învăţare, care îi deprinde pe elevi să gândească şi să

acţioneze independent, atât individual cât şi în echipă. La începutul semestrului, profesorul
stabileşte lista de teme pe care elevii urmează să le abordeze cu ajutorul investigaţiei,
perioada investigaţiei, modul de lucru, de prezentare şi de valorificare a rezultatelor.
Investigaţia se poate realiza individual sau colectiv. Este de preferat ca rezultatele să fie
analizate cu clasa de elevi, pentru ca profesorul să poată formula observaţii, aprecieri şi
concluzii. Pe baza analizei activităţii elevilor şi a rezultatelor obţinute de ei în cadrul
investigaţiei, profesorul poate acorda note, valorificând, în felul acesta, funcţia evaluativă a
investigaţiei.
ETAPELE METODEI:
 enunțarea sarcinii de lucru (de către profesor);
 identificarea modalităților prin care se pot obține datele/ informațiile necesare (de
către elev, dar și cu îndrumarea profesorului);
 strângerea datelor/ informațiilor (de către elev);
 stabilirea strategiei de utilizare a datelor/ informatiilor (de către elev, cu îndrumarea
profesorului);
 scrierea unui raport privind rezultatele investigației (de către elev).

B.METODE DE INVATARE PRIN COOPERARE

1. METODA CUBULUI - poate fi adaptata si folosita în cazul în care se doreste

explorarea unui subiect, a unei teme din mai multe perspective.

Metoda cubului presupune analiza unui concept, a unei noţiuni sau a unei teme prin
proiectarea ei pe cele şase faţade ale unui cub, fiecare dintre ele presupunând o abordare
distinctă a subiectului respective. Intenţia acestei metode este de a evidenţia, prin aceste şase

23
faţade ale cubului, cât mai multe tipuri de operaţii mentale, corespunzătoare următoarelor
categorii de cunoştinţe implicate în demersul de învăţare:
- Faţada 1 se referă la / stimulează cunoştinţele empirice, raportate la capacităţile de
identificare, denumire, descriere şi memorizare;
- Faţadele 2 şi 3 se referă la / antrenează cunoştinţele intelectuale, implicând operaţiile
de înţelegere, cele de comparare, de ordonare, de clasificare şi relaţionare;
- Faţada 4 stimulează cunoştinţele raţionale, presupunând abilităţi analitice şi sintetice,
raţionamente inductive şi deductive;
- Faţadele 5 şi 6 antrenează cunoştinţele decizionale, valorizând capacitatea de a emite
judecăţi de valoare asupra subiectului propus, de a lua decizii, de a construi
argumente.
Concret, în cele şase faţade ale cubului elevii trebuie să răspundă la următoarele instrucţiuni:
1. Descriere – cum arată?
2. Aplică – semnificaţii, surse de inspiraţie
3. Analizează - structură
4. Compară – cu ce seamănă şi prin ce se diferenţiază?
5. Asociază – la ce te face să te gândeşti ?
6. Argumentează – pro sau contra
ETAPELE METODEI:
Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie,compară,analizează,
asociază, aplică, argumentează ;
 Anunţarea subiectului pus în discuţie ;
 Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva
cerinţei de pe una din feţele cubului.

Există mai multe modalităţi de stabilire a celor şase grupuri. Modul de distribuire a
perspectivei este decis de profesor, în funcţie de timpul pe care îl are la dispoziţie, decât
de bine cunoaşte colectivul de elevi. Distribuirea perspectivelor se poate face aleator;
fiecare grupa rostogoleşte cubul şi primeşte ca sarcină de lucru perspectiva care pică cu
faţa în sus.
 Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe;
 Afişarea formei finale pe tablă sau pe foi de flipchard în clasă.

24
2. ANALIZA SWOT A METODEI CUBULUI

Puncte tari:
 solicită gândirea cursantului;
 acoperă neajunsurile învăţării individualizare;
 oferă cursantilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unor abordări
complexe deoarece presupune abordarea unei teme din mai multe perspective;
 dezvoltă abilităţi de comunicare;
 nu limitează exprimarea părerilor sau a punctelor de vedere individuale;
 lărgeşte viziunea asupra temei.

Puncte slabe:
 are eficienţă scăzută în grupurile mari;
 se poate stabili mai greu contribuţia fiecărui cursant la rezolvarea sarcinii de lucru.

Oportunităţi:
 stimulează creativitatea cursanti;
 favorizează colaborarea cursanti în găsirea răspunsurilor;
 stimulează dialogul între membrii grupului.

Ameninţări:
 unii cursanti muncesc şi pentru alţii;
 unii cursanti pot domina grupul;
 productivitatea unor cursanti mai timizi poate scădea atunci când sunt puşi în situaţia
de a colabora cu alţii.

C. METODE ȘI TEHNICI DE FIXARE, DE SISTEMATIZARE ȘI DE EVALUARE A

CUNOȘTINȚELOR
1. ESEUL - Eseul poate fi un mijloc de evaluare. Rolul eseului este acela de a – i oferi
cursantului posibilitatea de a se exprima liber, de a - și formula nestingherit opiniile față de
un anumit subiect. Pentru a se ajunge la redactarea eseului este necesară exersarea în clasă.

25
Eseul este produsul abordărilor intra, inter şi transdisciplinare în demersul didactic. Prin
efortul pe care îl depune de a redacta un eseu, cursantul reuşeşte să iasă din modul de gândire
şcolăresc. Cursantul poate pune întrebări la care găseşte singur răspuns. Elaborarea unui eseu
presupune respectarea unor cerinţe: pregătirea subiectului; înţelegerea enunţului eseului;
căutarea ideilor pentru eseu; planul eseului; redactarea eseului. Printre trăsăturile ce
caracterizează metoda eseului se numără: subiectivitatea, ineditul şi originalitatea punctului
de vedere al autorului. În evaluarea lui se urmăresc gândirea personală și exemplele bine
alese. În evaluarea eseului se ţine seama de: pregătirea subiectului, înţelegerea enunţului
eseului, căutarea ideilor pentru eseu, planul eseului, redactarea lui. Maniera de tratare a
subiectului trebuie să evidenţieze, mai întâi de toate, aptitudinile de gândire personală.
Lungimea lucrării nu îi asigură calitatea. Criteriile de apreciere ţin de originalitatea naraţiunii,
concordanța temă - conţinut, calitatea exprimării, vocabularul adecvat, persuasiunea eseului.
Eseul este o alternativă la testul grilă, bazat pe itemi stereotipi, cu alegere duală sau
multiplă, care însă, ca şi referatul, poate oferi informaţii limitate despre nivelul de pregătire al
unui cursant, informaţiile lui urmând a fi corelate cu informaţiile obţinute cu ajutorul altor
metode de evaluare.
2. CHESTIONARUL ca metoda poate fi folosită şi ca instrument de evaluare, atunci când
profesorul doreşte să obţină informaţii despre felul în care cursantii percep disciplina predată
sau stilul lui de predare şi de evaluare. Cu ajutorul chestionarului se pot obţine informaţii
despre opţiunile cursantilor şi atitudinea lor faţă de disciplină sau faţă de anumite probleme
cuprinse în programă şi manual, ceea ce înseamnă că, se poate obţine informaţii şi despre
nivelul lor de motivaţie la o anumită disciplină. Tot prin intermediul acestei metode se pot
obţine şi informaţii referitoare la pregătirea cursantilor, chestionarea putându-se face atât oral,
cât şi în scris. Când doreşte însă o informare operativă cu privire la stăpânirea de către
cursanti a unor probleme esenţiale, dintr-o lecţie, dintr-o temă sau dintr-un capitol, profesorul
poate recurge la chestionar. Pe baza răspunsurilor primite de la cursanti, el poate face nu doar
aprecieri privind gradul de însuşire a unor cunoştinţe, ci şi precizări, completări, dezvoltări
etc., care să conducă la o mai bună cunoaştere a unei anumite părţi din materia parcursă.
3. PORTOFOLIUL - este o metodă de evaluare complexă, fiind proiectată pe o perioadă
mai lungă de timp. Această metodă tradițională este folosita pentru acere cursantilor să
realizeze mai multe lucrări, pe parcursul instruirii. Lucrările, cuprinzând compuneri, rezolvări

26
 de probleme, diverse produse executate la lucrul manual, sunt apreciate şi notate, iar cele mai
reuşite sunt prezentate în cadrul unor expoziţii organizate.
Această metodă este inclusă între metodele „complementare” de evaluare, alături de
observare, de investigaţie şi de proiect, elementele portofoliului fiind lucrări executate de
cursant, de regulă, în cadrul activităţii independente din afara şcolii. Portofoliul poate
conține: lucrări scrise, teste, chestionare, compuneri, fișe, proiecte, informații despre
activitățile extrașcolare la care cursantul a participat.
Portofoliul poate fi folosit ca o alternativă, alături de alte metode, conţinutul său fiind
precizat de evaluator, în funcţie de specificul disciplinei de studiu, la începutul semestrului
sau al anului de învăţământ.
D. METODE ȘI TEHNICI DE REZOLVARE DE PROBLEME ȘI DE STIMULARE A
CREATIVITĂȚII

1. METODA BRAINSTORMING - este o metodă interactivă de grup prin care se dezvoltă

spiritul creativ formându-se comportamente creative prin exersarea gândirii divergente.
Această metodă este definită prin procesul dezvoltării noilor idei ce rezultă din discuţiile
purtate între mai mulţi participanţi, în cadrul căreia fiecare vine cu o mulţime de sugestii.
Rezultatul acestor discuţii se soldează cu alegerea celei mai bune soluţii de rezolvare a
situaţiei dezbătute.
Metoda „asaltului de idei” sau „cascada ideilor” are drept scop emiterea unui număr cât mai
mare de soluţii, de idei, privind modul de rezolvare a unei probleme, în speranţa că, prin
combinarea lor se va obţine soluţia optimă. Calea de obţinere a acestor idei este aceea a
stimulării creativităţii în cadrul grupului, într-o atmosferă lipsită de critică, rezultat al
amânării momentului evaluării. Scopul metodei este acela de a da frâu liber imaginaţiei, a
ideilor neobişnuite şi originale, a părerilor neconvenţionale, provocând o reacţie în lanţ,
constructivă, de creare a „ideilor pe idei.”
ETAPELE METODEI:
 Se alege tema şi se anunţă sarcina de lucru.
 Se solicită exprimarea într-un mod cât mai rapid, în enunţuri scurte şi concrete a tuturor
ideilor – chiar trăsnite, neobișnuite, absurde, fanteziste, așa cum vin ele în minte legate de
rezolvarea unei situaţii-problemă conturate. Se pot face asociaţii în legătură cu afirmaţiile
celorlalţi, se pot prelua, completa sau transforma ideile din grup, dar fără a face referiri

27
critice. Nimeni nu are voie să facă observaţii negative, realizându-se, astfel, principiul
„cantitatea generează calitatea”.
Totul se înregistrează în scris, pe tablă, flipchart, video, reportofon, etc.
Se lasă o pauză de câteva minute pentru „aşezarea” ideilor emise şi recepţionate.
Se reiau pe rând ideile emise, iar grupul găseşte criterii de grupare a lor pe categorii-
simboluri, cuvinte-cheie, imagini care reprezintă posibile criterii.
Grupul se împarte în subgrupuri, în funcţie de idei listate, pentru dezbatere. Dezbaterea se
poate desfăşura însă şi în grupul mare. În această etapă are loc analiza critică, evaluarea
,argumentarea şi contraargumentarea ideilor emise anterior. Se selectează ideile originale sau
cele mai aproape de soluţii fezabile pentru problema pusă în discuţie. Se discută liber,
spontan, riscurile şi contradicţiile care apar.
Se afişează ideile rezultate de la fiecare subgrup, în forme cât mai variate şi originale: cuvinte,
propoziţii, imagini, desene, cântece,colaje, joc de rol, pentru a fi cunoscute de ceilalţi.
2. PHILIPS 6/6 = Este o metodă similară brainstorming-ului şi metodei 6/3/5, însă se
individualizează prin limitarea discuţiei celor 6 participanţi la 6 minute. Acest fapt are ca scop
intensificarea producţiei creative, ca şi în cazul metodei 6/3/5. Această metodă se folosește,
în deosebi, în consultarea unei probleme dată pe grupe eterogene mari, care se împart în grupe
mici de 6 persoane la întâmplare. Fiecare subgrupă își alege un lider care să le reprezinte.
ETAPELE METODEI :
 Constituirea grupurilor de câte 6 participanţi
 Înmânarea temei/problemei
 Desfăşurarea discuţiilor
 Colectarea soluţiilor elaborate.
 Discuţia colectivă
 Încheierea discuției

3. JOCUL DIDACTIC, desfăşurat sub directa coordonare a profesorului, contribuie la

dezvoltarea gândirii logice a cursantilor şi la dezvoltarea capacităţii lor de exprimare. Prin
jocul didactic se dezvoltă creativitatea elevilor, este favorizat efortul intelectual şi menţinută
vie atenţia în timpul jocului, se stimulează cinstea, corectitudinea, spiritul critic, răbdarea,
stăpânirea de sine, jocul încheagă colectivul de elevi, prin respectarea sarcinilor şi regulilor
jocului, cursantii învaţă să-şi autoregleze activităţile. În orele de curs, prin joc didactic,

28
cursantii rezolvă sarcini de joc care urmăresc educaţia lor intelectuală, învaţă cuvinte,
semnificaţia unor noţiuni, îşi corectează pronunţia, însuşesc construcţii gramaticale utilizabile
în diferite contexte; este o modalitate eficientă de consolidare, sistematizare şi verificare a
achiziţiilor elevilor. În cadrul proiectării jocului didactic trebuie să ţinem seama de: sarcina
didactică, regula de joc, acţiunea de joc şi variantele de joc.
4. TEMA DE REFLECTIE
Totul va fi organizat pe masura minții, a memoriei și a limbii. “ ( Comenius, 1632 )
Profesorul trebuie sa porneasca de la datele personale ale cursantului și să nu forțeze nepermis
de mult limitele pe care le îngăduie vârsta și caracteristicile individuale (particularităţile
temperamentale, motivaţionale, aptitudinale, afective. În evaluare, consider ca
individualizarea s-ar putea face prin activități/teste diferențiate, vizându-se diverse aspecte.
Tinând cont de teoria inteligențelor multiple ( Howard Gardner), am putea realize sesiuni de
evaluare diferențiate.
5. NEGOCIEREA

Negocierea este o discuție între doi sau mai mulți parteneri care încearcă prin acest proces
de comunicare să rezolve conflicte de interese existente între ei. Este o comunicare
interpersonală sau intergrup care are loc pentru că o decizie afectează și alte părți sau pentru
că este nevoie de rezolvarea unei dispute. Este un proces dificil care necesită insușirea unor
tactici bine definite și abilități de comunicare.

In lucrarea "Ghid de Negociere", Zeno-Daniel Șuștac și Claudiu Ignat definesc negocierea ca

fiind o "modalitate alternativă de soluționare a conflictelor bazată pe comunicare
bidirecțională în care părțile implicate își modifică pe parcurs pretențiile și conlucrează pentru
a genera o soluție mutual acceptată, urmând o anumită strategie și folosind anumite tehnici și
tactici". Aceștia consideră ca negocierea este un proces structurat în care părțile, prin concesii
reciproce, identifică o cale de compromis, în vederea stingerii unei dispute sau a rezolvării
unei situații.

În vederea unei negocieri cât mai eficiente, părțile trebuie să comunice cât mai bine. Printre
aspectele ce trebuie urmărite pentru o comunicare eficientă:

 Fiecare din părți trebuie să știe de ce s-a întâlnit și să aibă pregătite temele discuției.
 Pentru eficientizare se va folosi un limbaj deschis și direct.
6. INTREABA UN PRIETEN /PROFESORUL/COLEGUL

29
De cele mai mult ori deși știm uităm și atunci mai mult decât crezi lucrurile mărunte pot fi
utile dacă sunt reamintite de cei din jur. Așa că întreabă copilul/colegul/profesorul/un prieten
în situațiile limită sau atunci când ai un impas. Întreabă-l cum se simte. Întreabă-l ce crede.
Întreabă-l ce părere are și ce ar alege. E important să-i acorzi atenție și încredere.
Exemple: Profesorul implicat în procesul predării-învăţării-evaluării trebuie să-şi impună şi
să respecte anumite obiective ce duc la reuşita activităţii sale didactice.
 să stabilească şi să menţină un mediu încurajator de învăţare,
 să implice toţi cursantii în actul educaţional, oferindu-i fiecăruia şansa de a se
manifesta,
 să asigure feedback-ul privind nivelul de performanţă atins de cursanti,
 să-i încurajeze pe cursanți să considere învăţarea un proces permanent, cu efect
formator şi modelator al personalităţii fiecăruia.

UTILIZAREA INTERNETULUI oferă omului modern avantaje, care îi ușurează sau îi

îmbunătățesc viața. Il ajută să economisească timp, bani, sau ii oferă modalități de a-și
petrece timpul liber simțindu-se mai bine .
Calculatorul este foarte util atât cursantului cât şi profesorului însă folosirea acestuia trebuie
realizată astfel încât să îmbunătăţească calitativ procesul instructiv-educativ, nu sa îl
îngreuneze. Calculatorul trebuie folosit astfel încât să urmărească achiziţionarea unor
cunoştinţe şi formarea unor deprinderi care să permit cursantului să se adapteze cerinţelor
unei societăţi aflată într-o permanentă evoluţie. Acesta trebuie să fie pregătit pentru
schimbări, să le întâmpine cu entuziasm nu cu frică şi rezistenţă. Dacă cursantii sunt orientaţi
cu încredere spre schimbare, ei vor simţi nevoia de a fi instruiţi cât mai bine pentru a face faţă
noilor tipuri de profesii. Eşecul în dezvoltarea capacităţii de a reacţiona la schimbare poate
atrage după sine pasivitatea şi alienarea. Profesorul trăieşte el însuşi într-o societate în
schimbare, şi din fericire, în prima linie a schimbării, astfel încât va trebui să se adapteze, să
se acomodeze, să se perfecţioneze continuu. Deci, introducerea în şcoală a Internetului şi a
tehnologiilor moderne duce la schimbări importante în procesul de învăţământ. Astfel actul
învăţării nu mai este considerat a fi efectul demersurilor şi muncii profesorului, ci rodul
interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării cu profesorul. Această schimbare în
sistemul de învăţământ vizează următoarele obiective :
1. Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare

30
 2. Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual Atingerea acestor
obiective depinde de gradul de pregătire al profesorului în utilizarea calculatorului, de stilul
profesorului, de numărul de cursanti, de interesul, cunoştinţele şi abilităţile acestora, de
atmosfera din clasă şi tipul programelor folosite, de timpul cât se integrează softul în lecţie, de
sincronizarea explicaţiilor cu secvenţele utilizate, de metodele de evaluare, de fişele de lucru
elaborate.
Avantajele învățării asistate de calculator sunt:
1. Stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de schimbare socială
rapidă
2. Consolidarea abilităţilor de investigare ştiinţifică
3. Conştientizarea faptului că noţiunile învăţate îşi vor găsi ulterior utilitatea
4. Creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea imediată a
răspunsurilor elevilor
5. Întărirea motivaţiei cursantilor în procesul de învăţare
6. Stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei
7. Introducerea unui stil cognitiv, eficent, a unui stil de muncă independentă
8. Instalarea climatului de autodepăşire, competitivitate
9. Mobilizarea funcţiilor psihomotorii în utilizarea calculatorului
10. Dezvoltarea culturii vizuale
11. Formarea deprinderilor practice utile
12. Asigurarea unui feed-back permanent, profesorul având posibilitatea de a reproiecta
activitatea în funcţie de secvenţa anterioară
13. Facilităţi de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afişare a rezultatelor,
de realizare de grafice, de tabele
14. Asigură alegerea şi folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea diverselor aplicaţii
15. Dezvoltă gândirea astfel încât pornind de la o modalitate generală de rezolvare a unei
probleme elevul îşi gaseste singur răspunsul pentru o problemă concretă
16. Asigură pregătirea elevilor pentru o societate bazată pe conceptul de educaţie permanentă
(educaţia de-a lungul întregii vieţi)
17. Determină o atitudine pozitivă a cursantilor faţă de disciplina de învăţământ la care este
utilizat calculatorul şi faţă de valorile morale, culturale şi spirituale ale societăţii
18. Ajută cursantii cu deficienţe să se integreze în societate şi în procesul educaţional

31
 Cum proiectăm unitatea de învăţare?
Scurte repere metodologice

Conceptul de unitate de învățare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă, care are
următoarele caracteristici:
 determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor
obiective de referinţă sau competenţe specifice;
 este unitară din punct de vedere tematic;
 se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp;
 se finalizează prin evaluare.

În stabilirea unităţilor de învăţare, profesorul se poate orienta:

 după structura manualului alternativ ales,
 după unul dintre domeniile conţinuturilor învăţării propuse de programă
(citire-lectură, comunicare, elemente de construcţie a comunicării),
 poate aborda ordonarea materiei după criteriul tematic.

Proiectarea didactică a nității de învățare este orientativă, putând fi reformulată, chiar în

timpul derulării unității de învățare, în funcție de nevoile cursanților identificate de profesor
sau formulate de către cursant./elev. obiectivele stabilite de el.
Proiectarea didactică este răspunsul profesorului la următoarele întrebări:
• Ce voi face? – formularea obiectivelor operaţionale: ce va şti şi ce va şti să facă cursantul?;
• Cu ce voi face? – proiectarea conţinutului activităţii, ţinând cont de particularităţile
psihopedagogice ale cursantilor şi de condiţiile materiale existente;
• Cum voi face? – stabilirea sarcinilor de lucru, alegerea metodelor, a materialelor şi
mijloacele de învăţământ, imaginarea scenariului didactic;
• Cum voi şti dacă s-a realizat ceea ce trebuia? – stabilirea modalităţilor de evaluare a
activităţii proiectate.
Eficiența proiectării unităţii de învăţare se evaluează conform următoarelor criterii:
 Coerenţa demersului didactic (legături între cele trei domenii – citire/lectură, limbă
(elemente de construcţie a comunicării) şi comunicare – , succesiune logică şi gradată
de la simplu spre complex);

32
 Obiective adecvate conţinuturilor propuse spre studiu şi activităţilor de învăţare ;
 -Activităţi e învăţare diverse, stimulative, care să antreneze cât mai mulţi cursanti;
 -Resurse adecvate;
 Legătura / continuitatea dintre proiectul unităţii de învăţare şi planificarea
calendaristică.

33
 Proiect de lectie (propunere)
Data:
Profesor:
Tema: ,, Cine sunt eu?”
Scop: Formarea și dezvoltarea capacități de autocunoaștere
Obiective :
 Să recunoasca calitatile si defectele proprii prin completarea “Testului inimii”
 Să-si recunoasca colegii pe baza calitatilor si defectelor expuse in testul aplicat;
 Să-si caracterizeze colegii pintr-o trasatura dominanta (pozitiva si negativa);
 Să compare autoportretul cu portretul realizat de colegi;
 Să analizeze diferentele intre propria imagine si modul in care e perceput de ceilalti
 Sa se indentifice cu un personaj literar cunoscut.
Strategii didactice:
Metode: jocurile de cunoastere/autocunoastere ,conversatia, analiza, instructajul, exemplul,
”metoda aprecierii obiective a personalitatii”,caracterizarea reciproca,observatia,dezbaterea.
Mijloace/resurse: fise individuale cu”Testul inimii”, coli A4, markere de diferite culori, CD
cu filme, calculator, surse bibliografice, internet

Desfășurarea activității didactice

Etapele Descrierea activităților Strategii

lectiei/timp didactice

1.Captarea si Se capteaza atenția cursanților pintr-un joc de Joc de cunoaștere

orientarea intercunoaștere deschis și amuzant,
atentiei. intitulat”Cine/care…ce este / a făcut?”: cursanții vor
primi o fișă unde vor trebui să bifeze în timp cat mai pe Instructajul.
scurt casuța corespunzatoare unui coleg de nivel (cui i
se potrivește afirmația).Iese câstigator cel care a
completat primul tabelul (conform Anexei1)

34
2.Anunțarea Profesorul anunță tema orei și obiectivele. Conversația
temei Exercitiul
5 minute

3.Dirijarea și Se distribuie cursanților fișe cu “Testul Dezbaterea

desfășurarea inimii”(Anexa2) Profesorul cere fiecărui cursant să
activității scrie: 3 calitati, 3 lucruri pe care le-ar plăcea să le
schimbe, 3 lucruri remarcate de cei din jur și 3 defecte. Jocul de
Se face precizarea să nu își semneze cu numele real cunoaștere
sau porecla cunoscută autocaracterizarea, ci cu un
pesudonim pe care să îl țină minte.
15 minute Se adună testele și se redistribuie aleatoriu.Se cere
fiecărui cursant să citească atent portretul și să încerce Aprecierea
să îl indentifice. obiectivă a
Daca a reușit cineva,este declarat caștigător. Testele se personalității
lasa pe banci.
Dupa o discuție pe baza celor observate se împart
cursanții în doua grupe și se dispun în 2 cercuri Caracterizarea
concentrice în fața clasei. Fiecare va avea montat pe /Descrierea
spate o coala de hârtie împărțită în doua jumătăți:în Analiza
jumatatea de sus se pune semnul + pentru calități și
semnul – pentru defecte. Cei din cercul exterior se vor
perinda pe la fiecare coleg și-i vor scrie câte un defect Conversația
și o calitate pe foaia de pe spate. Când rotația s-a
epuziat,se schimba poziția celor doua cercuri. Când
fiecare a scris pe spatele celuilalt, jocul se întrerupe.Se
trece la loc în banca și fiecare elev își va recupera testul
conform peseudonimului.Va confrunta lista de pe spate
cu ajutorul autoportretului din “Testul inimii”.Din
confruntarea pe baza discuțiilor,se va deduce
obiectivarea autocunoașterii ,adevaratul portret compus
din calități și defecte evidente.

35
Asigurarea Se vizionează un fragment de film în care este Exemplul
feed-back-ului prezentat un personaj tipic.
10 minute Se cere cursantilor sa urmareasca atent personajul și să Observația
noteze pe o coala calitățile și defectele personajului
Evaluarea si Se realizează pe baza unui joc prin care aceștia să se Autoaprecierea
aprecierea identifice cu un personaj literar cunoscut. Profesorul
5minute apreciază alegerea împreuna cu colegii și
concluzionează că este importantă autocunoașterea
pentru a ne cultiva calitățile, a atenua defectele și a
relaționa în cadrul microgrupului social care este
clasa/grupa.
Se anunță tema:
Activitate :Grupul meu

36
 ANEXA 1

CINE/CARE…CE ESTE/ A FACUT ?

Care este cel mai nou coleg al Cine este cel mai răzvrătit? Cine este cel mai bun la
vostru? matematica?

Cine este cel mai bun Cine este cel mai bun Cine este cel mai elegant din
interpret de muzică? recitator ? clasa ?

Cine este cel mai timid? Cine este responsabilul cu Cine are talent la desen?
igiena?

Cine este campion la un sport Căruia dintre voi nu-i place Cine este elev de serviciu pe
....? programul educativ? clasă?

37
 ANEXA 2

TESTUL INIMII

A B

C D

A-scrie trei calităti pe care le ai.

B-scrie trei lucruri pe care ți-ar plăcea sa le schimbi.
C-scrie trei lucruri care sunt remarcate de cei din jur.
D-scrie trei defecte

38
 Construiti un eseu:
Cine sunt eu? – Autocunoașterea
1) Eu. Cine sunt eu?

Un punct minuscul in aceasta lume, ca o stea printre milioane de alte stele, o parte integrantă
a vieții.Ca si voi si eu am povestea mea. Eu sunt o fiinta, un om cu sentimente, cu remușcări,
cu calități, cu defecte, o persoana cu personalitate. Un om care incearca sa-si croiasca un
drum in viata, un om care incearca sa-i dea vietii sens, construind un sens si pentru ceilalți.

Pentru a avea o viata normala este nevoie sa ne cunoastem, sa ne intelegem, sa ne respectam

si sa ne ajutam aproapele, pentru a putea trai impreuna , fara a ne face rau unul altuia.

2) Autocunoasterea si cunoasterea persoanelor

Suntem veseli, optimisti, sinceri, tristi, pesimisti in functie de etapele si momentele vietii
cotidiene . Avem forta de a trece peste obstacole si de a merge mai departe. Cu totii incercam
de mici sa invatam cat mai bine, insa nu doar la scoala trebuie sa invatam, ci ar fi foarte bine
sa invatam si din propriile noastre greseli, pentru a le evita si a duce o viata buna. Este bine sa
incercam sa fim mai buni unii cu altii, sa ne apreciem si sa ne respectam.

Deseori ne intrebam cine suntem? Ne intrebam ce vrem cu adevarat? Pe cine cunoastem cu

adevarat? Cine ne este cu adevarat prieten? Cine ne este dusman? Multe intrbari la care doar
analizandu-le bine poti afla raspunsul! Avem foarte multi prieteni,amici,colegi...,etc. Din toti
acestia nu stim care ne sunt cu adevarat prieteni si care nu...!
Eu nu seman cu nimeni de pe aceasta planeta... sunt unicata... asa cum fiecare dintr noi este...
Nimeni nu ne poate spune: "Stiu eu persoanele ca tine!" sau "Semeni cu "n" persoana".Fizic
putem sa semanam cu o alta persoana dar felul de a gandi,de a simti e unic. Eu sunt o fiinta
unica prin ceea ce simt, prin atitudine,comportament,limbaj.Ma diferentiez de alte persoane
prin gandurile mele, prin sentimentele mele, prin judecatile si deciziile pe care le emit.
Sunt ca si voi sunt o fiinta care trebuie sa-si mai cerceteze gandurile, faptele, vorbele,
gesturile ca sa vada de fapt ce este ,ce isi doreste de la viata, ce poate face, pana unde poate
ajunge, cat pote urca pe scara sociala, cat poate iubi, indura, empatiza, zambi, bucura.

39
 EU sunt Omul inzestrat cu constiinta, personalitate, putere de decizie , gandire critica
cu calitati empatice, sunt Omul care poate,stie si vrea…….pentru areusi in viata
profesionala si familiala.

40
 Proiect Didactic
Data:

Profesor:

NIVEL: III

Unitatea de învățare: CINE SUNT EU?

SUBIECTUL: CUM MĂ VĂD EU?

COMPETENȚE:
 Dezvoltarea abilităţilor de autocunoaştere şi intercunoaştere;
 Optimizarea încrederii în sine şi în ceilalţi;
 Pregătirea pentru succes;
 Achiziţionarea unor competenţe şi aptitudini;
 Creşterea interesului pentru schimbare, învăţare, dezvoltare;
 Înţelegerea schimbării ca parte a creşterii şi dezvoltării;
 Participarea activă la propria educaţie şi la integrarea în viaţa socială.

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, observaţia,

MODUL DE ORGANIZARE : frontal, individual, pe grupe de elevi.
MATERIAL DIDACTIC: fişe de lucru, planşă

SCENARIUL DIDACTIC

MOMENTELE ACTIVITATE ACTIVITATEA EVALUA STRATEGII

LECŢIEI CADRULUI ELEVULUI - DIDACTICE
DIDACTIC RE
Se va realiza prin Cursanții vor scoate
1. Captarea diferențierea în evidență trăsături Frontal Conversația
termenilor “ definitorii ale omului

41
 Atenţiei PERSOANĂ- care vor face
PERSONALITATE” diferența între
termenii prezentați
Se va scrie titlul pe
tablă”Cum mă văd
eu?”
2. Anunţarea
temei și a Pentru o mai buna Se va da citire Individual Conversația
Obiectivelor intelegere se vor trăsăturilor Explicatia
scoate in evident definitorii
aspect ce tin de identificate prin
temperament si exercițiul de gândire
character.Subliniind aplicat cursanților.
faptul ca identitatea
3.Dirijarea unei personae poate
Învăţării fi probate de
documente oficiale.

Voi propune o alta Cursanții vor realiza Individual Conversația

aplicatie prin care un document de Exercitiul
cursantii vor trebui identitate original
sa gaseasca respectând criteriile
semnificatii si sa standard de
apeleze la operatii întocmire date de
ale gandirii in cadru didactic.Pe
4. Prezentarea vederea identificarii formatul unei cărți
noului conţinut, unor argument de identitate va apare
a sarcinilor palpabile care sa ….(vezi anexa 1) Observare
Obţinerea sustina semnificatia Cursanții vor găsi a curentă
performanțelor propriului nume. argumente palpabile
care să sustină
semnificația
propriului nume.

Rubrica care incita la Individual Exercițiul

cunoaștere, știința ,
descoperire”

42
 Se va defini morala
pentru a se putea Cursanții vor asculta
întelege mai bine noutățile pe care și le
noțiunile de maniere, vor nota.
5 . Știați că? regula sociala,
comportament
adecvat.

6. Tema de Li se cereCursanții vor primi o Individual Explicația

reflecție cursanților să caute fișă de lucru în Exercițiul
în dicționarcadrul căreia vor
semnificația unuitrebui să bifeze “cum
cuvant care poate fi sunt eu?
utilizat în contexte În prezent/în viitor-
variate cum îmi doresc să Explicația
fiu.(anexa 2) Exercițiul
Cursanții vor învăța
să utilize dicționarul
și vor încerca
explicarea și
utilizarea cuvantului
cinic în contexte
variate
7.Asigurarea Se va realiza printr- Vor completa fișa Frontal
feed-back-lui o aplicație prin care aflată în ( anexa3) Individual
(astăzi am cursantul va scoate
învățat…) în evidență calități,
defecte, pasiuni.

8. Intensifi- Se va realiza prin Cursanții își vor Individual Exercițiul

carea retenţiei incitarea cursanților întocmi
/transferui în realizarea unui autoportretul.
autoportet, ce va fi
prezentat colegilor ,
pentru identificarea
asemănărilor și
deosebirilor
identificate între
portete.

43
 MODEL DE PLANIFICARE CALENDARISTICĂ NIVEL III
ANUL ȘCOLAR ……………….
SEMESTRUL I
Nr. Unitatea de Competențe Conținuturi Număr Săptămâna Observații
crt învățare specifice de ore

44

Unitatea
1.Cine sunt eu?
Cum ma vad eu?
Grupul meu
Autoportre
Grupul meu
Cum ma vad prin ochii mei?
Grupurile sociale
2. Reguli in societate
Comunitatea mea
Drepturi si obligatii
Cetateanul si legea
Cetatean roman= cetatean
european
3.Lumea in care traiesc
Societatea de ieri, de azi, de
maine
Societatea ideala
Organizarea societatii in care
traim
Libertatea opiniei
4.Provocarile vietii
Situatiile problema-Stiu ca
pot!
Situatiile problema-Pot alege
inteligent!
Situatiile problema-Alegerea
solutiilor adecvate
ALOCAREA ORELOR PE UNITĂȚI
Nivelul Nr.ore
6 ore
3 1
3 1
4 1
4 1
4 secundar inferior 1
4 secundar inferior 1
6
3 2
4 1
4 1
4 secundar inferior 2
6
3 2
4 2
4 secundar inferior 1
4 secundar inferior 1
6
3 2
4 2
4 secundar inferior 2
45
5.Meseria-Bratara de aur 6
Ce stiu despre profesii? 3 1
Valoarea bunului muncit 3 1
Alegerea meseriei 4 1
Valoarea banului muncit 4 1
Alegerea meseriei 4 secundar inferior 1
Traiul 4 secundar inferior 1
6.Locul meu de munca 6
Acelasi calificari-acelasi 3 2
sanse
In cautarea unui loc de 4 2
munca
Cerere si oferta pe piata 4 secundar inferior 1
muncii
Somajul 4 secundar inferior 1
7. Afacerea mea de 6
succes
Pot fi intreprinzator? 3 2
Intreprinzator de succes 4 2
Afacerea la care visez 4 secundar inferior 1
Protectia consumatorului 4 secundar inferior 1
8.Oglinda viitorului 6
Fotografie din viitor 3 2
Fotografie din viitor 4 2
Fotografie din viitor 4 secundar inferior 2
9.Sanatos, deci bogat 6
Igiena cea de toate zilele 3 2
Mintea si corpul 4 2
Igiena-esentiala pentru 4 secundar inferior 1
sanatatea
Mintea si corpul meu 4 secundar inferior 1

46
10. Reusita si esec in viata 6
Reteta magica 3 2
Reteta magica 3 2
Viata ca un labirint 4 secundar inferior 2

47
Bibliografie
1. Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea: Manifest, Traducere din limba
franceză de Horia Mihail Vasilescu, Editura Junimea, Iaşi, 2007.
2. Bostan, Carmen-Gabriela*.(Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Revista de Pedagogie,
58 (3) [2010], Recenzie – Transdisciplinaritatea, ISSN 0034-8678, CNCSIS B)
3. Helena Cornelius & Shoshana Faire, stiinta rezolvarii conflictelor, Editura ARC,
1998
4. Marzano, R. J. (2000). Designing a new taxonomy of educational
objectives. Thousand Oaks, CA: Corwin Press.
5. Nuţă, S., Metodica predării limbii române în clasele primare, Bucureşti, Ed. Aramis,
2000. Pamfil, A., Limba şi literatura română în şcoala primară. Perspective
complementare, Piteşti, Ed. Paralela 45, 2009.
6. Şerdean, I., Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Bucureşti,
Ed. Corint, 2002.
7. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ. Învăţământ primar şi gimnazial, M.E.C., C.N.C., 2002, p. 16)
8. www.recrutare.ro
9. www.didactic.ro
10. http://www.cheiasuccesului.ro/2014/09/3-tehnici-de-invatare-rapida-si-eficienta

48