TEST DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR nr.

1. Exemplificați și comentați unul dintre miturile supradotări

Copiii supradotati sunt crema clasei

FALS!
Realitatea:
Nu neaparat. Uneori pot prezenta diverse tipuri de dizabilitati in invatare ce pot ramine
nedescoperite la inceput. In acest caz , odata cu trecerea timpului le vine tot mai greu sa
exceleze in invatare.
Cand ne gandim la copii este bine sa coroboram notele sale la scoala cu parerile altor
persoane, cu observatiile personale si activitatile extracurriculare ale copilului ( ex. poate
canta la un instrument cu talent, sau poate face un sport de performanta etc). Copiii cu abilitati
deosebite se centreaza adesea pe excelenta in arii academice si / sau non-academice. Exista
deci copii care nu isi arata abilitatile la scoala, avand performante doar in afara scolii. Si
uneori isi ascund de tot abilitatile inalte din dorinta de a fi ‘normali’, de a fi acceptati in
grupurile sociale, de a-si putea face prieteni. Sunt incurajati si de parinti uneori ,,sa fie si ei, ca
ceilalti”.

2. Alegeți una dintre definițiile supradotării și analizați-o în funcție de: sfera de

cuprindere, limite, raportul cu normalitatea, cu cuvintele dumneavoastră

„Supradotarea este o dezvoltare asincrona in care abilitati cognitive avansate si de inalta

intensitate se combina pentru a crea o experienta interna si o iluminare ce sunt calitativ
diferite de norma. Aceasta asincronie creste cu marirea capacitatilor intelectuale. Unicitatea
supradotatilor ii face in mod particular vulnerabili si cere modificari in educare si consultanta
pentru a putea sa se dezvolte in mod optim” (grupul Columbus, 1991, in Morelock 1992).

Asincronia inseamna o dezvoltare cognitiva mult mai rapida decit dezvoltarea fizica
si emotionala. Aceasta dezvoltare ii face pe copiii supradotati dornici sa afle informatii pentru
care nu sunt pregatiti din punct de vedere emotional.

Asincronia dezvoltării copiilor supradotaţi şi talentaţi este un fenomen aparent

paradoxal şi creează nevoile speciale ce-i caracterizează.
Multe din caracteristicile psihologice ale copiilor supradotaţi şi talentaţi se datorează
acestei asincronii a dezvoltării.
În mod paradoxal copiii supradotaţi sunt deseori caracterizaţi de către familie sau
şcoală cu apelative ce arată gradul redus de comunicare cu mediul lor social:
- obraznici,
- impertinenţi,
- ciudaţi,
- tocilari
Deşi au capacităţi intelectuale deosebite nu totdeauna au rezultate şcolare pe măsură,
deoarece câmpul lor de interes este diferit de cel promovat de şcoală şi la şcoală ei se
plictisesc, programa şcolară nerăspunzând cu nimic la ce-l interesează.
Pentru un copil supradotat care a învăţat să citească la doi sau trei ani, întrebând
adulţii ce reprezintă semnul unei litere, scrierea şi citirea din şcoala primară devin
neinteresante, el deseori va scrie cu greşeli de redactare, deoarece câmpul lui de interes este
deplasat faţă de cel a colegilor de generaţie.
 Dacă copilul supradotat ce a învăţat să citească la doi sau trei ani ar fi fost introdus în
ortografie şi gramatică în perioada când avea un câmp de interes dezvoltat pe acea direcţie,
atunci copilul ar fi însuşit scrierea în mod corect. Exemplul dificultăţilor la scriere-citire
pentru copiii supradotaţi este destul de frecvent şi pentru corectarea acestor caracteristici se
dezvoltă metodologii care să apropie scrierea şi citirea de câmpul de interes a copiilor. În
acest caz ei învaţă să scrie şi să citească corect într-un timp record.
Aceeaşi dezvoltare asincronă face ca la copii supradotaţi să existe câmpuri de interes
în care ei dezvoltă abilităţi surprinzătoare şi hobbies, materii şcolare în care excelează
depăşindu-i deseori pe profesorii lor şi materii şcolare în care cu greu promovează.

Copiii exceptional supradotati sau inalt supradotati includ:

• Acei copii ale caror scoruri la testele IQ depasesc 148 pe scala Stanford-Binet, sau 140 pe
scala WISC-R

• Copiii prodigiosi in arii precum muzica, matematica, sah sau altele

• Copiii cu talente extrem de inalt dezvoltate

• Copiii cu dezvoltare intelectuala foarte inalta(peste 170 IQ)

Se considera a fi copii supradotati cei care au un IQ peste 130, ei reprezentind aproximativ

2% din populatia statistica.
TEST DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR nr. 2
1. Prezentați trei obiective ale educației copiilor supradotați în învățământul de
masă. Argumentați-vă fiecare dintre cele trei alegeri

1. - să beneficieze de metode adecvate de învăţare pentru a fi stimulaţi în procesul

educaţional;
- este de interes a se dezvolta prin metode pedagogice şi curriculare potenţialul
copiilor cu dotare intelectuală înaltă şi, în acelaşi timp este evidenţiabil rolul şi implicarea
profesorilor care predau la astfel de clase pentru copii cu cerinţe speciale. În aceeaşi
ordine de idei este relevant modul în care părinţii copiilor cu supradotare intelectuală sunt
bine intenţionaţi în a le forma deprinderile de bază şi educaţia corespunzătoare.
2. - să le stimuleze creativitatea;
- sa fie stimulati elevii cu idei originale şi divergente, care îşi demonstrează
aptitudinile în elaborarea şi dezvoltarea ideilor originale, fiind capabili de a distinge din mai
multe forme diferite o situaţie determinată.
3. - să dezvolte potentialul intelectual si aptitudinile fiecaruia, in cel mai inalt grad
posibil.
- fiecare copil este înzestrat de natură cu har şi potenţial. Gifted education este o
educaţie de excelenţă care urmăreşte să descopere, să dezvolte şi să promoveze potenţialul
tuturor categoriilor de copii, abilităţile, aptitudinile şi potenţialele lor naturale (conceptul
„nature and nurture” – hrănirea potenţialului natural) prin intermediul unei educaţii
individualizate, o curriculă de nivel internaţional, accelerare, îndrumare, mentorat, un mediu
de formare armonioasă, echilibrată, şi personal talentat, cu vocaţie.

2. Exemplificaţi rolul accelerării studiilor în cazul educației copiilor supradotați

Accelerarea studiilor „este o strategie educațională ce permite avansarea rapidă a

elevului supradotat cu unul sau mai mulți ani școlari pentru a se reduce perioada de instrucție
și educație, și pentru a se oferi supradotatului un context curricular pe măsura capacităților
sale intelectuale” (D.V. Popovici, A. Balotă, 2004, 184). Apărătorii accelerării studiilor
argumentează că elevii supradotaţi trebuie să fie susținuți pentru a traversa cât mai repede
posibil parcursul şcolar. C. Crețu (1998) susține că astfel de modalități ar putea fi:
parcurgerea a doi ani școlari în unul, adică saltul peste o clasă; admiterea înainte de vârsta
obişnuită în prima clasă școlară, respectiv admiterea devansată în învăţământul secundar şi
universitar; evaluări periodice pentru atestare; absolvirea unui ciclu şcolar într-un interval
redus de timp; parcurgerea unor programe şi module de învăţare în ordinea preferinţelor și
prezentarea mai repede la examene; frecventarea simultană a altor şcoli / clase / cursuri
speciale, înscrierea la niveluri avansate de studiu; înscrierea şi participarea elevilor de liceu la
unele cursuri sau seminarii universitare, frecventarea unor cursuri şi cercuri speciale pentru
persoanele cu aptitudini şi interese, accelerarea prin efectuarea de ore suplimentare, pe
parcursul unui an școlar sau în vacanțe, accelerarea prin sistemul de tutorat, accelerarea prin
sistemul de educație la distanță și accelerarea prin stagii de elev-invitat la o universitate.
„Admiterea în clasa I, cu 1–2 ani mai devreme decât vârsta oficială de începere a
şcolarizării, se justifică doar în cazul copiilor bine dezvoltaţi din punct de vedere fizic şi
psihosocial, a celor care demonstrează o precocitate reală în privinţa capacităților lor
intelectuale, emoţionale şi motivaţionale. În nici un caz, decizia de devansare a şcolarizării
pentru copiii superior dotaţi nu se va limita la stabilirea coeficientului de inteligenţă şi a
bagajului de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi dobândite de subiect. E nevoie de cunoaşterea
multor altor factori de ordin intelectual, emoţional şi motivaţional, inclusiv a condiţiilor de
mediu sociocultural şi educaţional cu impact major asupra precocităţii” (I. Berar). Aceeași
părere o are și C. Crețu (1998), respectiv Y. Benito (2003). Același I. Berar, anterior amintit,
aprecia „condensarea anilor de instruire sau „saltul” peste o clasă se justifică în cazul copiilor
superior dotaţi care au obţinut rezultate remarcabile în anii anteriori de studii şi care se află în
etapele mijloci ale unui ciclu şcolar (clasele II–III sau clasele VI–VII), când problemele de
adaptare şi integrare şcolară se rezolvă cu relativă uşurinţă” (I. Berar).
Y. Benito (2003) aprecia despre condensare că ar trebui să respecte următoarele (D.V.
Popovici, A. Balotă, 2004, 185-186):
- argumentarea propunerii de flexibilizare a unui program curricular, elaborându-se o
descriere amănunțită a indicilor de adaptare legați de procesul de instrucție, căutându-
se identificarea acelora care au dat rezultate practic pozitive înaintea solicitării;
- relația dintre conținuturile și obiectivele stabilite pentru ciclul corespunzător în
„Proiectul curricular al Centrului”
- adaptarea curriculară personalizată a opțiunilor metodologice și administrative, a
formelor și instrumentelor de evaluare a resuselor materiale.
Avantaje ale accelerării studiilor:
- reducerea plictiselii;
- intensificarea numărului provocărilor academice;
- prevenirea apatiei mentale;
- descoperirea intereselor și abilităților individuale;
- creșterea satisfacțiilor, a motivației și transformarea imaginii de sine într-una pozitivă;
- posibilitatea obținerii succesului precoce conform baremului academic,
- maleabilizarea atitudinilor față de școală;
- utilizarea resurselor educative normale fără taxe suplimentare.
Nu se pot neglija riscurile la care se expun copiii, riscuri legate de accelerarea studiilor:
lacune în conţinutul învăţării (mai ales în cazul disciplinelor considerate„neinteresante”),
neadaptarea socială, tulburările provocate de o imagine despre sine deformată etc. Y. Benito
(2003) prezinta câteva dintre dezavantajele accelerării studiilor(D.V. Popovici, A. Balotă,
2004, 187):
- frica de reacțiile sociale privind separarea de grupul de aceeași vârstă;
- creșterea presiunii emoționale și sociale datorită dezvoltării și maturizării mai rapide;
- dorința și uneori chiar nevoia de izolare grație programelor de educație
individualizate;
- discrepanța între dezvoltarea fizică, cea socială, și cea emoțională.

3. Exemplificaţi rolul îmbogățirii studiilor în cazul educației copiilor supradotați.

Imbogatirea studiilor in cazul copiilor supradotati stimulează „crearea de programe

individualizate pentru grupuri mici de elevi ,programe care să se desfășoare în afara ariilor
curriculare. Activitățile extracurriculare:
- îmbogățesc curriculumul;
- creează posibilitatea unor întâlniri ale supradotaților cu elevi de aceași vârstă, dar
normali sub raportul abilităților intelectuale;
- nu le accentuează sentimentul că ei sunt priviți ca fiind „ciudați”;
- îi ajută să nu fie singuri;
- nu îi constrâng să-și mascheze capacitățile excepționale;
- îi ajută să experimenteze diferite situații emoționale simțindu-se în felul acesta
acceptați și înțeleși de ceilalți;
- le cresc capacitatea de adaptare și ceea ce este cel mai important acționează asupra
imaginii de sine și a stimei de sine, îmbunătățindu-le”. (D.V. Popovici, A. Balotă,
2004, 189).
Eggen și Kauchak (1992) analizează comparativ cele două variante:
ÎMBOGĂȚIRE ACCELERARE
- proiecte independente - începerea timpurie a grădiniței și / sau școlii
- studiu independent - parcurgerea a doi ani școlari în unul singur
- centre de instruire - parcurgerea mai multor materii în avans
- călătorii de studiu - examene pe bază de credite
- programe de sâmbătă - cursuri în școli de nivel superior
- programe de vară - cursuri prin corespondență
- mentorate - admiterea timpurie la liceu și / sau facultate
- simulări și jocuri
- investigații în grupuri mici
- diverse competiții școlare (concursuri cu
tematici diverse, olimpiade etc.)
Mai pot fi utilizate în practica educațională, diferite curricula de pe plan mondial,
care au fost aplicate și recunoscute în activitățile practice şi care se potrivesc cu finalitățile
programului local stabilite pentru copiii supradotați. Această compatibilitate va fi acreditată
de către Centrul Naţional de Instruire Diferenţiată şi va fi oferită reţelei şcolare într-o ofertă
de curricula aflată la dispoziția şcolilor în programele „gifted education” (pentru copiii
supradotați).

TEST DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR nr. 3

STUDIU DE CAZ:
D..R.(17 ani, 6luni) este elev în clasa a XI- a, la Colegiul Național Mircea cel Bătrân
Constanța. Este unicul copil al familiei, ambii părinți sunt ingineri energeticieni. În copilărie a
manifestat un interes crescut pentru cifre, părinții caracterizându-l ca fiind un copil extrem de
curios. A avut un parcurs intelectual foarte bun (Premiul I clasele I - VIII), rămânând printre
primii elevi din clasă și în liceu.
Se consideră a fi capabil pentru domeniul tehnic, îi place foarte mult fizica și
matematica, a participat cu rezultate bune și foarte bune la olimpiadele de fizică la nivel
județean și național. Are preocupări diverse, îi plac muzica (în timpul liber cântă la chitară),
sportul, lectura, limba engleză (Premiul I la faza pe județ). Este preocupat de colecții încă din
copilărie: a colecționat timbre (din perioada grădiniței), are colecții de monede, cartele
telefonice și machete de mașini. Este un adolescent cu un nivel intelectual superior manifestă
comportamente creative de nivel superior, obținând cea mai mare medie la Testul SeacCreat.
În urma interviului realizat și a observațiilor sistematizate, se poate observa că îi place postura
de lider, este insistent, își propune țeluri înalte, este apreciat în grupul școlar pentru ideile
ingenioase soluționarea unor probleme de fizică nucleară legate de Proiectul NASA
la care este cooptat la nivelul Centrului de Excelență încă din clasa a IXa.
Este un adolescent supradotat, creativ, are încredere în forțele proprii (obținând rezultate
foarte bune la Chestionarul Imaginea de sine, are un stil cognitiv deschis care îi permite
posibilitatea unor performanțe înalte.
În cazul acestui subiect, activitatea creatoare este stimulată de existența unui mediu
social-economic și cultural-științific care asigură formarea unor personalități creative: în
cadrul familiei părinții au încurajat capacitățile intelectuale și creative ale copilului, climatul
de lucru care predomină în Centrul de Excelență este unul în care se cultivă comportamentul
creativ, atitudinea creativă, pasiunea pentru descoperire, angajarea totală și capacitatea de
efort, nivelul de aspirație, tenacitatea, nonconformismul, receptivitatea față de nou, inteligența
și imaginația creatoare.
Analizându-i capacitățile autoevaluate (inteligența,seriozitatea, simțul moral) se pot
desprinde multe dintre caracteristicile specifice adolescentului supradotat. Rezultatele
obținute la Testul Torrance și la Chestionarul Atitudini creative relevă unele caracteristici ale
gândirii (fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, elaborarea), sensibilitatea față de probleme și
redefinirea, capacitatea analitică, aptitudinea de a abstractiza, aptitudinea de a sintetiza
(capacitatea de a combina mai multe componente pentru a le da o nouă semnificație).
Subiectul manifestă o capacitate de organizare coerentă și de implicare motivată în rezolvarea
sarcinilor, trăsături care se manifestă consecvent în cadrul Programului de cercetare în
domeniul fizicii nucleare din care face parte. Este un adolescent activ, tipul de personalitate
predominant este intelectual, urmat de întreprinzător și artistic (codul(codul I,E,A). Tipul de
personalitate predominant intelectual îl definește ca fiind un adolescent orientat spre sarcină,
care gândește problemele, încearcă să înțeleagă și să organizeze lumea, îi plac sarcinile
ambigue și activitățile intraceptive, este orientat spre abstract. Preferințele sale se orientează
spre acele activități care implică investigații creatoare ale fenomenelor fizice.

Sarcini de lucru:
-creionați un posibil portret al acestui adolescent în perioada micii copilării;
 Abilitati cognitive. D.R.a fost inevitabil legata de o abilitate deezvoltata in sfera cognitiva. Ea a
fdost adesea foarte buna obervatoare, extrem de curioasa si de interesata de ce se intampla in jurul
lei, are o memorie excelenta, atentie distributiva si de lunga durata, discursuri argumentate si putere
de abstractizare, conceptualizare si sinteza. Ea poat face rapid legaturi intre idei sau intamplari, are o
gandire fluenta, flexibila, logica, dau doavada de originalitate, identifica rapid solutii la probleme,
invata repede si are o imaginatie debordanta.

 Abilitati sociale si emotionale. Universul emotional al D.R. este de asemenea foarte bogat si
complex. Adesea este foarte sensibila, energica, are un simt al umorului foarte dezvoltat, are
motivatii intrinseci si relationeaza bine cu parintii, educatoarea si cu adultii in general.

 Vocabularul si vorbirea. Abilitatile de comunicare ale D.R. sunt mai dezvoltate decat cele ale unui
copil obisnuit. D.R. are un vocabular extins, incepand sa citeasca inca de la gradinita si din subiecte
diverse si intreaba adesea "Ce s-ar intampla daca....?". Ea prefera de obicei carti si reviste care sunt
facute pentru copii mai mari decat ea si ii face placere sa se informeze.

 Abilitati fizice. D.R. are abiliati fizice de execeptie inca din gradinita: este bine coordonata,
echilibrata, are un fizic atletic, are simtul ritmului, este energica, rezista la efort si este perseverenta.

-trasați 3 – 5 linii directoare pentru educația copilului D.R. în perioada grădiniței / micii
școlarități.
 Informaţiile trebuie să fie îndreptate spre identificarea eficacităţii serviciilor
adresate elevilor dotaţi oferite în prezent şi pentru recomandarea de modalităţi de
îmbunătăţire a programelor adresate elevilor dotaţi.
 Invatarea trebuie să se focalizeze pe asigurarea conformităţii programelor
adresate elevilor dotaţi cu prevederile în vigoare în materie de educaţia specială pentru
elevi dotaţi.
  Educatia trebuie să fie realizată de către persoane cu expertiză în evaluarea
programelor şi în educaţia elevilor dotaţi.
 Instrumentele utilizate în procesul de invatare trebuie să fie fiabile şi valide şi
să permită exprimarea unor opinii diverse.
 Tuturor persoanelor implicate în procesul de invatare si evaluare trebuie să li
se ofere oportunitatea de a verifica informaţiile şi interpretarea care au rezultat din acestea.