Sunteți pe pagina 1din 56

Non-profit organization registered in Romania with the Associations and Foundations Registry with #36/13.09.2004 http://www.supradotati.ro E-mail: office@supradotati.

ro Associated websites: www.piatadecompetente.ro www.giftededu.org www.irsca.ro www.revistaexcelenta.ro Proud Founder and Initiator of EDUGATE-The Romanian Consortium for the Education of Gifted and Talented Children and Youth http://www.supradotati.ro/edugate

CURS IN EDUCATIA COPIILOR SUPRADOTATI SI TALENTATI (<<GIFTED EDUCATION>>) Elaborat de IRSCA Gifted Education, 2007

Concepte despre giftedness -Noiuni fundamentale ale dezvoltrii umane - Nivele de dezvoltare - Dezvoltrile asimetrice (asincrone) ale copiilor gifted - Nivelele desintegrrii positive -Natura i conceptele despre inteligena i modele i teorii, modelul inteligenei multiple creativitatea uman:

-Modele i teorii asupra supradotarii i talentului: implicit, explicit, altele -Caracteristicile cognitive, supradotati i talentai afective i sociale ale copiilor

Identificarea copiilor gifted i talented -Fundamentele procesului de identificare -Identificarea ca proces al lurii de decizii - M o d e l e d e i d e n t i f i c a r e ; s t i l u r i d e n v a r e -Politici educative I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
1

-Identificarea n practic: studiul unor exemple de cercetare, tipuri de elevi gifted - Modelul celor 3 inele

Educarea copiilor gifted: modele instructive i aplicative -Accelerarea i imbogatirea curriculei -Planificarea i dezvoltarea curriculara -Caracteristicilor mediului de invatare -Coninut, proces didactic i modificrile produsului in functie d e nevoi -Strategii curriculare,moduri de predare -Programe pentru cei supradotati i talentai -Analiza instituiilor i programelor relevante din ntreaga lume -Adaptarea curriculei n contexte versus elevii auditorio-secveniali. -Evaluarea progresului diferite, elevii vizualo-spaiali

Probleme speciale -Gifted i familia, giftedness i caracteristicile culturale -Nevoile emoionale, sociale i creative ale copiilor gifted -Grupuri speciale dizabilitati, etc de gifted: minoriti, femei, supradotati cu

Teme metodologice -Cunoaterea fundamental a paradigmelor cercetrii educaionale -Noiuni despre procesul de cercetare psiho-educaional -Fundamentele msurrii i evalurii -Evaluarea programului: noiuni fundamentale -Citirea literaturii tiinifice, metodologii de cercetare -Cum s duci la mplinire un proiect de cercetare empiric

_ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Concepte despre giftedness -Noiuni fundamentale ale dezvoltrii umane Supradotarea in raport cu media oamenilor este un fenomen observat in toate culturile si epocile istorice. Sursele antichitatii evocau supradotarea ca fiind un dar al zeilor, un har, o energie divina in surplus pentru unii alesi, sau o investitura a I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
2

zeilor data unor alesi. In general legendele, povestile clasice, si relatarile faptice arata o legatura directa intre depasirea unor obstacole existentiale majore si dezvoltarea harului personal intr-o anumita directie, harul fiind o rasplata data de zei catre muritorii ce si-au dovedit meritul pentru acesta. Despre persoanele care descopereau o proprietate matematica grecii antici spuneau de exemplu ca sunt iubiti de zei, caci un om obisnuit nu ar putea strabate cu mintea proprie secretele universului. Mitul lui Prometeu ilustreaza aceeasi credinta. Tehnicile de educare a harului sunt de asemenea practicate din antichitate si pana in ziua de azi. Acestea constau in ritualuri initiatice unde persoana este expusa la incercari deosebite care il solicitau peste nevoile zilnice de supravietuire si il fortau sa-si dezvolte abilitati altfel embrionare, in sisteme de educare a abilitatilor prin antrenamente sustinute, sau in formarea abilitatilor in sisteme de formare-selectare pe trepte de formare. Indiferent daca aceste tehnici sunt dezvoltate recent sau au fost dezvoltate in antichitate exista o linie recunoscuta sau nu de continuitate a acestor tipuri. Ritualurile initiatice ce se bazeaza pe cultivarea flow-lui, a inspiratiei, a trairii si a creativitatii pot fi regasite de-a lungul timpului pe toate zonele geografice si sunt specifice multor religii sau retele profesionale. Pot fi gasite inclusiv la triburile primitive ca ritualuri de initiere in viata adultilor, in ritualuri divinatorii sau in scoli de arte sau stiinte moderne, de arte martiale sau de mestesuguri traditionale sau profesiuni moderne. Sistemele de educare a abilitatilor prin antrenamente sustinute au dat alte derivate educationale pentru cultivarea unor abilitati specifice. In general acestea au generat formele de educatie si instruire de masa, le regasim in sistemele educative de stat, in programele ce mentin si cultiva ordinea de sistem social sau economic, in programele socio-culturale in care se respecta anumite conventii, in modelul educatiei industriale, militare, si in multe alte tipuri de educatie organizate si finantate de stat. Formarea abilitatilor in sisteme de formare-selectare pe trepte de formare este de asemenea prezenta de-a lungul istoriei pe toate teritoriile, mai ales in dezvoltarea retelelor profesionale, a castelor, a breslelor diferite, a masoneriilor, a zonelor competitive de educatie unde se fac clasamente ale abilitatilor. Acest tip de tehnica este cea care a permis crearea de metodologii de promovare sociala bazate pe merit profesional sau innobilarea valorica prin castigarea de pozitii pe orice directie bazate pe marimea abilitatilor profesionale. Toate cele trei tipuri de tehnici educative au dat produse umane in care se putea recunoaste harul, supradotarea sau abilitatea de grad inalt. Plecand insa din trei directii diferite conceptul modern de gifted preia cele trei forme de exprimare in modelul celor trei inele ale lui Renzulli prin: inteligenta activa in identificarea si rezolvarea de probleme, creativitate si puterea de a duce o sarcina pana la capat. Putem cu usurinta identifica cele trei radacini educative ce duc la aceste derivate moderne a conceptului de gifted, putem de asemenea intelege metodologiile din gifted education care sunt de fapt urmasele directe ale celor trei tipuri de tehnici de invatare. Educarea abilitatilor personale este un aspect indubitabil al dezvoltarii umane. Deoarece insa aceasta educare are o istorie la fel de veche ca si istoria umanitatii se poate constata ca exista diferente majore intre oameni pe cele trei componente ale modelului lui Renzulli. Daca pentru marea majoritate a oamenilor tehnicile educative de cultivare a abilitatilor personale sunt suficiente, pentru o anumita parte ce au capacitati superioare exista nevoi diferite, campuri de dezvoltare personala mai ample si o sete de cunoastere si alte caracteristici ce depasesc norma sociala curenta. Pentru aceasta categorie de copii s-a proiectat sistemul de educatie de excelenta, sau gifted education. -Nivele de dezvoltare Dezvoltarea capacitatilor umane se face pe mai multe componente: intelectuala exprimata prin diverse forme de gandire, afectiva si emotionala, spirituala, sociala, interpersonala, intrapersonala, artistica, kinestetica, senzitiva, de empatizare cu mediul natural si altele. Pe fiecare componenta de dezvoltare a capacitatilor exista insa etape de dezvoltare ce corespund complexitatii gandirii la un moment dat.

I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
3

Aceste etape se exprima prin modele de univers pe care le au copii la diferite etape, pe modelele lor de perceptie a realitatii, pe tipul de informatii pe care le vehiculeaza intre ei si pe orizonturile lor de cunoastere. In dezvoltarea capacitatilor copii trec de la etapa de perceptie acumulativa catre cea topologica, mergand catre etapa analitica critic, continuand cu etapa de gandire sintetica-structurala si ajungand eventual catre gandirea complexa si dinamica. Aceste etape de gandire se pot percepe pe toate directiile lor de dezvoltare a capacitatilor personale, insa la copii supradotati se petrece un fenomen suplimentar. Acest fenomen este dezvoltarea asincrona a personalitatii, ce se manifesta prin trecerea mult mai rapida prin unele etape de dezvoltare a abilitatilor pe anumite directii de dezvoltare. Din acest motiv copii supradotati prezinta abilitati neobisnuite in raport cu copii din generatia lor, desi nu prezinta si stabilitatea pe toate componentele dezvoltarii. Ei pot fi fragili pe unele directii unde sunt la nivelul varstei cronologice si performanti pe alte directii unde sunt mult mai dezvoltati decat arata varsta lor cronologica. Aceasta caracteristica a dezvoltarii copiilor supradotati si talentati face de asemenea ca nevoia de educatie intr-un sistem sa fie diferentiata printr-o oferta deosebita fata de cea de masa. Pastrati impreuna cu generatia lor majoritatea copiilor supradotati sufera traume majore din cauza inter-relationarii cu mediul lor social, deoarece au modele de univers diferite de cei din generatia lor, campuri de interes ce nu corespund cu ale generatiei lor si nevoi de informare pe care nu le acopera sistemul scolar de masa. De asemenea ei interactioneaza bine cu cei din generatii mai mari ce au campuri de interes si directii de dezvoltare a abilitatilor similare cu ale lor, uneori cu adulti (putem descoperi copii cu intelect masurat prin teste psihometrice foarte inalt care interactioneaza cu adulti ce au capacitati intelectuale similare), iar in relatia cu colegii de generatie sunt hartuiti de acestia. -Dezvoltrile asimetrice (asincrone) ale copiilor gifted Asincronia dezvoltarii copiilor supradotati si talentati este un fenomen aparent paradoxal si creaza nevoile speciale ce-i caracterizeaza. Multe din caracteristicile psihologice ale copiilor supradotati si talentati se datoreaza acestei asincronii a dezvoltarii. Curiozitatea deosebita, intrebarile penetrante si observatiile mature il fac pe copilul supradotat sa aiba deseori caracteristici greu compatibile cu propriul mediu social inconjurator si sa gaseasca cu dificultate alte persoane cu care sa comunice. In mod paradoxal copiii supradotati sunt deseori caracterizati de catre familie sau scoala ca obraznici, impertinenti, ciudati, tocilari sau cu alte apelative ce arata gradul redus de comunicare cu mediul lor social. Desi au capacitati intelectuale deosebite nu totdeauna au rezultate scolare pe masura, deoarece campul lor de interes este diferit de cel promovat de scoala si la scoala ei se plictisesc, programa scolara neraspunzand cu nimic la ce-I intereseaza. Pentru un copil supradotat care a invatat sa citeasca la doi sau trei ani, intreband adultii ce reprezinta semnul unei litere, scrierea si citirea din scoala primara devin neinteresante, el deseori va scrie cu greseli de redactare, deoarece campul lui de interes este deplasat fata de cel a colegilor de generatie. Daca copilul supradotat ce a invatat sa citeasca la doi sau trei ani ar fi fost introdus in ortografie si gramatica in perioada cand avea un camp de interes dezvoltat pe acea directie, atunci copilul ar fi insusit scrierea in mod corect. Exemplul dificultatilor la scrierecitire pentru copiii supradotati este destul de frecvent si pentru corectarea acestor caracteristici se dezvolta metodologii care sa apropie scrierea si citirea de campul de interes a copiilor. In acest caz ei invata sa scrie si sa citeasca corect intr-un timp record. Aceeasi dezvoltare asincrona face ca la copii supradotati sa exista campuri de interes in care ei dezvolta abilitati surprinzatoare si hobbies, materii scolare in care exceleaza depasindu-i deseori pe profesorii lor si materii scolare in care cu greu promoveaza. Pe de alta parte copii supradotati au o anumita candoare in opinia lor despre oameni ce arata ca dezvoltarea lor nu este facuta pe toate directiile, dublata de orizonturi de preocupare proiectate in viitor, ce arata ca tendinta lor de asincronie este permanenta. La copii obisnuiti dezvoltarea inteligentei se face intr-o curba asimptotica. Astfel la 10 ani ei au aproximativ 95-98% din inteligenta lor masurabila prin teste IQ I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
4

deja formata. Restul de procente se dezvolta mai tarziu, iar acumularea de experienta si dezvoltarea la un nivel mai inalt a acelorasi abilitati vizibile la 10 ani, formeaza partea cea mai importanta a dezvoltarii lor ulterioare. Prin contrast copii supradotati care datorita asincroniei sunt perfectionisti, continua sa-si imbunatateasca inteligenta de-a lungul intregii vieti, mai ales la cei a caror caracteristici intelectuale si emotionale sunt foarte inalte. Aceasta da nastere deseori la forme de inadaptare la un mediu social aplatizat si la cautarea unui mediu social in care sa-si poata continua dezvoltarea capacitatilor (stiinta, tehnologie de varf, etc). Din acest motiv desi copiii supradotati se gasesc distribuiti aleator in toate mediile sociale sau culturale, adultii supradotati ce au reusit sa fie integrati social se gasesc cu preponderenta in anumite activitati. Aceasta caracteristica a asimetriei reprezentarii persoanelor cu abilitati deosebite face ca anumite programe educative sa fie tintite catre zonele sociale in care copiii supradotati nu ar intra in mod obisnuit si unde exista nevoia unor abilitati cognitive si de analizare contextuala deosebite de exemplu leadership. -Nivelele desintegrrii positive Teoria disintegrarii pozitive lansata de catre Kazimir Dabrowsky scoate in evidenta un alt proces intim de formare a personalitatii umane, care coreleaza cu dezvoltarea abilitatilor personale. Conform aceste teorii, inspirate initial din studiul budismului si confirmata prin studii statistice psiho-sociale, exista un proces de dezintegrare reintegrare a personalitatii cu mai multe stagii de evolutie si substagii a fiecarui stagiu. In cursul acestui proces care are o asemanare cu metamorfoza clasica dar se adreseaza psihicului uman, exista pachete comportamentale bine definite la fiecare stagiu. O rezumare a acestei teorii arata existenta stagiilor in paralel cu perceptia eului propriu si natura egoist-altruista a comportamentului. Astfel: -in primul stagiu (cel mai stabil si procentual cel mai reprezentativ pe populatia umana), omul este altruist cu el insusi si egoist fata de tot ce il inconjoara. In acest caz abilitatile personale se dezvolta in primul rand pe protejarea propriilor interese si plasarea pe o pozitie cat mai favorabila in gestionarea si consumul de resurse cat si in plasarea in ierarhia sociala pe pozitiile cele mai favorabile. In acest stagiu omul se iubeste doar pe sine si toate abilitatile pe care le formeaza sunt destinate intaririi pozitiei proprii. De aici omul poate involua prin dezintegrare negativa catre bestialitate, sau in cazuri statistic extrem de rare poate evolua catre dezintegrare pozitiva catre stagiul al doilea. -in al doilea stagiu de dizintegrare a personalitatii omul este altruist cu familia si egoist in rest cu ce nu apartine familiei. Procentual grupul de oameni apartinand tuturor celorlalte stagii de dezintegrare pozitiva este mult mai mic decat cel apartinand primului stagiu. Stagiul al doilea nu are stabilitatea primului stagiu, existand permanent riscul involutiei catre stagiul intai sau al evolutiei catre stagiul imediat urmator. In stagiul al doilea omul este capabil sa dezvolte abilitati emotionale catre propria familie si abilitati tehnologice sau analitice in directia exploatarii mediului social sau natural in beneficiul familiei. -in stagiul al treilea de dezintegrare pozitiva omul este altruist cu grupul social din care face parte si egoist in rest. Poate deveni lider de grup, care este o expresie a familiei largite, este respectat si urmat de catre membrii grupului, isi asuma responsabilitati vis-a-vis de membrii grupului, mergand deseori pana la uitarea intereselor proprii sau uneori ale familiei, in favoarea intereselor grupului. In acest stagiu omul dezvolta abilitati de lider, de comunicare, de empatizare cu problemele altora, de coordonare si management a activitatilor grupului. Este de asemenea un stagiu instabil ca si stagiile doi si trei, existand permanent tendinta de involutie pe un stagiu inferior sau de evolutie pe stagiul urmator. -in stagiul al patrulea omul este altruist cu aria sa de incredere culturala si egoist in rest. Este capabil sa dezvolte trasaturile specifice culturii proprii si sa lupte pentru a le promova in fata altor culturi. Abilitatile pe care le dezvolta sunt artistice, sociale, organizatorice, uneori stiintifice. In acest stagiu omul este foarte implicat in stabilitatea culturala, in echilibrul social, in dezvoltarea

I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
5

economica, chiar cu pretul unei lupte cu sistemul social care are dezechilibre interne. -in ultimul stagiu dupa Dabrowsky, omul este altruist cu omenirea si egoist in rest. In aceasta pozitie el poate dezvolta abilitati deosebite in stiinta, tehnologie, filozofie, religie si merge pana la autosacrificiu pentru idealurile pe care le construieste pentru oameni. Acest stagiu este stabil si extrem de slab reprezentat statistic, iar oamenii din acest stagiu sunt extrem de expusi distrugerii premature de catre mediul social, care cu greu ii suporta. In acest stagiu oamenii au sisteme valorice foarte inalte care tin de gestionarea unor resurse infinite, nu mai au nici o urma de materialism, ci prezinta dezvoltari spirituale si proiectii catre viitor, fiind capabili sa-si dedice viata rezolvarii unei probleme potentiale ce nu a aparut inca. Reactia oamenilor din stagiile inferioare fata de oamenii din stagiile superioare este de asemenea tipica. Cei cu un stagiu mai sus vor fi tolerati si urmati la nevoie, cei cu mai multe stagii in sus vor fi urati si agresati, in timp ce cei cu un stagiu mai jos vor fi protejati. In procesul trecerii de la un stagiu de dezintegrare-reintegrare oamenii au mari framantari interioare si lupte cu propriile lor limite, deseori cauta incercari dure care sa le defineasca aceasta lupta interioara, iar pe parcursul acestor procese de dezintegrare dezvolta abilitatile necesare stagiului in care se reintegreaza. Dezintegrarea pozitiva coreleaza cu dezvoltarea abilitatilor sau harului personal si se poate produce de mai multe ori in cursul vietii, iar la copiii supradotati se poate petrece devreme la varste foarte mici din cauza dezvoltarii lor asincrone. In aceasta situatie copii vor avea framantari deosebite privind limitarile umane, nedreptatile sau crizele majore, aceste framantari fiind decisive in alegerea traseului de dezvoltare a abilitatilor viitoare. Daca reactia adultilor sau a colegilor de generatie la aceste framantari va fi agresiva este posibil ca dezintegrarile de personalitate a acestor copii sa fie directionate prost si in acest caz putem gasi persoane cu abilitati deosebite dar cu tendinte de distrugere sau exploatare a sistemului social-natural, cu atitudine cinica si dominatoare. Aceste tendinte pot fi corectate in perioada copilariei prin reluarea problemelor cheie in care reactia sistemului nu a sustinut trecerea pozitiva a pragului de dezintegrare. Nevoia de informatie specifica dezvoltarii de abilitati din perioadele de dezintegrare pozitiva fac ca oferta curriculara pentru copii supradotati sa fie in mod obligatoriu extrem de profunda si de bogata, orientata in toate directiile de interes ale copiilor. Forta si dinamismul pus in rezolvarea problemelor majore pe care le au copiii sau adultii supradotati care au depasit in mod pozitiv dezintegrarile fac ca acestia sa fie motorul dinamic si responsabil al rezolvarii crizelor de sistem. Nevoia de dialog si indrumare a copiilor supradotati in dezintegrare a personalitatii cere de asemenea adecvarea stilului de lucru profesor-elev catre maestru-discipol, de asemenea fiind obligatorie prezenta psihologilor scolari specializati in psihologia excelentei in cadrul scolilor de gifted education. -Natura i conceptele despre inteligena i modele i teorii, modelul inteligenei multiple creativitatea uman:

Inteligenta si creativitatea umana au fost considerate sub multe aspecte si pe multe directii de-a lungul vremii; de la caracterizari facute doar pe baza de rezultate iesite din comun, pana la testare psihometrica a unor caracteristici, sau de la abordarea structurata pe pachete de caracteristici comportamentale pana la cele mai recente teorii de tip fractal in dezvoltarea metacognitiei prin salturi in complexitatea gandirii. Trasaturi caracteristice ale inteligentei au fost identificate in: inteligenta critica, in inteligenta laterala, in capacitatea de copiere si adecvare la noi situatii a unor paterne comportamentale, in capacitatea de a induce comportamente in mediul social, in capacitatea de a exprima trairi care pot induce altora aceleasi trairi sau asemanatoare, in capacitatea de a estima global dinamica si complexitatea unui fenomen si in multe alte directii. Au fost elaborate diverse teorii care au avut ambitia de a structura inteligenta in modele multidimensionale, de la Guilford care a elaborat o taxonomie structuralista I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
6

intr-un model tridimensional cubic, pana la Gardner care a creat un model mai simplificat bazat pe date statistice si cercetari neurologice, anume modelul inteligentei multiple. O contributie insemnata se datoreaza Lindei Silverman care a elaborat o teorie confirmata prin numeroase experimente practice, in care se precizeaza doua forme perfect distincte de inteligenta: vizual-spatialii si auditiv-secventialii, adica cei ce utilizeaza cu predilectie emisfera dreapta cerebrala in procesul gandirii (vizualii) si cei ce utilizeaza cu preponderenta emisfera stanga cerebrala (secventialii). Deosebirile dintre aceste doua categorii au atras atentia asupra unui alt fenomen ce caracterizeaza inteligenta umana, acela al gandirii holografice ce se poate caracteriza prin ecuatiile si functiile lui Gabor si care dau similitudini surprinzatoare intre teorie si comportamentul intim al creierului. Subiectul inteligentei umane este privit de fapt in aceasta perioada sub enorm de multe perspective si datorita dezvoltarii inteligentei artificiale ca obiect de studiu, dar si datorita dezvoltarii diferitelor noi teorii stiintifice, de exemplu teoriile complexitatii. Din punct de vedere pedagogic toate aceste teorii au dat derivate ce au influentat modul de predare si stilurile de invatare. Amintesc in acest sens taxonomia lui Bloom care a permis structurarea curriculei pe nivele de inteligenta si etape de invatare. Eforturi de adaptare in educatie se fac foarte intens in ultima perioada pentru a adecva stilurile de predare si pentru vizuali-spatiali, constatandu-se ca stilurile expozitive clasice sunt adecvate doar pentru auditorii secventiali ce reprezinta un procentaj inferior vizualilor spatiali. Cu alte cuvinte modelele clasice de invatare programau esecul unei vaste categorii de copii fiind insa adaptate pentru o alta categorie de copii. In ceea ce priveste creativitatea, si aici s-au desfasurat numeroase teorii, in general pe aceleasi cai ca si pentru inteligenta. Putem astfel gasi abordari de tip pachet comportamental, mecanismul de inducere-copiere studiat de exemplu in Institute of the Mind din Australia, abordarile multidimensionale (a se vedea modelul sase dimensional cu pachete de caracteristici al lui Klauss Urban) si altele. Aceste doua subiecte vor consitui in mod sigur subiecte de cercetare ce nu se vor epuiza curand, sau poate niciodata, insa din punctul de vedere al teoriilor educationale devine tot mai importanta crearea de instrumente practice prin care sa se poata valorifica aceste teorii. Astfel de instrumente practice au luat de asemenea diferite directii de formare. De la directia structuralista in care sunt imbinate diferitele componente cunoscute (a se vedea 4math, model pedagogic generat cu metodologii de utilizare cu ajutorul computerului a acestor teorii), pana la cercetarile recente facute de Group Zero condus de Howard Gardner de aplicare a teoriei inteligentelor multiple in modele de educatie la clasa. In general se prefera modelele simple si usor de manevrat de catre profesori si elevi, desi simplificarea produce deseori mai multe probleme decat rezolva. De exemplu invatamantul american bazat pe teoria educatiei industriale a elaborat suficiente instrumente de lucru simple si usor de manuit, printre care enumeram sisteme de testare-orientare. Cu toate acestea rezultatele TIMMS arata ca modelul de educatie promovat de acestia nu da performante comparabile cu alte metodologii educative ce utilizeaza alte concepte despre inteligenta si creativitate. Aceasi evaluare TIMMS arata rezultate la fel de slabe si pentru Romania care s-a situat pe unul dintre ultimele locuri in Europa. Din aceste motive introducerea metodologiilor de educare gifted educationpoate permite gasirea de solutii noi, asa cum sa intamplat si in alte parti ale lumii unde aceste metodologii au fost extinse la educatia de masa. Pentru o mai buna intelegere a caracteristicilor de personalitate ce dau profilul pedagogic din gifted education urmatoarea enumerare de insusiri a copilului gifted va permite intelegerea modului in care acesta este privit de catre profesor si dimensiunile sale de evaluare: -foloseste un vocabular bogat si adecvat -este eficient in comunicarea vorbita sau scrisa -are un bagaj de lectura bogat, preferand de obicei carti pentru adulti -doreste sa discute materialele citite -are un interes deosebit pe cate o arie in care gaseste motivatie si pasiune -consuma timp pentru pasiunea proprie si pentru proiecte speciale I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
7

-are rezultate scolare deosebit de bune pe anumite zone de interes -intelege ce este bine sau rau intr-o activitate si gaseste cai de optimizare -descopera valente noi la idei vechi -are o memorie deosebita pe arii de interes si stapaneste repede conceptele si abilitatile de baza -nu are rabdare cu procedeele de rutina si cu abilitatile automate -pune intrebari penetrante in particular la nivelul cauzelor si al motivelor -gaseste placere in activitati intelectuale sa gasirea de raspunsuri corecte sau puzzles -recunoste repede relatii -ii plac structurile, ordinea si consistenta -arata virtuozitate si are multe hobby-uri -gandeste critic, este sceptic si evalueaza prin teste in care acopera toate posibilitatile -este plin de umor -gandeste in afara eului propriu -este interesat de ceea ce este bun sau rau, drept sau nedrept -invata rapid -poate sa-si concentreze atentia un timp indelungat -este sensibil sufleteste -arata compasiune pentru altii -este perfectionist -prezinta intensitate a trairilor -are sensibilitate morala -prezinta curiozitate neobisnuita -este foarte perseverent in ariile proprii de interes -este hiper energetic -prefera compania celor mai in varsta -citeste devreme si este avid de cunostinte -este foarte creativ -are tendinta de a contesta autoritatea -are abilitati in folosirea numerelor -rationeaza bine fiind un bun ganditor -are multe idei de impartit cu altii -este un stralucit ganditor insa distrat si neatent la detaliile neimportante -deosebeste cu usurinta detaliile importante si relevante de celelalte -ofera raspunsuri neobisnuite si neasteptate la probleme -poate atinge nivele inalte de gandire abstracta -comunica eul propriu prin mijloace variate (verbale, kinestetice, limbajul corpului, etc.) -aduna o mare cantitate de informatii in domeniile de interes -isi aminteste rapid fapte -este frecvent perceput de altii ca lider -este cooperant in grupuri -accepta responsabilitati -se adapteaza cu usurinta la situatii noi -este increzator in colegi si candid in opiniile depre oameni -ii plac schimbarile -cere putina directionare din partea profesorilor -sunt mai interesati de raspunsuri la intrebari de tip cum si de ce decat la alte tipuri de intrebari -pot lucra independent mult mai devreme decat altii -sunt adesea diagnosticati ca hiperactivi -sunt interesati de lucruri neobisnuite sau stranii -dovedesc interes deosebit pentru activitatile intelectuale si artistice -percep cu usurinta asemanarile, diferentele si anomaliile -deseori ataca materiale complexe descompunandu-le in parti componente simple si le analizeaza sistematic -sunt ganditori fluenti capabili sa genereze posibilitati, consecinte sau idei inrudite -gandesc flexibil abordand o problema pe mai multe cai -sunt originali si deseori neconventionali in rezolvarea de probleme -pot gasi relatii intre obiecte, fapte si idei neinrudite -sunt doritori de intelegere complexa -construiesc deseori ipoteze de genul dar daca -sunt sensibili la frumos si atrasi de valorile artistice I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
8

Toate aceste caracteristici sunt utilizate in gifted education, iar evaluarea progresului se face pe toate aceste directii. Joseph Renzulli a cuprins toate aceste directii in formula simpla a celor trei cercuri ce caracterizeaza inteligenta, creativitatea si atingerea telurilor propuse. -Modele i teorii asupra supradotarii i talentului: implicit, explicit, altele Supradotarea a fost o perioada de timp considerata ca un instrument politic al superioritatii rasei albe, iar testele de inteligenta au fost initial construite astfel incat sa dea un avantaj pe utilizarea limbii engleze. Cu toate acestea statisticile ulterioare arata ca asiaticii au rezultate mai bune la testele psihometrice chiar la utilizarea unor instrumente de evaluare cu bias cultural. Ultimele versiuni de teste psihometrice au eliminat acest aspect politic si s-a obtinut un rezultat normal, acela ca supradotarea este statistic egal reprezentata pe ambele sexe, in toate mediile sociale si pe toate culturile. Aceasta manifestare a supradotarii are totusi si caracteristici culturale antrenate de mediul cultural traditional, care face ca diferentele de directie a supradotarii sa existe intre diferitele culturi. Teoria rasei superioare a supradotatilor a fost de asemenea testata genetic. Constatarea ca exista un procentaj mult superior de supradotati decat media statistica in familiile de intelectuali performanti a dat nastere la analize genetice care insa nu au dus la rezultate evidente si necontestabile. In momentul actual supradotarea este atribuita unui cumul de factori din doua directii nature si nurture. Factorul natural al copiilor nascuti cu abilitati deosebite nature este dublat de mediul carei hraneste dotarea initiala nurture. Faptul ca oamenii se nasc cu anumite insusiri ce nu sunt conditionate de mediul social este evidentiat prin studiile asupra gemenilor univitelini crescuti in familii separate, care prezinta caracteristici psiho-comportamentale surprinzator de asemanatoare desi au fost crescuti separate si in medii sociale diferite (factorul nature). Factorul nurture al hranirii copiilor cu afectivitatea si informatiile de care au nevoie in procesul dezvoltarii abilitatilor este de asemenea foarte clar evidentiat de proportia foarte mare de performeri antrenati de buni pedagogi. Daca pentru copii ca Mozart care au manifestat abilitati inexplicabile factorul nature a fost evident suficient de mare pentru a invinge lipsa factorului nurture aceasta s-a putut intampla datorita enormei creativitati personale ce a putut inlocui factorul nurture printr-o forma de auto-hranire cu informatii descoperite personal. Acesta este cazul marilor creatori ce dovedesc atat inteligenta deosebita pe ariile proprii de interes, cat si creativitate si auto-motivatie in realizarea potentialului propriu chiar in conditii dificile. Din acest motiv exista exemple de supradotati proveniti din medii sociale extrem de ostile si descurajante, ca Chaplin sau Edith Piaf ce au fost initial copii ai strazii. In mare masura dezvoltarea abilitatilor pana la nivelul supradotarii se realizeaza cu o mare auto-motivare personala, chiar la varste foarte mici. Factorul motivational impreuna cu creativitatea pot deseori suplini factorul nurture insa atunci cand toti cei trei factori: inteligenta, creativitate si auto-motivatie functioneaza concomitent intr-un mediu social si educational care-i hraneste pe copii supradotati, acestia pot atinge performante absolut deosebite in dezvoltarea proprului potential. Desi statistic copii supradotati formeaza o populatie de 2-6% din populatia statistica, sistemul ce stimuleaza atat inteligenta cat si creativitatea si auto-motivatia se poate aplica cu success vizibil la o populatie statistica de pana la 20 % din copii. In acest caz se poate observa o crestere a inteligentei la ambele categorii dar cu viteze de crestere diferite, mai mare de aproximativ 10 ori la copii supradotati decat la ceilalti copii. Talentul implicit care este nascut in mod inexplicabil intr-un anumit mediu social deseori ostil acestuia reprezinta in general o populatie care este automotivata cel putin aparent, judecand dupa cei care au reusit sa se realizeze ca potential propriu. Cu toate acestea nu toti oamenii cu inteligente deosebite se realizeaza social. In MENSA - care este organizatia oamenilor adulti cu inteligenta peste 130 pe scara Stanford Binet- pot fi gasiti atat premianti Nobel cat si soferi de taxi care au inteligenta masurabila asemanatoare. Pe acestia i-a separat auto-motivatia, poate si creativitatea. I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
9

De asemenea creativitatea se poate manifesta fara nici o corelare cu inteligenta putand fi descoperita si la oameni care au o inteligenta mult sub norma statistica. Exista astfel exemple de persoane chiar cu handicap intelectual sever, insa cu o creativitate deosebita. Conceptul de gifted apare la intersectia celor trei calitati: inteligenta, creativitatea si automotivarea, fiecare dintre acestea putand fi descoperita si in lipsa celorlalte doua. Nu exista nici o corelare intre succesul social si supradotare, multi supradotati putand fi victima excluderii sociale din cauza competitivitatii lor deosebite. Astfel cel mai inteligent om al secolului 20 cu IQ masurat de 180, Billy Sidis, a murit tanar dupa ce a ocupat cea mai inalta pozitie sociala, cea de bibliotecar public, desi stia de copil 100 de limbi straine in care traducea spontan, descoperise prin eforturi de logica gaurile negre cu cateva decenii inaintea fizicienilor si astronomilor si terminase facultatea la varsta la care altii nu terminasera liceul. Desi potentialul deosebit al oamenilor si copiilor supradotati le dau acestora posibilitatea de a rezolva problemele deosebite si crizele umanitatii, ei sunt o populatie cu un mare risc social si nevoi deosebite si trebuie protejati si utilizati pentru a putea sa-si realizeze propriul potential. Un alt fapt relevant este ca procentul de supradotati din randul infractorilor depaseste cu mult media statistica, ceea ce poate fi interpretat ca o reactie contra sistemului ce i-a oprimat in loc sa-i stimuleze - reactie pe care o pot avea copiii supradotati intr-un mediu care nu le ofera factorul nurture. Supradotarea poate fi de asemenea ascunsa din considerente de protectie sociala. Multi supradotati isi inhiba dezvoltarea personala pentru a putea trai printre ceilalti oameni fara a crea reactii adverse sau ascund supradotarea proprie prin hobby-uri unde pot fi performanti fara a fi in pericol de excluziune din grupul social. In general acesti supradotati nu recunosc ca au abilitati deosebite, considerand ca sunt oameni comuni cu o buna formare profesionala sau cu hobby-uri personale. In cazul lor atat nature cat si nurture poate functiona in mod deficient, in primul rand datorita negarii naturii proprii si in al doilea rand datorita contextului social nefavorabil. Acest oameni prezinta frustrari deosebite si nu sunt putine cazurile de copii supradotati cu tendinta de abandon scolar sau de adulti supradotati care si-au taiat o nisa noua si personala pe care s-au dezvoltat creand eventual noi tehnologii sau noi campuri de interes, ca o rezolvare a frustrarilor proprii si ca o reactie la ostilitatea sociala. Deseori mediul lor social nu le recunoaste natura proprie si-i trateaza drept altceva decat sunt creand adevarate drame emotionale, foarte puternice datorita naturii asincrone a supradotatilor. Daca sistemul educativ face acest lucru in mod curent, valabil pentru vizualii-spatiali care au caracteristici de personalitate opuse auditorilor-secventiali, atunci se creaza o adevarata industrie a frustrarilor la o clasa mare de copii care au si cel mai mare potential creativ si de rezolvare a problemelor complexe. Factorul nurture devine extrem de important in acest caz. -Caracteristicile cognitive, supradotati i talentai afective i sociale ale copiilor

Daca caracteristicile cognitive sunt masurabile prin testele de IQ (intelectual coeficient), cele afective sunt masurabile prin EQ (emotional coeficient), cele sociale sunt masurabile prin SQ (social coeficient). Primele doua tipuri de masuratori sunt validate prin teste psihometrice bine definite si rulate in timp. Al treilea tip de masuratoare este mai putin utilizat datorita caracterului divergent comportamental al copiilor supradotati. De altfel mai apare inca un tip de SQ, de data aceasta spiritual coeficient, care se manifesta cu mai mare frecventa la o parte a supradotatilor. Aceasta se intampla datorita faptului ca in urma confruntarii cu societatea in care deseori supradotatii au de suferit; ei se interiorizeaza si se dezvolta in relatie mai directa cu universul din afara societatii, de exemplu universul stiintific, cel religios sau cel artistic. SQ-urile prezinta asimetrii la supradotati, ei avand o imensa capacitate de comunicare atat cu mediul social de supradotati cat si cu universul inconjurator al carui mesaje le poate intelege sub forma de paradigme sau legi, teoreme sau I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
10

formule. La supradotati exista fenomenul trairii cunoasterii nu numai pe componenta intelectuala, ci si pe cea afectiva si spirituala, in mod special cand acesti supradotati prezinta caracteristici intelectuale si de personalitate deosebit de inalte. Se poate spune insa ca la baza dezvoltarii capacitatilor supradotatilor sta inteligenta emotionala care le permite evolutia personala in directa corelatie cu problemele mediului inconjurator. Aceasta inteligenta emotionala este cea care stimuleaza dezvoltarea inteligentei analitice de tip IQ care permite gasirea de solutii la problemele diverse, iar inteligenta spirituala si cea sociala se poate spune ca se dezvolta pe suportul inteligentei analitice in momentul in care supradotatul ajunge la gandire dinamica si complexa. In acest caz se produce si un salt in utilizarea logicii proprii de la logica formala la cea abductiva. Fenomenul evolutiei inteligentelor se manifesta in mod egal si la copii talentati ce prezinta abilitati deosebite pe campuri inguste de exprimare. In acest caz se pot identifica trasee de evolutie complet personalizate a supradotatilor, fara a avea nici un fel de logica proprie. Un exemplu in acest sent este matematicianul Steiner, descoperitorul inversiunilor, care pana la varsta de 16 ani a fost cioban pe munte, el invatand la acea varsta sa scrie si sa citeasca dupa ce a plecat de pe munte, care insa a ajuns la treizeci de ani sa publice lucrari de matematica si apoi sa devina profesor universitar. In cazul lui Steiner inteligenta emotionala dublata de un simt al observatiei absolut deosebit au dezvoltat inteligenta spirituala fara a trece printr-un antrenament de dezvoltare a logicii. Steiner dicta teoremele fara a le pregati dinainte, acelasi lucru fiind valabil si pentru Ramanujan, un alt matematician celebru care citise o singura carte de matematica inainte de incepe sa produca rezultate remarcabile fara demonstratie. In cazul talentatilor sunt suficiente exemple de muzicieni celebri care au produs fara sa fi fost instruiti in prealabil si care prezentau inteligenta emotionala si spirituala deosebita. Multi dintre supradotatii cu astfel de caracteristici au o capacitate de transmitere a informatiilor ce depaseste cu mult capacitatea de absorbtie a informatiilor caracteristica mediului lor social. Identificarea copiilor gifted i talented -Fundamentele procesului de identificare Identificarea copiilor supradotati si talentati este o problema la care se lucreaza de multa vreme. Exista in acest moment mai multe directii de lucru in aceastaproblema. Una dintre directii este cea a psihometriei unde caracteristicile identificabile sunt masurabile. In directia psihometriei exista curente pro si contra, deoarece nu toate caracteristicile psihicului uman pot fi masurate pe un sistem de scalare multiliniar. Astfel exista oameni de stiinta remarcabili, inclusiv premianti Nobel, care nu au un IQ care sa-i clasifice drept gifted. In cazul acestora sunt alte caracteristici care i-au facut performanti si care nu se regasesc in testele IQ. Howard Gardner, creatorul teoriei inteligentelor multiple, este unul dintre adversarii testarii prin mijloace psihometrice care evident nu acopera toate directiile de supradotare ale creierelor umane, ci prezinta reductionist doar anumite caracteristici psihologice ce nu sunt relevante pe toate directiile de manifestare a evolutiei personalitatii umane. Pe de alta parte testele psihometrice sunt mijloace bine definite si relativ usor de administrat, ceea ce le face extrem de utile in sistemele mari de educatie unde trebuie testati numerosi copii. In gifted education se folosesc prin traditie doua teste psihometrice ce si-au dovedit utilitatea si concordanta cu evolutia ulterioara a copiilor. Acestea sunt Stanford Binet 5 in cea mai moderna versiune, si testul Wecsler (Wisc). Sistemele de scalare a celor doua teste nu sunt insa identice, astfel un scor pe Wisc este totdeauna mai mic decat un scor pe Stanford Binet pentru aceeasi persoana. In general testele psihometrice au limite superioare de scor ce nu pot fi depasite prin numar de raspunsuri exacte. In cazul in care se intampla acest lucru se iau in consideratie parametri suplimentari ca viteza de raspuns ce permite scalarea in continuare peste limita testului. Se considera gifted o persoana ce are un IQ de peste 120 pe WISC sau de peste 130 pe Stanford Binet. Aceste persoane reprezinta intre 2 si 6 % din populatia

I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
11

statistica. IQ foarte mare este de peste 180 pe Stanford Binet, existand diferente pana la 280 cunoscute in lume. Intre diferitele valori ale IQ si pachetul comportamental a supradotatilor exista corelatii ce pot fi evidentiate. Astfel se constata statistic un IQ de aproximativ 150 plus sau minus 10 unitati la lideri. Cei cu IQ peste aceasta limita nu mai sunt agreati ca lideri de catre populatie. O scalare a pachetelor comportamentale se poate gasi in urmatorul material. Inteligenta si geniul 1. 1.01 1.1 1.2 1.3 1.31 1.4 Inteligenta exista (in sens Platon) Pentru teoria coeficientilor de inteligenta, inteligenta este observabila (in sens Heisenberg) Coeficientul de inteligenta masoara inteligenta in urmatoarele directii: matematica, stiinte, filozofie si literatura Termenul inteligenta este identificat cele din 1.1 printr-o metoda de izomorfism (in sensul lui Sidis) Exista o clasificare normata a inteligentei; aceasta corespunde cu scala coeficientului de inteligenta Aceasta clasificare normata masoara nu numai viteza de rezolvare ci si capacitatea de a rationa. Pe scala coeficientilor de inteligenta, exista faze critice ce corespund cu aspecte calitative. Valorile fundamentale ale fazelor critice sunt egale cu: 1/1000, 1/1000000, 1/1000000000 (in sensul raritatii), corespunzind cu 150, 176, 196 in sensul coeficientului intelectual. Aspectele calitative ale acestor valori fundamentale corespund (intr-o maniera suficienta, dar nu neaparat necesara) respectiv cu gifted, geniu si geniu universal. Gifted (supradotat) este o singularitate pe harta cognitiva a omenirii. Geniul este o singularitate generica pe harta cognitiva a omenirii. Geniul este un supradotat creativ Actul creativ, via gindire, este conditia sine qua non a existentei sale. Pentru cognitivul dinamic, geniul este un punct de atractie. Geniul universal este singularitate esentiala pe harta cognitiva a omenirii. Geniul universal este un geniu a carui existenta, prin munca sa, transforma umanitatea. Pentru cognitivul dinamic, geniul universal este un punct superatractiv. Geniul universal este in mod necesar altruist. Arhetipuri de gifted (supradotati), genii si genii universale:Ahile, Ulise si Prometeu Paradigme de genii: Champoleon, Chomsky, Descartes, Feynman, Hawking, Newton, Nietzsche, Ramanujan, Voltaire and Wittgenstein. Paradigme de genii universale : Archimedes, Aristotle, Dostoievsky, Einstein, Galileo, Goethe, Leibniz, Pascal, Socrate si Da Vinci. Exista corelatii intre conceptul de inteligenta si cel de cultura, gindire si descoperire, cind acestea sunt extreme. Daca coeficientul de inteligenta este mai mare de 150, se poate vedea o corelatie intre inteligenta si cultura. De la aceasta valoare individul foloseste un substrat cultural imbogatit. Testele verbale fara limita de timp, sunt eficiente in masurarea acestei corelatii. Aceste teste dind acces cunostintelor enciclopedice, aspectelor culturale sau proiectiilor mentale a creatorilor lor nu pot fi in orice caz negative. Daca coeficientul intelectual este mai mare de 160, se observa o corelare intre inteligenta si gindire. Ca punct de plecare se pot considera viteza de intelegere si puterea de gindire. Testele spatiale si numerice, nelimitate in timp, sunt eficiente in masurarea acestei corelatii. Inteligenta si gindirea sunt diferite. Prima este fluida si mostenita, cealalta este cistigata si cristalizata. Putem invata cum sa gindim, nu cum sa fim inteligenti. Testele rapide masoara inteligenta simpla, in timp ce testele nelimitate in timp masoara gindirea complexa. Inteligenta este materialul pe care se structureaza gindirea. Gindirea este limbajul inteligentei I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
12

2. 2.01 2.1 2.2 2.21 2.211 2.22 2.3 2.31 2.32 2.33 3. 3.1 3.2

4. 4.1 4.1.1 4.1.2 4.2 4.2.1 4.2.2 4.2.3 4.2.4 4.2.5 4.2.6

4.3 4.3.1 4.3.2 4.3.3

Daca coeficientul de inteligenta este mai mare decit 176, vom nota o corelare intre inteligenta si capacitatea de a descoperi. Plecind de la aceasta valoare individul testat trebuie sa i-si foloseasca capacitatea de descoperire. Numai testele extreme au capacitatea de a masura aceasta corelatie. Spiritul de sinteza genereaza nevoia de creatie. Descoperirea este finalitatea inteligentei.

Concepte caracteristice inteligentelor foarte inalte 5. 5.1 5.1.1 5.2 5.3 5.3.1 5.3.2 5.3.3 5.3.4 5.4 5.5 5.6 5.7 5.8 5.9 6. 6.1 6.2 6.3 6.4 6.4.1 6.4.2 6.4.3 6.4.4 6.4.5 6.4.6 6.4.7 6.4.8 6.5 6.5.1 6.6 Grupul este superior sumei partilor Atentionarea asupra caracteristicilor singularitatilor cognitive implica nevoia de structura. O structura de grup apare din insumarea elementelor grupului (in sens Galois) Topologia grupului este neuronala si interconectata, (in sens Changeux) Fiecare element ilumineaza celelalte elemente (in sens Grothendiech) Combinatia de algoritmi abstracti sunt transformati in grup intr-o abstractizare globala Sinergia grupului duce la o influenta globala unificatoare (pentru grup) Aceasta influenta genereaza o euristica. Aceasta euristica este o paradigma a non-uniformitatii (creative) in sensul lui Hofstadter) Grupul este locul furtunilor de idei Daca grupul atinge o masa critica, atunci el devine un loc de creativitate si descoperire. Dintr-un punct de vedere ontologic, memoria grupului este auto-similara (in sensul lui Mandelbrot) Daca grupul este prometeic, atunci el devine un model pentru umanitate. Idea de grup este identificata cu aceea de societate. Societatea este un sistem mental. Societatea este o structura deschisa (in sens Eco) Societatea este multidisciplinara in acord cu 1.1 Societatea urmeaza principiile teleologice Societatea este conceputa ca un centru de problematici ale caror scopuri principale sunt: Studiul inteligentei (in sens Jensen). Studiul complexitatii. Studiul fundamentelor cunoasterii. Studiul proceselor ireversibile (in sensul lui Prigogine) Recunoasterea paternelor prin moduri de perceptie globala. Intrebari asupra izomorfismelor conceptelor, legilor si a proprietatilor emergente (in sensul lui Bertalanffy) Intrebari asupra conceptelor invariante. Crearea de modele generice cognitive prin matematica. Crearea de paradigme prin formalizare lingvistica (in sensul lui Kuhn) Societatea urmeaza principiile globalismului. Aceasta abordare este holistica Munca creaza existenta

In general pachetele comportamentale si nivelul inteligentei permit pentru psihologii cu multa practica caracterizarea supradotarii prin tehnicile de tip interviu. Nivelul de preocupari si orizontul de interes al copiilor le caracterizeaza la fel de bine supradotarea ca si testele psihometrice- pe directii unde testele psihometrice nu actioneaza interviul poate da rezultate exceptionale. Desi interviul poate fi considerat superior in identificarea supradotarii exista totusi probleme in administrarea pe o populatie numeroasa cum este masa de copii din sistemele educative, de aceea se foloseste mai des sistemul testelor psihometrice. -Identificarea ca proces al lurii de decizii Tipuri de inteligenta si caracteristicile supradotarii 1.1. Inteligenta instinctuala Este o forma de inteligenta particulara fiecarei specii, imprimata genetic si cu care toti ne nastem. O observam in obiceiuri care uneori ne contrariaza propria logica dar pe care nu le putem evita sa apara, ca de exemplu reactia adversa fata de serpi sau paianjeni a multor oameni. 2.2. Inteligenta intuitiva Inteligenta intuitiva este abilitatea de a invata lucruri complexe si de a rezolva probleme complexe la nivel subconstient. Acest tip de inteligenta asigura adaptarea la un mediu nou si necunoscut, invatarea din mers a unei limbi sau abilitatea de a supravietui in imprejurari confuze si haotice. Acest gen de inteligenta este deseori mai bun in rezolvarea problemelor complexe decit inteligenta logica senzoriala. I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
13

3. 3. Inteligenta senzoriala Abilitatea de a conecta logic diferite cunostinte sau fapte ne da si posibilitatea de a a descoperi noi reguli si de a gindi metodic. Apare cu precadere la etape mai mature in cresterea copiilor. Aceasta categorie este in general definita ca inteligenta, deoarece se datoreaza gindirii constiente, in timp ce celelalte tipuri de inteligenta scapa deseori analizei psihologice. Inteligenta senzoriala este frecvent folosita pentru depistarea relatiilor si a detaliilor de gindire lineara si este folosita pentru a lista caracteristicile de gindire si personalitate a copilului supradotat. Aceste tipuri de inteligenta permit crearea de teste psihometrice care dau directii relativ bine definite de caracterizare. In cadrul acestor directii se fac estimarile privind supradotarea prin pachete comportamentale specifice categoriei gifted. Identificarea nivelului de dotare intelectuala este un proces extrem de complex si nici o taxonomie nu acopera integral caracteristice ce trebuie identificate. Din acest motiv exista diferite abordari ce considera diferite aspecte ale supradotarii, insa nici o teorie actuala nu integreaza toate cunostintele in acest domeniu. In general se face o identificare cu specificitate pe nevoile momentane a societatii. Aceste nevoi pot fi dependente de factori dinamici ce au o valabilitate pe dimensiunea importantei pe o perioada de timp. De exemplu daca in vechea Grecie exista idealul omului echilibrat fizic psihic si intelectual ca un standard de identificare a celui gifted, in timpurile moderne definitia dotarii tine de atingerea unor performante deosebite pe campuri limitate de activitate, ceea ce este extrem de departe de viziunea greaca antica. Supradotarea unui copil ce traieste in jungla va tine de performantele de confruntare cu dificultatile traiului in jungla. Acel copil va fi environmentally gifted neavand in mod necesar alte directii de supradotare. Decizia identificarii se face pe nevoile realitatii inconjuratoare sau a programelor ce trebuie rulate. Astfel daca este nevoie sa se faca o identificare a abilitatilor pentru un program de leadership, vom selecta un numar de trasaturi care definesc directia abilitatilor cerute de piata, apoi se vor face studii statistice asupra pachetelor comportamentale asociate acestor trasaturi iar in final se va evalua performanta pe aceste directii. Un exemplu in aceasta directie va fi dat in continuare. Pe acest exemplu se pot vedea directiile de analiza si modalitatile de cuantificare a valorii abilitatilor prin pachete comportamentale tip. Acest gen de abordare tine atat de actul de decizie al selectiei cat de controlul progresului pentru cei selectati in programe concrete.

: Atentie alerta Atentie, vigilenta, sensibilitate in clasa si in afara clasei, percepe si reactioneaza la ceea ce percepe

1 2 3 Frecvent neatent, distrat, preocupat si indiferent, pasiv, se angajeaza in propgrame foarte putin, absent si visator, intreaba lucruri prostesti 1 2 3 Dorinta redusa de cunoastere, scopuri vagi, nerealiste sau inexistente, atitudinea lasama sa te las

4 5 6 Atentie moderata, activ la fazele interesante, ocazional atentia lipseste complet, ocazional intreaba, de obicei raspunde la intrebari 4 5 6 Hotarare moderata pentru premii, avansare in cunoastere, acumulari personale, scopuri moderate cu sacrificii

Ambitie Dorinta de cunoastere, recunoastere, avansare superioara, hotarare de a acumula cunostinte,

7 8 9 Complet absorbit de munca, da atentie nedivizate, pune intrebari pertinente, da raspunsuri inteligente si iuti, perceptiv la orice problema 7 8 9 Ambitios, decis, dornic de evolutie personala pozitiva, gata sa se sacrifice pentru a atinge telul propus, realist si cu I R S C A Gifted Education

Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
14

scopuri realist inalte Abilitati de adaptare la stress Abilitatea de a se lupta cu frustrarile date de viata scolara, de locurile de joaca si de cerintele scolii

moderate 1 3 2 4 6 5

scopuri inalte 7 9 8

Se implica in dispute pe locul de joaca sau de munca, este argumentativ, protesteaza cu usurinta dupa esecuri sau incidente 1 2 3 Incapabil sa se detaseze de traditii si sa genereze idei noi, solutii si dezvoltari, evidenta lipsa de idei noi

Creativitateoriginalitate Capacitate si dorinta pentru actiuni si solutii constructive, rationale, neortodoxe, independente.Est e inteligent si inventiv, ingenios si productiv, imaginativ si inovator in ganduri si actiuni Curiozitate si interes Participativ,dedic at si doritor sa stiece, cum, de ce, unde, cand prin studii intensive, focusat si exploratoriu cu investigatii minutioase

In general implicat comportamental in joc sau munca cu comportamente acceptabile, cu maniere si respect fata de reguli 4 5 6 De obicei accepta constructii originale si neortodoxe, ingenioase si constructiviste, are abilitati de imbunatatire in arii particulare, este de obicei dependent de anumite directii 4 6 5

Creaza o impresie foarte favorabila, manierat si respectuos cu colegii si profesorii

1 3

7 8 9 Ingenios, inventiv, productiv, iute in abordarea problemelor si in dezvoltarea de mijloace de testare. Este plin de viata, fertil in idei practice, in imaginatie, original in idei noi 7 8 9 Ganditor analitic, curios, intelectual, energic, interesat in mare masura de nou. Ce este nefamiliar ii trezeste curiozitatea, pune intrebari penetrante, este inspirat de investigatii, este independent, manifesta sete clara de cunoastere. 7 8 9 Forta deosebita, perseverenta, rabdare, efort, persistenta si concentrare pe tintele propuse. Este constiincios, neobosit, energic si intreprinzator I R S C A Gifted Education

Nereflexiv, neinteresat, indiferent si ingust la minte. Este nesimtitor la problemele intelectuale, este dezinteresat sau cu interes redus in intrebari clare

Moderat interesat in subiecte scolare si in fenomene naturale, intreaba pe diferite teme, este ocazional interesat in activitati exploratorii

Harnicie Perseverenta, rabdare, persistenta, capacitate de a dori sa atinga o tinta pana la capat

1 2 3 Lipsa clara de efort, de persistenta, de perseverenta sau aplecare pe un domeniu. Usor de distras de descurajat, cere continuu sa fie impins de la

4 5 6 Rabdare medie, perseverenta si aplecare pe tintele propuse. De obicei isi indeplineste sarcinile, uneori trebuie stimulat

Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
15

Judecata Abilitate de a rationa, de a face rationamente pana la deciziisi concluzii logice, de a anticipa si a evalua rezultatele si actiunile alternative, de a gandi orientat spre viitor

spate. Este indiferent la pierderea timpului si rareori izbandeste atingerea unor tinte 1 2 3 Foloseste mijloace neglijente si neadecvate pentru a se apropia de rezolvarea unei probleme, neglijeaza sau interpreteaza gresit faptele, formuleaza ilogic, nepracxtic si inexact decizii si concluzii 1 2 3 Isi supraestimeaza abilitatile, increderea in sine, sau este ezitant, nesigur si cu tendinta de retragere 1 2 3 Relativ independent, neincrezator, neadaptabil, iresponsabil in executarea sarcinilor si obligatiilor sau promosiunilor. Intarzie cu sarcinile de lucru, are nevoie permanenta de supraveghere 1 2 3 Un supus lipsit de initiative. Este incapabil de a initia si de a organiza pe ceilalti catre scopurile grupului

4 5 6 Considera mai mult faptele si variabilele, in mod usual vede relatii. Decizii in general bazate pe gandire logica, ocazional ajunge la concluzii

Incredere in sine Este increzator in propriile abilitati, opinii, actiuni si obiective

4 5 6 De obicei are o rezonabila incredere in sine, ocazional este decontractat sau are nevoie de incurajari 4 5 6 In general de incredere, adaptabil, punctual in executie, destul de responsabil in promisiuni si obligatii, ocazional are nevoie de supraveghere

Poti depinde de ei? Increzator, adaptabil, responsabil, predictibil, promisiuni si obligatii indeplinite, punctual in indeplinirea sarcinilor

Leadership Abilitate si initiativa catre organizarea, stimularea si influentarea actiunilor de grup

4 5 6 Moderat ca eficienta in conducerea altora, in management, in influentarea altora in situatii obisnuite. In mod obisnuit nu face

7 8 9 Foloseste mijloace exacte si responsabile de a se apropia de o problema. Este sistematic si discriminatoriu in analizarea si luarea de deciziilor, are claritate in gandire si consistenta logica, este practic so accepta deciziile 7 8 9 Incredere in sine, echilibru, incredere in propriile abilitati si in propriile actiuni si optiuni, este calm si fara frici 7 8 9 In mod obisnuit constiincios, de incredere, adaptabil, responsabil, punctual in indeplinirea obligatiilor, promisiunilor sau sarcinilor de lucru, Are un inalt simt al datoriei, rareori necesita supraveghere 7 8 9 Un lider eficient, capabil sa inspire incredere, influenteaza, stimuleaza, organizeaza eforturile catre scopurile grupului I R S C A Gifted Education

Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
16

fata la situatii dificile de grup Daca punem acest tabel in corelatie cu tipurile de inteligenta instinctuala, intuitiva, senzoriala, putem trage anumite concluzii despre utilizarea acestor forme de inteligenta si pachetele de comportamente pe care le induc. Sa nu uitam ca inteligenta multipla permite unei persoane sa aiba performante deosebite pe o directie si nici un fel de performante pe alte directii. Cazurile extreme sunt idiotii savanti care au capacitati uimitoare pe directii singulare si incapacitate profunda in orice alta directie. In general insa copilul gifted are capacitatile distribuite la nivel inalt pe toate directiile si prezinta abilitati in multe directii. La copii talentati se pot descoperi abilitati in anumite directii si probleme serioase in alte directii. Nu se poate face insa o corelare totala in aceasta directie deoarece exista zone abandonate de interes si la copilul gifted datorate dezvoltarii asincrone a acestuia ce a permis depasirea domeniului de interes cu oarecare timp inainte. In general dupa cunoasterea caracteristicilor unei scoli de gifted education fiecare scoala isi face propriul sistem de selectare pe abilitati specifice, avand insa si instrumentarul psihometric pentru testarea abilitatilor generale. Astfel de scoli pot fi foarte specializate pe un camp de activitate, ceea ce cere abilitati specifice. Corelarea instrumentelor de identificare specifice diferitelor oferte educationale si specializari a unitatilor scolare se face in general prin schimburi de experienta cu unitati similare ce lucreaza in acelasi program de gifted education, eventual in alte parti ale lumii. Tipurile de inteligenta sunt inegal reprezentate la copii gifted pe diferite arii de dezvoltare. In general inteligenta senzoriala se coreleaza pozitiv cu inteligenta emotionala ce poate fi testata. Pe baza inteligentei emotionalesenzoriale se dezvolta in cadrul inteligentei senzoriale si etajele inteligentei analitice, critice, laterale, spirituale, etc. Acest fapt este foarte relevant in dezvoltarea de metodologii didactice in care capacitatea de absorbtie a informatiei rafinate este antrenata in paralel cu capacitatea de procesare logica a acestei informatii si cu dezvoltarea de abilitati. Deciziile pe care le ia o scoala in directia dezvoltarii de programe specifice de gifted education tin in mod direct de strategiile selectate si antrenate pentru dezvoltarea acestor forme de inteligenta si a abilitatilor, precum si pentru selectarea copiilor care pot fi cel mai bine serviti de catre politica scolara si curricula specifica scolii. - M o d e l e d e i d e n t i f i c a r e ; s t i l u r i d e n v a r e Procedura de identificare trebuie facuta cu grija implicand: parinti, elevi, profesori si profesionisti in evaluare. Identificarea trebuie sa fie: -pe intreaga perioada scolaritatii -sa foloseasca criterii multiple -sa fie incluziva -sa fie dinamica si continua -sa fie corecta din punct de vedere cultural -sa se asigure ca toate directiile de supradotare si ariile de talent sunt identificate -sa recunoasca gradele de supradotare si talent -sa fie organizata si legata de diferentierea traseelor de educatie -sa fie deschisa pentru identificare precoce si sa identifice toate stagiile supradotare -sa primeasca informatii de la toti cei implicati Trasaturile caracteristice apar de la varste fragede. Nu toate trasaturile sunt exclusive dar copii supradotati le poseda in cel mai inalt grad (Silverman 1993)

de

Caracteristici intelectuale Exceptionala abilitate in rationare Curiozitate intelectuala Viteza mare de invatare

Caracteristici de personalitate Reflexiv Nevoia de a intelege Nevoia de stimulare mentala I R S C A Gifted Education

Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
17

Usurinta in abstractizare Perfectionism Gandire complexa Nevoia de precizie si logica Imaginatie vie Excelent simt al umorului Preocupari morale precoce Sensibilitate, empatie Pasiune pentru invatare Intensitate Putere de concentrare Perseverenta Gandire analitica Acuta auto-stimulare Gandire divergenta/creativitate Non conformism Puternic simt al dreptatii Contestarea autoritatii Capacitate de reflexie Tendinta de introvertire . Nu toate caracteristicile supradotatilor sunt pozitive ci exista si trasaturi negative dintre care enumeram: -incapatanarea -neparticiparea in activitatile clasei -lipsa de cooperare -cinism -neglijenta si dezorganizare -tendinta de contestare a autoritatii -frustrari emotionale -sunt distrati -slab interes pentru detalii (Davis si Rimm 1998) -Politici educative Urmatorul material este transferat din experienta de mai multe decenii australiana in gifted education: Columbus Group 1991 Aproximativ 5% din populatie are IQ mai mare decat 126. Asta inseamna cam 50000 la fiecare milion de oameni. Supradotarea este identificata la oameni luand in considerare doua deviatii standard plecand de la media statistica data de testele IQ. Aceasta corespunde cu aproximativ 3 % din populatia statistica umana. Exista mai multe categorii de supradotare care sunt: Gifted Highly Gifted Extremely Gifted Profoundly Gifted IQ peste 130 IQ peste 140 IQ peste 160 1:100.000) IQ peste 180 (aproximativ 1:100) (aproximativ 1:1000) (1:10.000 pana la (1:1.000.000)

Exista un volum crescut de cercetari sociologice care atrag atentia asupra ratei crescute de sinucideri juvenile, divorturi, probleme de relatie. Pe parcursul vietii o persoana supradotata va intalni incurajare si criticism, discriminare si hartuire, suspiciune si speranta de realizare personala in special in campul muncii. Interventia timpurie poate ajuta acesti sensibili si profunzi ganditori sa devina excelenti membri ai societatii in loc de a deveni niste ermiti traind in frica reactiilor adverse datorate abilitatilor lor cognitive. Topica Problema Identificarea supradotatilor Identificarea copiilor supradotati este mai mult decat un procentaj IQ pe curba lui Gauss. Este nevoie de metodologii mai integratoare pentru a recunoaste copii supradotati. Copii supradotati apar in toate formele si marimile. Uneori copii supradotati ascund propriile abilitati sau au probleme la teste. Copii supradotati pot refuza sa obtina rezultate superioare la teste. Uneori supradotatii pot fi extrem de sensibili si atunci dau I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
18

Tema

rezultate slabe la teste. Sunt necesare metodologii de identificare complexe care sa ia in considerare factori incluzandu-i pe cei academici, de sport, psihologici si cognitivi ai acestor copii. Comentariu Este nevoie sa se gaseasca metode de identificare specifice pentru copii supradotati. Un sistem de identificare flexibil trebuie sa cuprinda o multitudine de factori.

Recomandarea

Topica Problema

Alocarea de resurse Membrii NSW Gifted and Talented Childrens Association, inscrisi in programul GERRIC la NSW University si participanti la grupurile de discutii (gifted discussion groups) si la conferinte vin din toata Australia. Nu exista nici o cheie definind caracteristici demografice sau geografice in identificarea supradotatilor. Alocarea de resurse s-a facut disparat si ad hoc si s-a bazat mai mult pe o abordare reactiva decat pe o strategie proactiva. Cum copii supradotati exista in toate segmentele populatiei trebuie gasite resurse corect distribuite care sa ia in considerare distributia acestor copii. Acolo unde nu exista nici un fel de resurse locale trebuie orientate extra fonduri si cautate oportunitatile de finantare, in special in mediul rural si in ariile isolate sau dezavantajate. Ar fi de mare ajutor existenta unei alocari deschise bugetare pentru educarea copiilor supradotati iar aceste consideratii sa tina seama de conditiile locale sociale si economice. Sunt prea multe presupuneri ca supradotatii pot fi gasiti numai in suburbiile bogate ale metropolelor sau ca ei traiesc in metropole mai degraba decat in zonele rurale. In realitate copii supradotati se gasesc in toata tara, dar zonele rurale sunt mai dezavantajate din punct de vedere economic, astfel dand mai putine optiuni supradotatilor la ei acasa. Copii supradotati se gasesc in toata Australia si fiecare copil supradotat trebuie sa aiba aces egal la resursele din gifted education cu recunoastere deosebita pentru zonele dezavantajate.

Tema

Comentariu

Recomandarea

Topica Problema

Diferenta dintre sexe Nu exista caracteristici definitorii ale supradotarii care coreleaza in mod specific cu sexul copiilor, in care sa se precizeze ariile lor de dezvoltare a abilitatilor Unii elevi sunt clasificati pe criterii de sex si nu pe abilitati personale Este necesara o statutare asupra oportunitatilor egale de studiu ale copiilor supradotati fara discriminare datorata sexului acestora. Oportunitatile educationale pentru copiii supradotati trebuie in mod egal oferite atat baietilor cat si fetelor. I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
19

Tema

Comentariu

Recomandarea

Topica Problema

Finantare Finantarea educatiei supradotatilor este deseori obtinuta dintr-un buget general, in loc sa fie acordata separate acestor copii cu nevoi speciale de educare si de integrare sociala. Daca fiecare finantare pentru pentru resurse extra pentru gifted education vine de la un buget separat, in scoli trebuie sa existe un aranjament bugetar standard sau o alocare bugetara de stat. Copii supradotati se identifica, ca si copii cu nevoi speciale, in conformitate cu nevoile lor de resurse suplimentare care sa le permita sa-si realizeze potentialul. Resursele pentru gifted education trebuie sa fie o parte separata in procesul bugetarii si trebuie alocate fonduri specifice in cazul copiilor cu nevoi speciale. Aceste fonduri specifice trebuie alocate pentru finantarea educatiei supradotatilor.

Tema

Comentariu

Recomandarea

Topica Problema

Trainingul profesorilor Profesorii nu au cunostintele necesare pentru a identifica supradotatii si pentru a aplica strategii optime de educare si indrumare. Prea multi profesori nu au cunostinte privind tehnicile de invatare a supradotatilor, strategiile manageriale ale claselor de supradotati sau munca suplimentara necesara pentru dezvoltarea copiilor supradotati. In plus acesti profesori nu au acces la resurse adecvate pentru dezvoltarea profesionala proprie sau pentru modernizarea tehnicilor personale in acest domeniu. Atat profesorii in activitate cat si viitorii profesori au nevoie de o mai buna cunoastere si intelegere a factorilor si strategiilor din educarea copiilor supradotati. Procesul educativ include munca extinsa cu supradotatii, procedeul accelerarii si aria socializarii copiilor supradotati. Universitatile si organizatiile profesionale de educatori trebuie sa stabileasca si sa ofere dezvoltare profesionala in aria educarii supradotatilor atat pentru profesori cat si pentru viitorii profesori.

Tema

Comentariu

Recomandarea

Topica Problema Tema Comentariu

Plan de educare individuala Deseori elevii supradotati sunt spontani, reactivi, cu tendinte de generalizare si cu frecventa inconstanta. Educarea supradotatilor se cere sa devina in mod real formalizata si structurata. Fiecare elev trebuie sa aiba un plan de dezvoltare individuala creat la inceputul fiecarui an si reanalizat periodic la inceputul fiecarui semestru. Fiecare elev supradotat trebuie sa aiba un plan de I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
20

Recomandarea

dezvoltare individuala plecat de la caracteristicile personale. Profesorii trebuie ajutati sa le evalueze si sa le scrie.

Topica Problema

Personal antrenat Exista multe scoli in Australia care au dificultati cu copii lor supradotati si exista o lipsa in dezvoltarea profesionala in gifted education si o lipsa de cunostinte necesare generale privind educarea, consilierea si orientarea copiilor supradotati. Fiecare scoala trebuie sa aiba acces la trainingul personalului atat didactic cat si psihologic implicati in gifted education. Fiecare scoala trebuie sa aiba cel putin un profesor antrenat in munca extinsa, accelerarea si socializarea supradotatilor. Fiecare copil supradotat trebuie sa aiba acces la un profesor antrenat in metodologiile gifted education.

Tema

Comentariu Recomandarea

Topica Problema

Consultarea parintilor Deseori copii supradotati au nevoie de munca suplimentara sau de munca individuala cu profesori, supervizare sau doar incurajare. Parintii supradotatilor sunt deseori lasati deoparte de la aceste actiuni, ceea ce respinge accesul profesorilor la resurse valoroase. Lipsa integrarii parintilor la educarea supradotatilor. Parintii trebuie incurajati sa se implice in programele educative ale supradotatilor, aceasta dand mai mult timp profesorilor sa se ocupe de elevi. Contact regulat si comunicare, raportarea catre parinti a progresului copiilor prin munca suplimentara, programele extra academice si alte activitati suplimentare.

Tema Comentariu

Recomandarea

Topica Problema

Mentoring si studii avansate Elevii supradotati sunt rareori perceputi ca fiind elevi cu nevoi speciale si deseori anumite dizabilitati trec neobservate. Copiii supradotati sunt deseori perceputi ca o problema in clasa datorita timpului suplimentar si a resurselor necesare atingerii nevoilor lor specifice.Exista impresia ca supradotatii se pot descurca si singuri datorita inteligentei lor avansate care le da un avantaj. Accesul la activitati extra curriculare sau la teme de studii avansate. Programe de studii universitare si acces la experti in campurile lor de interes ca mentori trebuie sa mearga impreuna pentru a perfectiona staff-ul professional si a da oportunitati extinse elevilor supradotati. Programele de mentoring trebuie stabilite acolo unde elevii supradotati pot avea acces la experti academici sau de business. Institutiile academice trebuie incurajate sa creeze oportunitati de prindere a copiilor supradotati in programe de studii avansate.

Tema Comentariu

Recomandarea

I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
21

Topica Problema

Resursele scolii In timp ce elevii cu nevoi speciale ce nu sunt supradotati sunt dotati cu echipament specific, materiale si staff suplimentar, nevoile copiilor supradotati sunt ignorate din cauza bugetului sau a limitarii resurselor. Materiale de studiu si topici avansate ca mediu de cultivare suplimentar. Toti elevii trebuie sa beneficieze de orice resurse obtinute pentru gifted education. Nici o resursa nu trebuie directionata doar catre copii supradotati, acestea fiind solicitate la cerere de catre orice copil. Totusi datorita materialelor de studiu avansate va fi nevoie de referinte pentru a oferi informatia ceruta de supradotati. Un anumit procentaj de colectie de librarie trebuie sa fie dedicat studiilor avansate necesare informarii copiilor supradotati.

Tema

Comentariu

Recomandarea

Topica Problema

Timpul liber al clasei Copii supradotati sunt adesea sub presiunea colegilor in clasa sau pot fi cu usurinta distrasi. Uneori supradotatii sunt folositi ca pseudo-profesori ajutand la cerere colegii sa faca temele. Desi exista anumite beneficii in aceste activitati, continuarea lor poate fi periculoasa pentru progresul lor scolar. Copilul supradotat poate avea nevoie de timp liber. Trebuie sa fie posibil pentru supradotati sa aiba timp de studiu in biblioteca sau in explorarea resurselor de pe Internet, in laboratoare unde pot fi supervizati in afara presiunii colegilor sau ale activitatilor clasei. Trebuie create conditii pentru supradotati sa lucreze in izolare sub indrumarea unui mentor sau in grupuri mici pe teme de interes, in librarii sau cu alte mijloace de informare, in afara constrangerilor sociale.

Tema Comentariu

Recomandarea

Topica Problema

Copii supradotati, nevoi speciale Exista perceptia ca supradotatii se descurca singuri si ca nu au nevoie de munca scolara suplimentara, sau ca nu au dizabilitati de invatare sau nevoi speciale. Atentionarea ca supradotatii au nevoi speciale. Trebuie sa existe o relatie publica, programe educationale sau informatii de atentionare pentru a atentiona profesorii asupra nevoilor speciale ale supradotatilor. O recunoastere a supradotarii copiilor cu nevoi speciale si stabilirea unui program de informare pentru a informa stafful scolii de de diversitatea nevoilor educative ale supradotatilor.

Tema Comentariu

Recomandarea

Topica Problema

Copii supradotati - abordari guvernamentale Resursele pentru gifted education sunt diferite in functie de stat si/sau corp educational. Sistemul de gifted education este divizat de limitarea resurselor, problemele de recunoastere si referintele materiale. I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
22

Tema Comentariu

Recomandarea

Stabilirea unui program guvernamental. Trebuie o coordonare a informatiei din gifted education, a resurselor implicate si a filosofiei de cercetare promovata de guvern, acestea fiind citate in mod necesar pe o pagina web Ministerul Educatiei si Cercetarii trebuie sa co-opteze un corp de experti pentru identificarea resurselor in gifted education.

Topica Problema

Cartea supravietuirii supradotatilor. Sistemul educational este un mediu in rapida modificare, unde managementul clasei, programele educationale si dezvoltarea personala nu sunt niciodata statice ci reprezinta expresia unor procese active. Administrarea resurselor educationale si a implicarii parintilor variaza de la un mediu la altul. Cu atat de multi educatori, consilieri, administratori ce nu au nici o intelegere reala a temelor si a factorilor ce au impact sau efect in gifted education este nevoie de un ghid informativ care sa ajute la eliminarea discriminarii si sa faciliteze comunicarea de ambele parti a celor implicati in educatie. Ar fi util sa existe un ghid care sa ajute la integrarea copiilor dotati si la comunicarea intre acestia si parintii/ educatorii sau staff-ul administrativ. Trebuie publicat un ghid national pentru copii supradotati cu detalii si sfaturi pentru cei implicati in educatia acestora.

Tema

Comentariu

Recomandarea

Topica Problema

Fondurile directionate catre copil Uneori copilul se muta intr-o alta scoala iar fondurile alocate lui sunt facute disparate, fiind redistribuite in alte programe de care copilul respective nu beneficiaza si in care nu este implicat. Daca copilul primeste fonduri de asistenta guvernamentala, acestea trebuie sa urmeze copilul care trebuie sa beneficieze de pe urma lor. Cel ce primeste fondurile trebuie sa fie o preocupare principala in programele de asistenta. Fondurile guvernamentale trebuie sa fie directionate catre copii supradotati pe nevoile lor specifice.

Tema

Comentariu Recomandarea

Topica Problema

Copii vizual-spatiali Cercetarile arata existenta a doua tipuri diferite de ganditori: vizual-spatialii si auditor-secventialii. Auditor-secventiali gandesc in cuvinte cladind in piese mici de informatie o pictura coerenta. Ganditorii vizual-spatiali sunt exact opusi auditor-secventialilor. Ei gandesc pictura intreaga, apoi exploreaza diferitele componente. Ei gandesc in imagini. In educatia actuala vizual-spatialii sunt dezavantajati. Vizualspatialii au o rata de supradotati mai mare decat procentajul mediu de supradotati si ating performante mult mai inalte. Pe de alta parte, abandonul scolar si esecul scolar sunt mai frecvente decat media. Vizual-spatialul este dezavantajat in folosirea cuvintelor si I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
23

Tema

Comentariu Recomandarea

deseori face greseli de ortografie sau prezinta dislxie. Cuvintele formeaza un al doilea limbaj si ei trebuie sa translateze cuvintele in imagini, sa rezolve problema apoi sa translateze iarasi imaginile in cuvinte. Staff-ul educational trebuie sa studieze nevoile educative ale vizual-spatialilor si sa imbunatateasca stilul propriu de predare. Un program educational si de training profesional la dispozitia profesorilor trebuie dezvoltat pentru adecvarea stilului didactic pentru vizual-spatiali si auditor-secventiali.

-Identificarea n practic: studiul unor exemple de cercetare, tipuri de elevi gifted Diverse patern-uri de personalitate se pot gasi la supradotati iar ele variaza din punct de vedere intelectual, al abilitatilor si al emotiilor. Cu cat dotarea este mai inalta cu atat copiii prezinta o intensitate mai mare a trairilor si sunt mai energici. Au fost identificate sase tipuri de supradotati si talentati: 1. cu capacitate mare de invatare, sunt dependenti si nu-si iau riscuri. Ei nu dezvolta autonomie si invata mai bine daca sunt mai auto-motivati. Reprezinta categoria cea mai usor de identificat. 2. chalengerul, este in general creativ. O lipsa de sprijin fata de acestia poate duce la rebeliune atitudine provocatoare si contestarea autoritatii. 3. elevul subpamantean, sta ascuns si isi ascunde abilitatile. Acesti elevi, in special fetele, sunt anxiosi si se simt nesiguri, deoarece vad un conflict intre succesul scolar si cel social. 4. ratatul, are o lunga istorie de esecuri scolare si cere un mare efort pedagogic pentru al motiva sa invete. Rezultatele lui slabe se datoreaza mediului educativ demotivant. 5. cu dubla caracteristica de supradotat cu dizabilitati. Deseori dizabilitatile sunt cele mai vizibile impiedicand afirmarea supradotarii. 6. autonomul in invatare, este un cititor independent si autodidact. Acest tip de elev se dezvolta excelent in programe educationale consacrate invatarii. In identificare exista cinci puncte cheie: -identificarea in toate directiile de supradotare -evaluarea folosita in interesul elevilor si acceptarea rezultatelor inegale pe diferite domenii -proceduri echitabile de identificare a celor care sunt diferiti de majoritatea supradotatilor -utilizarea surselor multiple de date -identificarea consistenta cu nivelul resurselor scolii Identificarea este observarea, monitorizarea un proces in trei etape: denominarea,

-denominarea - este identificarea supradotatilor de catre copegi, parinti, profesori, consilieri sau de catre ei insisi. Aceasta implica existenta de liste de caracteristici descrise in limbaj curent care sa fie la indemana populatiei -observarea - folosirea unor combinatii de masuratori de potential si performante. Este mai obiectiva decat denominarea. Testele de abilitate sunt folosite pentru a testa potentialul, in timp ce testele de performanta sunt utile in evaluarea performantei si clasificarea elevilor in categorii. Elevii supradotati cu dificultati de invatare pot lua scoruri mici la testele de performanta. Testele de diagnosticare sunt proiectate sa identifice ariile specifice de dizabilitate, nu sa identifice supradotarea. -monitorizarea - profesorii ar trebui sa se intrebe: Ce trebuie observat? sau Cum ar trebui notate observatiile? inaintea observatii formale a elevilor. Profesorii pot dezvolta metodologii de monitorizare care sa-i ajute la observarea elevilor. Aceste observatii pot da o imagine despre performante, interese, puncte tari, puncte slabe, abilitati. Date specifice pot fi colectate pentru a da masura eficientei observatiei. Unii elevi vor putea fi cu usurinta identificati datorita unor trasaturi caracteristice. Specialistii au nevoie sa identifice unele grupuri speciale: I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
24

-subperformantii -supradotatii cu dificultati de invatare -supradotatii cu dizabilitati -supradotatii creatori de dezordine -supradotatii cu alta limba materna -supradotatii din medii culturale diferite -supradotatii dezavantajati socio-economic -supradotatii dezavantajati prin inechitatea discriminarii sexelor -supradotatii izolati geografic Metodele de identificare trebuie sa fie realizate pe baza de varsta, stagiu de dezvoltare, domeniu de abilitate. Acestea includ: -evaluarea raspunsurilor elevilor la activitatile din clasa -denominarea de catre parinti, supraveghetori, colegi, profesori, ei insisi. -evaluarea raspunsurilor la competitii -testari suplimentare -teste standardizate de abilitati creative -teste IQ, EQ si alte teste standardizate -observatii -lista de trasaturi de comportament -interviuri -rezultate scolare Este important ca: -identificarea profesorului sa fie o componenta a unui program al intregii scoli -sa fie folosite criterii multiple -sa fie folosite atat strategii obiective cat si strategii subiective -testele psihometrice IQ, EQ sa fie utilizate in contextul altor indicatori si masuratori -elevii din urmatoarele categorii sa nu fie supra evaluati: subperformantii, cu inteligenta exceptionala, cu dizabilitati, cu dificultati la invatare, proveniti din alte medii culturale. Procesul de evaluare va fi descris in urmatorul tabel:

Rolul psihologului scolar in gifted education Psihologul nu aduce doar evaluare dar si sprijin, informare si consiliere. Psihologul poate fi un membru foarte valoros in gifted education. Acesta trebuie sa fie eficient in evaluarea psihologica si cognitiva, sa inteleaga dezvoltarea sociala si I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
25

emotionala a copiilor si sa inteleaga problemele specifice acestora ajutand la echilibrarea starii lor de bine. Psihologul va sprijini evaluarea elevilor astfel: -sfatuind in procesul de evaluare pe profesori -interpretand rapoartele de evaluare -dand consultanta asupra maturitatii sociale si emotionale a copiilor -fiind avocatul copiilor -facand legatura cu parintii si sustinatorii -sfatuind asupra impactului accesului la curricula pe directiile factorilor socio-economici, de identitate culturala, de asteptare comportamentala si aptitudinala de la un anumit sex datorate unor dizabilitati. Psihologul va fi consultat de cate ori este nevoie, dar el nu este singurul responsabil cu evaluarea elevilor - in acest proces este necesara o politica a scolii si o implicare a profesorilor, parintilor si elevilor.

Auto denominare Nume____________________________________________Anul_____________ Daca ai avea sansa sa cunosti orice persoana din trecut sa prezent, pe cine ai alege si de ce?____________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _________________________________________________ Care este material ta preferata?__________________________________________ ___________________________________________________________________ Ce iti place la aceasta materie?__________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _________________________________________________ Ce iti place sa citesti? Ex: carti, reviste, fictiune non-fictiune __________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _______________________________ Cand nu esti la scoala ce faci? __________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _______________________________ Ce fel de lucruri te intereseaza? Cunosti multe despre un anumit subiect? Ce anume? ____________________________________________________________ _________________________________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________

I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
26

Denominarea de catre parinti sau supraveghetori Numele elevului ___________________________________Anul__________________ Persoana care completeaza formularul__________________Relatia cu elevul___________ Caracteristica Isi aminteste usor fapte Majoritatea timpului Cateodata Rareori

Se exprima fluent Pune mereu intrebari Are simtul umorului Gaseste intrebuintari neobisnuite Are tendinta de a conduce sau initia activitati Este curios Are capacitate de concentrare adanca Se plictiseste usor Este un cititor avid Gandeste logic Se amesteca cu cei mai in varsta si cu adulti Este impulsiv Este un elev independent Este interesat de probleme globale

Cand a inceput copilul dvs sa citeasca? Este autodidact?__________________________ La ce varsta a demonstrat o intelegere a numerelor, puzzle-urilor, paternurilor?________ Cate carti sau reviste citeste copilul dvs intr-o luna voluntar?______________________ Are vreun interes iesit din comun copilul dvs? Daca da, care?_______________________ La ce fel de programe TV se uita copilul dvs?___________________________________ Este copilul dvs interesat de muzica? Daca da, ce invata si la ce nivel a ajuns? _______________________________________________________________________ La ce activitati participa copilul dvs inafara orelor de scoala? ______________________ Ce hobby-uri sau interese are copilul dvs?_______________________________________ Considerati ca copilul dvs are o problema sau o nevoie speciala care sa ii afecteze invatarea?_______________________________________________________________ Va rugam adaugati alte informati care credeti ca sunt relevante privitor la educatia copilului dvs_____________________________________________________________ _________________________________________________________________________________________

I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
27

Denominarea de catre professor

Simt al umorului bine dezvoltat Intodeauna isi pune intrebari Leader, preia controlul Ingrijorat de probleme globale Face lucrurile intr-un mod neobisnuit Motivatie superioara Curios Imaginatie bogata Invata independent Isi asuma riscul Caracteristica

Elevul Vocabular avansat Trasfera cunostinte

I R S C A Gifted Education

Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si Invata usor si repede Perfectionist

WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children

28

Ghid de observare Puncte slabe, puncte tari ale elevului Data: Numele elevului Tema: Calitati specifice Aria de dezvoltare

Modelul celor 3 inele Modelul celor trei inele apartine lui Joseph Renzulli Renzulli a impartit mai intai supradotarea in doua mari categorii. Prima numita supradotarea scolara este caracterizata de succes scolar la teste si la invatare. Pe acesti copii sistemul ii identifica cu usurinta. Cu toate acestea nu exista un nivel inalt de corelare intre IQ si succesul scolar. A doua categorie este supradotarea creativ-productiva. Aceasta descrie acele arii ale activitatilor umane unde valoarea inalta este plasata in dezvoltarea de materiale originale. Cele doua categorii descrise de Renzulli se coreleaza pozitiv cu auditiv secventialii si vizual-spatialii descrisi de Linda Silverman. Renzulli arata ca ambele categorii sunt importante si ca exista interactiuni intre acestea. Cea de-a doua categorie are doua subcategorii, una este creativitatea, cea de-a doua este ambitia de a atinge anumite teluri (task commitment).

I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
29

Renzulli argumenteaza ca este necesar un anumit echilibru intre aceste trei arii. Abilitatea peste medie cu creativitate nu ajunge productive fara ambitie. De asemenea abilitatea peste medie si ambitia nu devin productive fara creativitate. Pe de alta parte creativitatea si ambitia nu duc la nimic si de calitate fara abilitate peste medie. Conceptul celor trei inele a fost dezvoltat din aceasta formula, aratand cele trei arii de performanta. Performanta de tip general acopera activitati precum matematica, stiintele, limbajul, artele, religiile, in timp ce performantele specifice acopera o mare arie de activitati umane, de la city planning sau gatit la moda si decoratiuni. Formula celor trei inele descrie sapte sectoare. La intersectia celor trei inele avand creativitate, ambitie si abilitati se afla comportamentul caracteristic supradotatilor. Acestia se vor manifesta in campurile de activitate in care pot valorifica aceste caracteristici si au nevoie de o oferta educationala care sa creasca aceste caracteristici. La intersectia dintre doua inele exista alte comportamente caracteristice care se regasesc in anumite campuri de activitate ce cuprind trasaturi specifice si functionale, iar cu un singur inel se gasesc de asemenea activitati si comportamente specifice integrate profesional. De exemplu, cu creativitate si ambitie putem gasi profesiuni manufacturiere ce nu solicita o inteligenta deosebita. Cu inteligenta si ambitie putem gasi profesii ce sunt bazate pe respectarea corecta a unor reguli, precum cea de jurist sau de contabil, care nu cer o creativitate deosebita. Cu inteligenta si creativitate putem descoperi profesii mai reflexive in care se lucreaza in ritm propriu, precum cea de psiholog. De asemenea cu inteligenta dar fara creativitate si ambitie exista profesii precum cea de bibliotecar sau de comerciant, ce utilizeaza o singura caracteristica dezvoltata. Cu ambitie dar fara creativitate si inteligenta inalta putem gasi arii profesionale precum in industrie la masini de lucru unde aceasta caracteristica este utilizata. Doar creativitatea fara ambitie si inteligenta deosebita se valorifica in profesii precum gradinaritul sau moda vestimentara. Desi se pot gasi campuri de activitate in care aceste caracteristici sa dea succes social este necesar ca sa existe un inalt nivel de dezvoltare a cel putin uneia dintre cele trei inele. Educatia supradotatilor ofera cai de valorificare si stimulare a celor trei inele in mod diferentiat in functie de bagajul natural al fiecarui copil. Acesta este si motivul pentru care educatia supradotatilor poate deveni educatia supradotarii intr-un invatamant de masa, prin programele de imbogatire. Utilitatea formulei celor trei inele este evidenta nu doar pentru identificarea caracteristicilor de performanta ale copiilor dar si pentru orientarea eforturilor didactictice in mod specific astfel incat sa poata permite ridicarea nivelului acestor caracteristici. De asemenea este evidenta utilitatea formulei celor trei inele pentru orientarea profesionala a copiilor conform cu caracteristicile proprii cele mai dezvoltate si care le pot asigura cel mai mare success professional ulterior. Este important de stiut cun se pot cupla caracteristicile celor trei inele cu cerintele unor profesii pentru evita pe cat posibil atat inadaptarea socio-profesionala cat si instabilitatea intr-un camp profesional, ambele variante ducand la esec in loc de succes.

Educarea copiilor gifted: modele instructive i aplicative I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
30

-Accelerarea i imbogatirea curriculei Dezvoltarea abilitatilor si talentelor: modele instructive si aplicative Inspirat dupa School Enrichment Model descris de Joseph Renzulli Modelul de enrichment utilizat in gifted education considera talentul fiecarui copil ca prioritar pentru dezvoltarea personala a acestuia. Daca in modelul clasic de educatie cu curricula obligatorie multi copii nu se pot regasi ca elevi buni si interesati la invatatura, in cazul modelului de imbogatire acest lucru se schimba. Schimbarea se produce datorita a doi factori: posibilitatea alegerii unor domenii de studiu corespunzand abilitatilor si pasiunilor proprii si posibilitatea aprofundarii acestor domenii dincolo de impunerea pe varste cronologice a unor deschideri curiculare. Programul se poate practica in afara timpului obligatoriu de scoala, in dupa amiezile de dupa scoala sau in weekend. Concentrarea maximala a programului este pe stilurile de invatare si pe ariile de interes ale copiilor, ca si pe intarirea abilitatilor in domeniile deja clasice, dar si pe deschiderea de arii de studiu moderne. Se pot aborda domeniile clasice in compactarea curriculumului cu doi ani in avans. Acest program este destinat dezvoltarii talentelor potentiale. Desi nu este o separare radicala fata de programele educative clasice si prezente, programul pleaca de la presupunerea ca elevii actuali sunt diferit orientati decat cei care au proiectat programele clasice si tin seama de aceste orientari. Sistemul educatiei publice ce functioneaza in prezent reuseste incet dar sigur sa deterioreze interesul elevilor conducand la o masa de subrealizati. Maniera liniar-secventiala de proiectare clasica este greu de modificat printr-o reforma simpla educativa din cauza traditiei indelungate in utilizare, gasirea unor politici corecte de lucru fiind o treaba dificila. Scolile au capatat o rezistenta ca sa nu spunem imunitate la schimbare, si deseori modificarile de politici sunt luate de acestea ca o amenintare. Programul School Enrichment Model aduce insa solutii reale fiind un set sistematic de strategii pentru cresterea eforturilor elevilor, bucurie, performanta si integrarea unui larg spectru de experienta educativa pozitiva. In general experienta pozitiva este difuzata in mediul educativ existent. Aceste programe sunt in mod special fertile deoarece nu sunt incartiruite in curricula si metodologii deja impietrite ci lasa loc experimentului didactic creativ. In cadrul programului se poate folosi experienta pozitiva din educatia mondiala, se poate introduce o curricula avansata pe toate directiile de invatare unde exista interes, se poate oferi tuturor elevilor posibilitatea de a-si descoperi abilitatile si de a le imbunatati. Procedurile acestea nu sunt privite exclusiv ca modele de identificare a supradotatii ci si de crestere a abilitatilor personale a fiecarui copil. Se identifica in acest model oportunitatile, resursele si motivatiile care pot sprijini elevul sa-si depaseasca limitele, prin autoselectarea activitatilor in care sa participe. Aceasta abordare doreste sa dezvolte un inalt nivel de potentiale multiple pentru o mare populatie de elevi. Integrarea know-how-lui pozitiv din experienta mondiala in dezvoltarea acestui program are si urmatoarele caracteristici suplimentare pozitive: -se pot forma specialisti locali prin practicarea unor tiluri flexibile de lucru ce au fost validate de practica in alte parti ale lumii -elevii au posibilitatea sa dezvolte abilitati de gandire de valoare inalta intr-un mod mai riguros decat le permite acumularea intamplatoare de informatie -poate exista posibilitatea continuarii unor programe cerute de elevi care sa patrunda mai adanc in domeniile de studiu dorite de acestia. Prin acest program se deschide calea dezvoltarii personalitatii si abilitatilor multor elevi care in caz contrar au risc scolar evident. Cercetarile mondiale arata ca aceste experiente educative, curricule si metodologii de educare dezvoltate sunt programe de imbogatire (enrichment) si sunt usor transferabile in educatia de masa micsorand rigiditatea sistemului educativ si imbogatind rezultatele finale. Plecand de la o forma de educare a supradotatilor programul se adreseaza ulterior dezvoltarii de abilitati pentru toti copiii. Programul dezvolta comportamente supradotate la elevi care altfel au risc educational si o dezvoltare personala insuficient potentata de educatia clasica, dar servesc in egala masura si elevii ce sunt bine dezvoltati de catre sistemul clasic de educatie. Experienta arata ca reformele educative de pana acum nu au dus si la o imbunatatire reala a rezultatelor scolare. O curricula mai riguroasa fara materiale de studiu imbunatatite sau profesori mai antrenati nu aduce decat o presiune suplimentara in scoli. Evaluarea de performante scolare arata acest lucru. Daca plecam de la idea ca o persoana are raspunsurile corecte si ca dezvoltarea si schimbarea sunt liniare, atunci ajungem la esecurile scolare ale reformelor deja clasicizate. Singura solutie corecta este dezvoltarea unui proces de adoptare a practicilor pozitive in mod simultan cu adoptarea de politici educative de succes. Astfel nici fauritorii de politici educative nici practicienii nu vor mai actiona singuri, ci se va crea contextul corect de schimbare pozitiva prin unirea eforturilor acestora. Modelul da in acest sens o viziune la care pot sa se alinieze cu totii. Aceea ca scoala este menita sa dezvolte talente si abilitati in egala masura cu acumulari de cunostinte si comportamente. Strategia de imbogatire poate fi aplicata in orice scoala, pina in scolile din catunele indepartate si izolate, transformand scolile in locuri de cultivare a talentelor. In jurul acestui program se vor aduna si parintii si comunitatea nu doar profesorii, caci este al tuturor interesul sa dezvolte oameni care pot ulterior dezvolta la randul lor celelalte domenii. Toti pot beneficia de acest program atat copiii cat si I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
31

parintiii, comunitatea si chiar politicienii sau antreprenorii care doresc angajati competenti, inteligenti, creativi si eficienti. Acest program poate atrage si sprijin financiar local sau bugetar deoarece aduce un plus produs evident legat de dinamizarea dezvoltarii locale sau nationale, devenind un factor cheie in aceasta directie. Trei mari probleme tebuie sa ne atraga atentia in procesul educativ: actul invatarii, utilizarea timpului si procesul de schimbare in sine. Imbunatatirea scolii trebuie sa porneasca cu centrarea pe actul invatarii, unde elevii, profesorii, administratia si parintii interactioneaza continuu. In examinarea celui care invata trebuie sa tinem cont de nivelul de achizitii in aria de studiu; de interesul celui care invata intr-o anumita arie de studiu; de stilul preferat de invatare care-i imbunatateste motivatia personala. Folosirea timpului trebuie de asemenea speculata si examinata in mod critic. Structura de organizare a scolii dezvoltata in multi ani face ineficienta orice incercare de schimbare in procesul de invatare. Subiectele si ariile de studiu principale sunt privite ca o baza generala timp de cinci zile pe saptamana, alte materii fiind privite ca specializari fiind abordate o ora sau doua pe saptamana. Nu avem timp sa acoperim curricula, cum sa putem dezvolta si programe suplimentare este o formula clasica de raspuns. Se tot adauga noi presiuni legate de educatie sexuala, droguri, socializare, etc. De fapt schema de organizare este cea care risipeste timpul impunand criterii de tip cantitativ in locul celor de tip calitativ. Mai putin timp poate fi mai bine utilizat daca elevii sunt implicati in ceea ce ii intereseaza. Acest lucru se face in programele de imbogatire. Procesul de schimbare in sine, care in cadrul programului este centrat pe invatare si dezvoltare personala, face ca probabilitatea de succes sa creasca foarte mult. Scolile sunt bombardate cu bucatele de schimbare care sunt componente ale unei reforme mereu modificate si fara o viziune clara. Deseori aceste schimbari raman la nivelul dorintelor neavand un raspuns adecvat din partea practicienilor. Si mai putine informatii apar in privinta eficientei acestor masuri de schimbare sau despre metodologiile de cum se pot aplica aceste schimbari. Apar de asemenea si o multime de masuri care se bat cap in cap si de indicatii de la diverse forumulari ce sunt contradictorii. Si nimic nu se potriveste cu sistemul de evaluare a functionalitatii scolii sau ale rezultatelor elevilor. In general testele compromit toate eforturile de realizare a unor schimbari pozitive introducand o abordare liniara intr-un proces complex. Credem ca imbunatatirea educatiei se poate face printr-un proces interior, bland si cu o evolutie strategica. Aceste strategii trebuie centrate pe invatare si pe interactia dintre cei ce invata, profesori si curriculum. In stagiile initiale aceste strategii trebuie sa fie minimale dar specifice, schimbari in programul existent, utilizarea materialelor didactice, conventii curriculare. Toate acestea trebuie bazate pe practica internationala si nationala deja validata cu rezultate favorabile si aplicate pe grupuri variate etnic, cultural, economic sau cu alte caracteristici. Programul de imbogatire a educatiei poate fi administrat de catre fiecare scoala in parte. Pentru aceasta trebuie ca directorul scolii si reprezentantii grupurilor de interes din scoala sa creeze un comitet de lucru ce se va ocupa cu organizarea sa. Toti membrii comitetului (incluzand elevii) vor avea drept egal de decizie si opinie si toti trebuie sa cunoasca detalii despre modelul de imbogatire. Daca majoritatea comitetului decide implementarea acestui program atunci acesta trebuie facut cunoscut profesorilor, elevilor, parintilor si celorlalti interesati si organizate discutii in care sa participe si elevii din clasele mari. Comitetul trebuie apoi sa organizeze discutii in care sa fie reprezentati toti cei interesati fara separarea pe grupe, de parinti de exemplu. Gruparea pe interese ar duce la o grava eroare de comunicare si implementare. Discutiile trebuie finalizate prin propuneri concrete supuse la vot, iar aceste rezultate trebuie centralizate de catre comitetul de organizare. Aici se vor strange toate sugestiile si problemele. Daca aceste sugestii vor avea o reprezentare de interese convergente la peste doua treimi din participantii la discutii, aceste concluzii vor fi inaintate conducerii scolii pentru a se lua masurile organizatorice necesare. Este esential ca sa se difuzeze, comunice, demonstreze principiul cresterii calitatii scolii pentru a evita refuzurile directiei in adoptarea de masuri. Cei care vor avea opinii negative la adresa programului trebuie de asemenea sa aiba posibilitatea exprimarii libere, insa majoritatea trebuie sa decida chiar daca negativistii au pozitii de decizie formala. Criticismul poate apare din lipsa de angajare sau comoditate, din motive de dificultati potentiale in organizare, din motive de gestiune a timpului profesorilor, din frustrari acumulate de catre profesori sau din alte motive. Parintii, la fel ca si corpul profesoral trebuie sa examineze cu maxima seriozitate acest program pentru a da o oferta de educatie mai buna copiilor. Daca scoala va ajunge un loc mai agreabil in care sa se dezvolte un spectru mai larg de potentiale la copii, atunci se va obtine o auto-motivare a tuturor celor implicati. Scoala poate ajunge un laborator de cultivare a talentelor unde se vor dezvolta cele mai bogate experiente imaginabile pentru elevi. JOSEPH S. RENZULLI este director al National Research Center on the Gifted and Talented, University of Connecticut, Storrs. Munca sa pe terenul educatiei a fost sprijinita de legea americana recenta pentru educatie Javits Act Program si administrata de Office of Educational Research and Improvement, U.S. Department of Education I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
32

-Planificarea i dezvoltarea curriculara Programul de educatie a copiilor supradotati creste prin participarea multor specialisti, prin ofertarea curriculelor obtinute intr-o formula accesibila oricui si prin aplicarea acestor curricule la clasa in programele de imbogatire. Planificarea si dezvoltarea curriculei in gifted education trebuie sa respecte anumite principii care duc la eficientizarea acestei forme de educatie. Acestea sunt: -continutul curriculei in gifted education trebuie sa fie centrat si organizat astfel incat sa includa abordari profunde si elaborate ale ideilor majore, problemelor si temelor ce integreaza cunostinte ce traverseaza sisteme de gandire. -curricula in gifted education trebuie directionata pentru dezvoltarea gandirii productive ce va permite elevilor sa reconceptualizeze cunostintele existente si sa genereze alte cunostinte. -curricula in gifted education trebuie sa le dea permisiunea de a explora in mod constant cunostintele si informatiile existente si sa dezvolte o atitudine deschisa si partizana pentru ideea: cunoasterea merita sa existe intr-o lume deschisa. -curricula in gifted education trebuie sa incurajeze expunerea, cautarea si folosirea de resurse specializate adecvate. -curricula in gifted education trebuie sa promoveze autodezvoltarea si autodirectionarea autoinitiata a invatarii. -curricula in gifted education trebuie ofertata cu scopul auto-intelegerii si a intelegerii relatiilor cu altii, cu institutiile sociale, cu natura si cu cultura. -evaluarea curriculei in gifted education trebuie condusa catre dezvoltarea unor nivele inalte ale abilitatilor de gandire, ale creativitatii si ale performantei. Exemple de curricula in gifted education: Curricula de business antreprenoriat 2 ore

-Se defineste antreprenorul si persoana antreprenoriala, se e ce problemele sunt oportunitati pentru antreprenori si de ce oportunitatile sunt portante pentru antreprenori -se clarifica de ce cererea creaza oportunitati pentru antreprenori -se intelege rolul cheie al antreprenorului in dezvoltarea economica a -se identifica pasii cheie implicati in actiunea antreprenoriala -se identifica caracteristicile si abilitatile importante

pentru

iat -se determina interesul fiecarui elev pentru antreprenoriat -Oportunitati sunt peste tot in jurul nostru 4 ore cu aplicatie practica -defineste o oportunitate -descrie ce da nastere unei oportunitati -uita-te dupa diferite tipuri de oportunitati si descrie-le -identifica oportunitatile in scoala sau comunitatea ta -spune daca oportunitatea este sau nu este buna -intelege diferenta dintre idee si oportunitate -Ideale de afaceri pentru toata lumea 8 ore cu aplicatii practice -exploreaza activitati antreprenoriale multiple pentru tineri -defineste aspecte ale actiunii antreprenoriale si explica de ce fiecare dintre ele este important -selecteaza si analizeaza oportunitatile anteprenoriale in acord cu aspectele studiate -identifica cel putin o idee antreprenoriala care se potriveste cu interesele, abilitatil, si cu mediul social al fiecarui elev -cum iti vinzi ideea, factorul mie ce-mi iese -defineste si da un exemplu de nisa de piata -descrie moduri de a gasi o nisa de piata pentru o ideie particulara de afacere -arata trei feluri de a afla daca este o nisa de piata adevarata -listeaza trei feluri de a crea o cerere pentru un produs sau serviciu -da trei metode de a motiva pe cineva sa cumpere un produs sau serviciu I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
33

-listeaza cel putin cinci metode ce tintesc consumatorul -listeaza si descrie sapte metodologii diferite de comercializare -Bani de inceput pentru o afacere -determina care sunt nevoile pentru a incepe o afacere -examineaza care sunt nevoile pentru a incepe o afacere -identifica diferite locuri de unde poti face un imprumut -compara avantajele si dezavantajele variatelor optiuni -Unde sa faci afacerea -pune intrebari privind locul afacerii -explica de ce un loc bun pentru o afacere poate sa nu fie bun pentru alta afacere -evalueaza diferitele chestionare pentru locatiile afacerilor -Tipuri de proprietate al afacerilor -recunoaste patru tipuri de proprietate a afacerii -descrie avantajele si dezavantajele fiecarui tip de proprietate -distinge intre tipuri si determina ce tip de proprietate se poate potrivi cel mai bine unei afaceri -Unde sa gasesti ajutor -defineste pasii ce trebuie urmariti pentru rezolvarea unei probleme -defineste asistenta tehnica si indica de ce un antreprenor trebuie sa o foloseasca -numeste cel putin sase surse de asistenta tehnica si da un exemplu de asistenta tehnica la dispozitia fiecarei surse -Inregistrari si carti- Ai facut ceva bani? -intelege de ce inregistrarile pe computer sunt importante pentru succesul in afaceri -defineste receptia de primire, receptia de vanzare, receptia banilor lichizi, receptia conturilor si conturile prin care se fac platile -scrie cecuri si tine o evidenta atenta a acestora -descrie cardurile si diferentiaza-le de cecuri ca metode -afla profitul -indica moduri in care informatia inregistrata prin diferite metode ajuta la derularea afacerii si la luarea de decizii -Regulile jocului -arata trei cerinte necesare incheierii unui contract -explica diferenta intre un contract cu clauze si o intelegere -identifica imprejurimile unde contractele orale sunt potrivite -explica de ce contractele scrise sunt mai bune decat cele orale -examineaza problematici relativ la minori si la legalitatea contractelor cu minori -explica legi particulare de protectie a partilor - examineaza problemele legate de taxe si de detinerea unei afaceri -discuta chestiuni practice legate de etica in afaceri -Cat si cum sa-ti pese de propria afacere? -identifica diferentele dintre a conduce o afacere si a lucra pentru altcineva -descrie cele cinci functii ale unui manager -examineaza ghiduri pentru reusita in afaceri si identifica doua moduri de evaluare a beneficiilor -explica diferenta intre cheltuielile fixe si cele variabile -scrie o lista descriind arii importante care ar trebui intelese de catre propprietari/manageri in vederea vanzarii de bunuri/servicii -examineaza impactul competitiei si a actiunii guvernului in afaceri

4 ore cu proiect

4 ore cu proiect

2 ore

4 ore cu proiect

4 ore cu aplicatii practice

8 ore cu aplicatii

8 ore cu aplicatii practice si proiect

Se observa in aceasta curricula mai multe caracteristici: -orientarea catre practic atat in teoretizare cat si in aplicare -stilul didactic de tip brain storming, in care elevii vin cu materialul pregatit

I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
34

Curricula cursului de matematica stiinte -Citirea problemelor. Elevii sunt invatati cum se poate intelege si interpreta continutul unei probleme, a limbajului si metalimbajelor specifice si a legaturilor dintre conceptele cantitative si abordarile matematice. Interesul in aceasta directie este modelarea matematica a proceselor curente. -Vizualizarea si parafrazarea. Elevii sunt instruiti cum sa reprezinte o situatie logica prin imagine mentala sau prin desen. De asemenea sunt instruiti cum sa puna in cuvinte proprii, apoi in limbaj formal o situatie data. -Crearea de ipoteze destinate gasirii de solutii. Elevii sunt invatati cum sa decida ce operatii sunt necesare, in ce ordine si cum sa fie selectate datele relevante pentru transferul informatiei curente in limbaj matematic. -Estimarea raspunsurilor. Elevii sunt instruiti cum sa recunoasca paternele de gandire si concept ale unei probleme si cum sa estimeze traseul de rezolvare si raspunsurile problemelor. -Calculul. Elevii vor fi instruiti cum sa gaseasca procedurile corecte de validare a strategiilor de validare a strategiilor de gandire prin calcule adecvate si cum sa descopere algoritmii care asigura acuratetea faptelor matematice. -Verificarea problemelor. Elevii sunt instruiti cum sa verifice problema stiintifica prin rezolvare corecta, prin acuratetea reprezentarii, prin selectarea cailor potrivite de rezolvare si prin rezolvare corecta. -Elevii vor fi instruiti sa inteleaga notatii factoriale legate de grafuri arbore si sa aplice aceste concepte pe situatii reale. -Elevii vor fi instruiti sa utilizeze esantioane intamplatoare in simulari de situatii de tip statistic. Elevii vor aplica practic aceste concepte prin aplicatii de tip financiar. -Elevii vor fi instruiti in modul de utilizare a unei diversitati de instrumente matematice, a eficientei sau adecvarii instrumentelor pe situatii concrete, financiare sau ecologice. Instrumentele vor cuprinde elemente de grafuri, functii si grafice de functii, analiza liniara sau algebra. -Elevii vor estima si calcula procese bugetare in situatii variate, in principal in bugete personale dedicate unor activitati. Elevii vor aplica tehnici de luare a deciziilor considerand factori variati cu impact asupra bugetului propriu. -Elevii vor analiza situatii de optimizare cu exemple din transporturi si organizare de proces si din luarea deciziilor cu includerea costurilor. Elevii vor explora, recunoaste, reprezenta si aplica paterne si relatii, atat informal cat si formal. -Elevii vor folosi tehnici informationale de tip harti mentale, harti conceptuale, retele, pentru a putea lua decizii potrivite asupra bugetelor si a solutiilor optime din punct de vedere bugetar. -Elevii vor studia modelarea matematica a vanzarilor si vor reprezenta datele asupra vanzarilor prin matrici si operatii cu matrici, probabilitati si lanturi Markov -Elevii vor interpreta constrangerile date de situatii diverse caracterizate de modelul matematic si/sau de o situatie reala. -Elevii vor reprezenta relatii functionale in moduri variate, prin descriere scrisa, grafice, tabele, grafuri si vor descrie conexiuni privind aceste descrieri. -Elevii vor rezolva probleme implicand tehnologia grafica. -Elevii vor interpola si vor extrapola aceste tehnici pentru rezolvarea problemelor. -Elevii vor studia diferenta dintre dobanda simpla si cea compusa, vor estima implicatiile pe termen surt si lung si le vor aplica in calculul bugetelor personale pe situatii simulate, atat in termeni de finantare cat si in termeni de investitie. -Elevii vor analiza si explica comportamentele, transformarile si 4 ore cu exemplifica ri din matematica si stiinte

8 ore cu exemplifica ri orientate spre modelarea matematica a fenomenelo r 6 ore cu exemplifica ri si modelari de situatii concrete 8 ore cu exemplifica ri

4 ore cu aplicatii

6 ore cu analize si exemplifica ri variate

I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
35

comportamentul general al ecuatiilor si relatiilor implicate in modelarea economico-financiara. -Elevii vor rezolva probleme implicand colectarea, structurarea si analizarea de date implicate in modelarea economico-financiara. -Elevii vor studia impactul asupra echilibrului mediului natural pe termen scurt, mediu sau lung a colectarii selective a unui tip de date si evitarea colectarii si analizarii altor tipuri de date. -Elevii vor fi instruiti in colectarea de esantioane de date, a strategiilor de colectare, a marimii esantioanelor si a interferentelor dintre esantioanele de date. -Elevii vor identifica perceptia proprie in colectarea de date, in interpretarea si prezentarea acestora. Elevii vor intelege ca simpla colectare de date poate crea imagini false asupra unui fenomen, sau asupra unei populatii intregi. -Elevii vor intelege relatia dintre esantion si populatie statistica. -Elevii vor rezolva probleme privind colectarea si analizarea datelor. -Elevii vor interpreta curbele normale si deviatiile standard. -Elevii vor calcula, analiza si interpreta diferitele date statistice pentru a putea aprecia nivelul lor de incredere.

4 ore

4 ore

In curricula de matematica se pot observa atat abordarile practice si modelatoare cat si abordarile trans-domenii cu aplicatii directe. Ambele curricula prezentate sunt proiectate pentru programul de imbogatire si se pot aplica la decizia scolii. Ambele curricula urmeaza regulile de proiectare curriculara specifice pentru gifted education. -Caracteristicilor mediului de invatare In gifted education mediul de invatare are o importanta deosebita. Prin mediul de invatare se intelege atat mediul scolii cat si mediul familial. Copii au stiluri de invatare foarte deosebite unele de altele. Studiile facute pe mai multe populatii culturale si pe mai multe tari ale lumii au identificat o multitudine de variabile ce determina stilul de invatare al fiecarui copil. Exista copii care au maxim de randament la invatare seara, altii noaptea, altii dimineata devreme, sau mai spre pranz. Exista copii care invata eficient in singuratate, altii in grupuri de invatare. Exista copii care prefera sa invete in totala liniste, altii cu muzica lenta sau rapida, tare sau cu intensitate redusa. Exista copii care au randament mare la invatatura in incaperi de o anumita culoare, care prefera lumina difuza sau lumina puternica etc. Pentru fiecare dintre aceste caracteristici ale stilului de invatare scoala poate face o determinare de optim si consilia familia cum sa asigure copilului mediul prielnic. Pe de alta parte exista copii care prefera sa abordeze o problema si sa se cultive singuri, altii care prefera sa invete pe recomandarea unor cunostinte. Pe primii ii poti stimula la invatatura lasandu-i sa dezvolte tematici si sa le prezinte raspunzand la intrebarile colegilor, pe ceilalti ii poti stimula prin evaluarea seriozitatii in studiul impus. Mediul de invatare trebuie sa ofere copiilor supradotati atat posibilitatea de a descoperi informatii noi, de a cerceta fenomene, de a expune rezultate interesante sau personale, de a se afirma creativ, de a crea grupuri de colaborare pe diverse teme, cat si de a descoperi zone noi de interes. Din aceasta cauza scolile de gifted education trebuie dotate cu biblioteci bine puse la punct, cu laboratoare Internet sau laboratoare de experimentare, cu spatii de studiu individual si cu spatii de comunicare. Din alt punct de vedere, mediul de invatare trebuie sa contina reteaua de colaboratori in care elevii sa faca practica pe cercetare sau in domenii aplicative, laboratoare de creatie si experiment si spatii de comunicare pe grupuri tematice, atat in mediu fizic cat si pe Internet. Tot in imbunatatirea mediului de invatare se considera si gruparea copiilor in functie de abilitati. In cazul in care este aplicat acest procedeu, atat mediul de invatare si comunicare cat si relatia cu profesorii se imbunatatesc semnificativ. I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
36

Toti acesti factori sunt insa secundari fata unul ce reiese a fi cel mai important in crearea unui mediu bun de invatare. Factorul esential este profesorul devotat muncii cu copiii, daca este posibil el insusi gifted, cu abilitati de predare bine antrenate, cu o cunoastere profunda a psihologiei comportamentale a copiilor supradotati si cu o cultura generala si de specialitate de exceptie. Formarea unor astfel de profesori in cadrul programelor dedicate gifted education este unul dintre obiectivele prioritare ale programului. Cunoasterea stilurilor de invatare si a strategiilor de educare optime pentru fiecare copil gifted este o conditie esentiala in automotivarea copiilor si obtinerea unui mediu auto-stimulativ de invatare. O alta caracteristica a mediului de invatare este data de posibilitatea accelerarii evolutiei scolare, de programul de mentoring unde copilul este indrumat si orientat catre sursele optime de studiu si de programul de tutoring unde copilul este ajutat direct sa depaseasca anumite dificultati. In acest caz, mediul de invatare este optimizat de auto-motivarea copiilor de a se desavasi in cunoastere si de a cultiva abilitatile proprii. Un om este gifted daca a ales la un moment dat aceasta cale. Acesta se formeaza cu tot cu abilitati personale in functie de aceste alegeri. Potential mult mai multi oamenii pot fi gifted, pe anumite directii de dezvoltare personala, dar majoritatea prefera sa se subutilizeze si sa traiasca fara evolutie personala sau cu evolutie personala redusa. Aceasta caracteristica (task commitment) este cea care determina concentrarea eforturilor personale intr-o directie clara. Task commitment este factorul declansator al formarii de abilitati si al acceptarii creativitatii in mod separat. Un om auto-motivat pentru dezvoltare personala are toate sansele de a mari valoarea propriilor abilitati. Pentru a stimula acest lucru, in gifted education se foloseste gruparea copiilor in functie de abilitati. Populatia planetara are o crestere medie anuala a inteligentei cu 0.2 % de puncte IQ, in timp ce populatia gifted cu 4% de puncte IQ. Aceasta face diferenta dintre cei ce sunt remorcati si cei ce remorcheaza. Din aceste motive gifted education este un invatamant de masa orientat spre metodologii de emancipare a fiintei umane si de eliberare a potentialelor proprii, iar metodologiile didactice din gifted education au fost obtinute prin studiul caracteristicilor populatiei de oameni gifted si apoi oferite tuturor. Tot din aceste motive un mediu bun de invatare este direct legat de un mediu bun de motivare a invatarii si a acceptarii evolutiei auto-motivate si autodobandite. Cultivarea abilitatilor prin enrichment este un program ce permite formarea unui mediu propice de invatare, prin definirea unor orizonturi motivationale de calitate pentru copii, care astfel ajung sa se stimuleze reciproc in dezvoltarea de abilitati personale. In crearea mediului de educatie favorabil dezvoltarii abilitatilor se cere un anumit profil profesional al profesorului. Capacitatea lui de a empatiza cu elevii in transmiterea de cunostinte si cunoasterea profunda si detaliata a subiectului prin care poate naviga liber in functie de reactiile copiilor sunt esentiale. Deasemenea capacitatea de a capta atentia copiilor si de a-i introduce in flow, fenomenul de rezonanta cu materia sau subiectul predate sunt caracteristici ce trebuie intens antrenate mai ales pentru clasele cu copii vizual spatiali. Un mediu de invatare confortabil pentru acestia presupune profesori care nu expun, nu predau, ci inspira si motiveaza. Mediul de educatie favorabil copiilor extraverti presupune crearea posibilitatii de manifestare orala a acestora. Pentru favorizarea dezvoltarii calitative a educatiei in cazul acestui tip de copii, este necesar sa se responsabilizeze manifestarile acestora prin tematici de studiu individual ce pot fi expuse ulterior publicului (colegilor). Pentru introverti mediul favorabil de invatare este locul de studiu individual sau domeniul de pasiune impartasita. In aceste cazuri functioneaza bine programele de enrichment (imbogatire), unde se antreneaza si se recunosc abilitatile antrenate individual. Lipsa unui mediu favorabil de dezvoltare a abilitatilor sau proasta gestionare a acestui mediu duce frecvent la abandonarea unor directii de dezvoltare a abilitatilor chiar in cazul in care copii au valori ridicate si potentiale evidente. Este cunoscut ca in general elevii indragesc o materie daca sunt captivati de profesor, chiar daca nu au abilitati deosebite pentru acea materie. La fel de I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
37

cunoscuta este abandonarea directiei de pasiune in cazul unui mediu ce nu le recunoaste si nu le stimuleaza performantele. Din acest punct de vedere copiii supradotati in marea lor majoritate sunt ca niste gheparzi care din dorinta perfectionismului abandoneaza tinta daca a ratato o data. In acest caz ei se orienteaza diferit de primele lor optiuni, iar daca scoala nu le ofera un mediu favorabil de invatare, se orienteaza spre un hobby sau mai multe sau uneori abandoneaza scoala unde se plictisesc si acumuleaza frustrari inutile. Din toate aceste motive se trage concluzia necesitatii unei pregatiri pedagogice si psihologice periodica a profesorilor ce predau in gifted education. Din acelasi motiv este necesara si o pregatire a parintilor de copii supradotati, in cazul in care acestia nu-i inteleg.

-Coninut, proces didactic i modificrile produsului in functie de nevoi Gifted education a plecat ca program neoficial in epoca moderna cu aproximativ 50 de ani in urma, in experiente educative pilot. Cu aproximativ 30 de ani in urma acest program sa raspindit in mai multe continente. Din 1984 a devenit program oficial in SUA, care, simtindu-se amenintata in suprematia tehnologica de fosta URSS ce lansase primul Sputnik, a decis crearea de unitati in care sa se antreneze in stiinte si tehnologie cei mai inteligenti copii. In momentul actual, gifted education si-a schimbat orientarea initiala de lucru cu genii spre dezvoltarea abilitatilor tuturor celor care au potential activ, dorinta si creativitate dublata de inteligenta activa, devenind astfel un program raspandit pe tot globul. Intre timp au fost experimentate felurite procedee, au fost facute numeroase studii si cercetari in psiho-pedagogia invatarii, au fost dezvoltate cercetari in neurologie cu aplicatii in psiho-pedagogie si psihologia invatarii, au fost create programe educative, au fost testate toate punctele albe si negre ale programului gifted education, descriindu-se in final metodologii ce au devenit consacrate. Au fost facute variate greseli, au fost de asemenea facute experimente didactice cu mare valoare adaugata, sau s-au creat mijloace de difuzare a experientei pozitive, au fost create organizatii profesionale, forumuri de profil, conferinte si congrese, baze de date cu studii punctuale, curricula de prestigiu si lectii fabricate de altii, mijloace de explorare prin Internet, retele colaborative si alte mijloace. Remarcabil este ca desi gifted education a plecat din activitatea unor educatori, psihologi si psiho-pedagogi de prestigiu fara a urma o politica nationala, gifted education a fost validat prin legi educative speciale in mare parte a lumii. La momentul actual gifted education reprezinta programul educativ al lumii globale ce depaseste granitele educatiei de tip nationalist ce este clasica in institutiile de stat. In majoritatea ministerelor educatiei, deseori in guverne, exista specialisti in gifted education care au grija de buna functionare a programelor ce asigura in final competitivitatea unei natiuni si care integreaza acea natiune in programele globale. Continuturile didactice in gifted education au tendinta de a deveni tot mai variate si pe tot mai multe arii de curricula, aceasta imbogatire fiind facuta mai ales in directia introducerii unor curricula cu orientare metodologica catre aplicabilitate, cross-disciplinaritate, descoperire de rezultate proprii si de resurse alternative, creativitate si dezbatere tematica. Se cauta de asemenea introducerea de cunostinte recente si de impact, a teoriilor moderne in diferite domenii, in timp ce structura de campuri de curricula clasica este pastrata, imbunatatita si imbogatita cu materiale detaliate. Exista la acest moment o cantitate uriasa de continuturi pe net ce pot fi accesate cu traducere automata in orice limba de pe motoarele de cautare. Exista de asemenea in politicile diferitelor ministere de profil din lume baze de date selectate si recomandate scolilor pentru a permite realizarea de trasee I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
38

individualizate de educare si motivatia unui studiu individual profund pe zonele de interes ale copiilor. Toate aceste continuturi se aplica in programele de tutoring si mentoring, rolul profesorilor in acest caz transferindu-se de la clasica predare la orientarea intr-o curricula ce are tendinta de a acoperi toate tematicile posibile. Procesul didactic se modifica de asemenea de la varianta clasica in care profesorul transmitea anumite continuturi ce trebuiau insusite si reproduse de catre elevi la un antrenament complex in care profesorul indica elevilor o tematica pe care acestia o studiaza singuri, urmata de o dezbatere asupra temei, subiectelor de impact or tehnice si de ore de antrenament in utilizarea tehnicilor, conceptelor si instrumentelor. Toate aceste demersuri sunt asistate de surse selectate ce dau mijloacele tehnice de antrenament pentru copii. Ca urmare a nevoilor de abordare diferentiata, de factorul cultural local si de informatie in aceasta baza de curricula, au inceput sa apara enciclopedii online ce prezinta alternative si puncte de vedere locale, rezultate specializate la nivel de top, articole stiintifice de ultima ora si altele. Se formeaza si liste de experti pe diferite teme ce pot prelua copii care au abilitati absolut remarcabile si care au nevoie de o indrumare extrem de profunda si de profesionala. Cu toate aceste mijloace tehnice de ultima ora rolul profesorului ramane totusi esential in realizarea echilibrului afectiv si emotional al copiilor, in abordarea trairii si cultivarea intuitiei, in indrumare profesionala si transmitere de experienta directa si mai ales in oferirea de modele umane. Sa nu uitam ca de la un profesor elevii nu invata numai ceea ce acesta stie ci si ceea ce acesta este. Relatia dintre profesor si elev devine insa tot mai mult de tipul maestrudiscipol si tot mai putin ramane din rolul profesorului de a fi un functionar platit pentru transmiterea de cunosinte fara relief, motivatie si interes. S-au creat mijloace de instruire metodologica a profesorilor pe Internet in vederea acumularii de cunoastere specializata in educatia imbogatita a copiilor. Toate aceste eforturi au fost facute de catre profesori dedicati din intreaga lume, psihologi, universitari, cercetatori si elevi ca o reactie la linia de dezvoltare de oferte educationala data de programul de enrichment. Acest lucru demonstreaza creativitatea, pasiunea, profesionalismul, determinarea si perfectionismul comunitatii gifted, trasaturi pe care gifted education le selecteaza si le antreneaza. Procesul didactic cuprinde de asemenea mai multe fatete: prima este cea oferita de catre clasa de elevi, celelalte tin de educarea educatorilor, a parintilor, a comunitatii, a mediului politic sau de afaceri si altele. In privinta procesului didactic pe toate aceste directii se respecta: -principiile transparentei si a comunicarii in ambele sensuri -responsabilitatea informatiei date si respectul fata de de stilul de transmitere a acesteia -respectul pentru consumatorul de informatie si pentru stilul lui de absorbtie al acesteia - responsabilitatea pentru calitatea informatiei si citarea surselor Stilurile didactice pot fi relativ diverse dar toate provin din principiile enumerate. In alegerea stilului didactic potrivit trebuie considerate cu atentie caracteristicile copiilor. De exemplu pentru vizual spatiali exista urmatoarele caracteristici date de catre Maxine Cowie: -gandesc in imagine, prototipuri si concepte -devin independenti, folosesc arhive de imagini -isi fae prieteni cu caracteristici similare -se lupta cu sentimentele si cauta cuvinte -la scriere si citire fac desene -intelegerea mintii, corpului si gandirii o fac cu usurinta -in concentrare devin absent -o provocare este sa invete sah -fac modelaje tridimensionale La nivelul cel mai bazal diferentele in gandirea individuala si stilurile de invatare corespund la trei mari simturi: vederea, auzul si simtul tactil. Gandirea in sistemul vizual foloseste desene, culori, planuri abstracte, diagrame, etc. Sistemul auditivilor foloseste sunete, conversatii, ritm, melodie, etc. Sistemul kinesteticilor I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
39

foloseste informatii despre simtul naturii, echilibru, greutate, temperatura, stare emotionala si intuitie inafara simturilor. Pentru a intelege diferentele dintre auditiv secventiali si vizual spatiali care sa permita alegerea corecta a stilului, procesului si produsului didactic corespunzator, se pot compara auditiv secventialii si vizual spatialii intr-un tabel datorat cercetatoarei americane Linda Silverman:

Gandeste in cuvinte Are abilitati auditive Relationeaza bine temporal Invata pas cu pas Invata prin incercare-eroare Progreseaza secvential de la usor la greu Este un ganditor analitic Lucreaza bine cu detalii Urmeaza bine comenzi verbale Este bun la calcule aritmetice Poate combina usor silabe in cuvinte Scrie usor si fara erori Este bine organizat Lucreaza usor identificand pasii Exceleaza la memorizare directa Are memorie auditiva de scurta durata foarte buna Repeta pentru a invata Invata bine dupa instructiuni Invata in ciuda reactiilor emotionale Se simte bine cu idea unui singur raspuns corect Se dezvolta in mod echilibrat Ia de obicei note mari Iubeste algebra si chimia Invata limbi straine in clasa Are rezultate academice bune Infloreste devreme

Gandeste in imagini Are abilitati vizuale Relationeaza bine spatial Invata totul dintr-o data Invata conceptele integral Invata lucruri complexe cu usurinta, are dificultati la lucrurile simple Gandeste sintetic Vede imaginea globala dar pierde detaliile Citeste bine harti Este mai bun la rationamente decat la calcule Trebuie sa vizualizeze cuvinte pentru a le silabisi Se simte mai bine la computer decat la scrierea de mana Creaza metode unice de organizare Ajunge intuitiv la solutii corecte Invata bine vazand relatii Are memorie vizuala de lunga durata Invata concepte permanent fara incercareeroare Dezvolta metode proprii de rezolvare Este sensibil la atitudinea profesorilor Genereaza solutii neobisnuite la probleme Se dezvolta asincron Poate lua note foarte diferite Iubeste geometria si fizica Invata limbile straine printre straini Este supradotat creativ, tehnologic si emotional Infloreste tarziu

-Strategii curriculare, moduri de predare G r u p a r e a d u p a b i l i t i Gruparea elevilor in clase in functie de profilul de invatare: vizual spatiali, auditor secventiali sau mixt cu ambele tipuri de tipuri de invatare reprezinta una din formulele de succes din gifted education. Acest succes se datoreaza adecvarii stilului de predare pe nevoile de educare or stilului de invatare comun al unei intregi clase. Pentru a intelege cum functioneaza invatarea unui vizual spatial care este in clasa unui profesor ce utilizeaza tehnici de predare pentru secventiali trebuie sa realizam ca elevul vizual I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
40

spatial preia cuvintele le transforma in imagini pentru a gandi si retransforma rezultatele gandirii in cuvinte. O alta grupare se poate face pe baza abilitatilor ce trebuie sa fie la nivele comparabile si cu aceeasi orientare. Aceasta grupare se face in mod normal in scolile cu profil de specialitate, dar trebuie subordonata primei grupari. Pentru a selecta vizual spatialii de auditiv secventiali de la intrare se utilizeaza chestionare de tipul urmator: IDENTIFICATORUL VIZUAL SPATIAL-AUDITIV SECVENTIAL Pentru profesor (Pentru identificare profesorul trebuie sa vada elevul de cel putin trei ori) Numele subiectului Numele identificatorul ui varst a

sex

Relatia cu subiectul

Indicati valoarea de adevar a acestor descriptori prin: 1 = neadevarat, 2 = oarecum adevarat, 3 = in mare adevarat, 4 = adevarat, 5 = foarte adevarat 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 . 11 . 12 . 13 . 14 . 15 . Nu-i place sa vorbeasca in public Gandeste in imagini in loc de cuvinte Scrie correct ortografic Nu-si utilizeaza timpul bine Nu vrea sa arate ce stie Are probleme cu testele cu durata limitata Scrie frumos si cursiv Are imaginatie extraordinara Vrea sa stie cum functioneaza diferite obiecte Este frustrat in facutul temelor Rezolva problemele intr-un mod neobisnuit Este mai bun in exprimarea orala decat in cea scrisa Trage concluzii corecte fara pasi aparenti de demonstrare Este bine organizat Memoreaza fapte matematice cu usurinta 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5

Pentru elevi Indicati valoarea de adevar a acestor descriptori prin: 1 = neadevarat, 2 = oarecum adevarat, 3 = in mare adevarat, 4 = adevarat, 5 = foarte adevarat 1. Urasc sa vorbesc in fata grupului 1 2 3 4 2. Gandesc mai bine in imagini decat in cuvinte 1 2 3 4 3. Scriu ortografic 1 2 3 4 4. Deseori pierd o gramada de timp 1 2 3 4 5. Stiu mai mult decat cred ceilati 1 2 3 4 6. Nu fac bine la teste cu timp limitat 1 2 3 4 7. Scriu frumos si cursiv 1 2 3 4 8. Am o imaginatie salbatica 1 2 3 4 9. Imi place sa descompun in piese lucruri pentru a vedea cum 1 2 3 4 functioneaza 10 Urasc sa-mi fac temele scrise 1 2 3 4 . 11 Rezolv problemele intr-un mod neobisnuit 1 2 3 4 . I R S C A Gifted Education

5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5

Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
41

12 . 13 . 14 . 15 .

Imi vine mult mai usor sa povestesc decat sa scriu despre ceva Mi-e dificil sa explic cum am gasit raspunsul Sunt foarte organizat Mi-e usor sa memorez formule sau fapte matematice

1 1 1 1

2 2 2 2

3 3 3 3

4 4 4 4

5 5 5 5

Pentru interpretare vedeti instructions: http://mc2.vicnet.net.au/home/vslsep05/web/index.html maxine@starjump.com.au

In cele mai multe cazuri stilul vizual spatial nu este folosit in scoli si elevii cu aceste caracteristici sufera enorm. In primul rand acestor copii nu li se recunoasc abilitatile iar in al doilea rand nu li se intelege stilul de invatare - de acea nici nu li se dau informatii intr-un mod adecvat. Tehnicile traditionale de predare sunt secventiale. Conceptele sunt introduse pas cu pas, practicate prin repetare, evaluare si revizuire. Acest proces este ideal pentru secventiali a caror progres merge de la usor la dificil. La vizuali conceptul este rapid inteles cand este prezentat conectat cu alte fapte sau concepte. De indata ce vizualul si-a facut o imagine el va identifica doar detaliile memorindu-le definitiv. Repetitia este nerelevanta si inutila pentru ei. Profesorii interpreteaza adeseori gresit dificultatile de invatare ale copiilor punandu-i sa toceasca, lucru ce le prejudiciaza capacitatile in loc sa le intareasca. Felder si Silverman (1988) listeaza urmatoarele principii de predare de care pot beneficia toti elevii: motiveaza invatarea prin materiale croite pe : a) ce trebuie sa se predea, b) ce s-a predat anterior si c) experienta elevilor echilibreaza informatia concreta (fapte, date, experimente) cu cea abstracta (principii, teorii, modele) echilibreaza materialele ce aduc probleme practice cu cele ce aduc intelegere fundamentala foloseste imagini, scheme, grafuri sau schite in mod liber, arata filme, fa demonstratii de cate ori este posibil foloseste materiale asistate de computer da timp elevilor in invatare si scriere la tabla ca sa se gandeasca la ceea ce li s-a spus foloseste mici sesiuni de brain storming pentru a da elevilor prilejul sa faca ceva in mod activ da probleme deschise si exercitii ce cer analiza si sinteza pentru a echilibra exercitiile de rutina stimuleaza si recompenseaza divesitatea solutiilor si gandirea divergenta, aplauda solutiile creative chiar daca sunt uneori incorecte vorbeste cu elevii despre stilurile de invatare in clasa ; elevii trebuie sa inteleaga ca dificultatile lor la clasa nu sunt datorate inabilitatii lor

Alte recomandari (Silverman) ofera posibilitatea accelerarii si/sau imbogatirii prin activitati care sa-i angajeze si sa le maximizeze potentialul intelectual aseaza-i in fata clasei pentru a le minimiza distrarea scrie directiile sau ideile principale pe tabla sau pe hartie directiile orale cu mai mult de doi-trei pasi trebuie scrise pe tabla foloseste carti cu imagini pentru a invata elevii sa citeasca preda matematica in maniera vizuala folosind metoda descoperirii da notite copiilor caci copierea de pe tabla este dificila foloseste un jurnal al clasei pentru a semnala instructiuni si teme de casa specifice munca scolara incluzand cea din clasa este bine sa fie facuta ori de cate ori se poate pe computer cand lucrezi cu vizual spatiali, caci lor le vine greu sa scrie de mana si sa proceseze informatii in acelasi timp da timp suplimentar sa completeze temele si lucrarile atunci cand este necesar evita testele in timp limitat si in viteza foloseste un reportofon cand este necesar pentru a inregistra discutiile din clasa si predarea I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
42

Trebuie sa respectam diferentele structurale intre copii si sa actionam in mod pozitiv. Aceasta este benefic pentru toti copiii si societatea va profita de formidabila putere de gandire a copiilor daca vom avea o identificare de devreme si un stil de lucru la clasa adecvat. Disciplinarea copiilor trebuie facuta intre patru ochi deoarece vizual spatialii pot fi usor umiliti avand o sensibilitate deosebita. Fiecare copil trebuie plasat intr-un mediu corect de invatare. Accelerarea Procedeul accelerarii presupune posibilitatea parcurgerii mai rapide a materiei de scoala si integrarea in clase de varste mai mari a copiilor gifted de varste mai mici. Acest procedeu se poate aplica in mod coerent numai in situatia in care este functional sistemul de credite transferabile care sa permita echivalarea rezultatelor in forme de invatamant pe clase mai mari sau de invatamant superior. Este foarte posibil ca un copil sa fie cu anumite materii intr-o clasa superioara, cu altele in aceeasi clasa cu colegii de generatie si chiar cu unele intr-o clasa inferioara, respectand astfel paternul de personalitate si campurile proprii de interes. Programul de accelerare poate permite unui elev sa fie atat de avansat la unele materii incat sa parcurga cursurile de facultate, sa dea examen la facultate pentru acele cursuri si odata intrat la facultate toate examenele avansate trecute cand el se afla in invatamantul preuniversitar sa fie considerate trecute si dupa ce va fi student. Programul de accelerare impreuna cu programul de enrichment permit suficienta flexibilitate pentru a crea trasee individualizate de educatie. Pentru a putea fi eficiente este nevoie de o retea de experti recunoscuti din educatie care sa permita educarea la nivel corespunzator si metodologii de validare a acestei instruiri de catre institutiile scolare de nivel superior. Acestea se fac cu retele de tutori si mentori certificate, cu profesori de liceu sau de facultate ce au drept de instruire si examinare-validare a rezultatelor instruirii altor profesori. Testele de examinare a acestor rezultate sunt in general elaborate de institutii specializate si de experti din educatie. -Programe pentru cei supradotati i talentai -Analiza instituiilor i programelor relevante din ntreaga lume -Adaptarea curriculei n contexte diferite, elevii vizualo-spaiali versus elevii auditorio-secveniali Curricula este privita in mod cu totul diferit de catre vizual spatiali, auditor secventiali sau kinestetici. Aceasta se produce datorita modalitatilor diferite prin care aceste trei categorii de copii percep informatia. Auditivii folosesc sunete, conversatii, melodii, gandesc in cuvinte si retin in egala masura legat de acest filtru auditiv. Intr-o carte ei vor retine schimbarile de ritm mai mult decat structura de idei sau mesajul general. De aceea o carte proiectata sa le optimizeze invatarea trebuie sa dea cunostintele pas cu pas, sa le reia ca pe tematicile muzicale in contexte noi si sa le exemplifice cu schimbari de ritm al cantitatii de informatie. Vizual spatialii insa folosesc imagini pentru a gandi. Ei vor percepe intr-o carte schemele, grafurile, hartile, tabelele, structurile sintetice de prezentare a informatiei, neavand nici un fel de nevoie de repetari ale informatiei. Pentru vizuali o carte cu multe exemple devine plicticoasa si neatractiva, preferand o carte in care structura informatiei sa fie complexa si interactiva insa bine structurata. Acest gen de carte este insa neatractiv si greu de digerat pentru auditor secventiali. Kinesteticii in schimb vor prelua informatia din carte in functie de gradul de complexitate al acesteia si de numarul de pasi logici implicati. In acest sens informatia poate fi usoara sau grea, manevrabila sau nu, alunecoasa sau tangibila, intuitiva sau ascunsa, pe care o poti simti sau nu. Proiectarea unei curricule si a unor manuale care sa multumeasca toate aceste trei categorii si sa le mareasca sansele de succes scolar este o adevarata arta. O curricula cu aceste caracteristici compozite trebuie proiectata pas cu pas fara intreruperi de logica interna, fara aglomerari de informatie de un nivel de dificultate si complexitate crescut in anumite capitole, dar in acelasi timp avand o structura bine definita, cu informatie conectabila intre lectii si capitole, formand un tot organic in final. Aceasta curricula trebuie sa plece din practica, sa treaca in I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
43

teorie si sa se reintoarca in aplicatii practice, sa modeleze fenomene si sa stimuleze cercetarea si cautarea personala de noi informatii. Curricula trebuie proiectata in asa fel incat cele trei categorii de copii prezentate anterior sa poata prelua informatia pe stilul lor propriu de gandire. Aceasta se poate face prin includerea de materiale aditionale pentru fiecare lectie in care sa se prezinte informatia in stilul propriu de invatare a fiecarei categorii de copii. Capitolele trebuie sa aiba structura proprie si secvente bine determinate, insa trebuie de asemenea ca sa se coreleze intre ele astfel incat sa poti descoperi conexiuni ascunse si cros-tematici diverse din diferite capitole care sa reveleze aspecte noi ale informatiei si sa stimuleze creativitatea. In general manualele si curricula sunt proiectate pentru secventiali, majoritatea profesorilor avand aceasta formula de personalitate. Acestia prezinta verbal materialul fara sa foloseasca imagini si fara sa introduca elevii in aventura cu greutati a cunoasterii. Cu alte cuvinte ei expun. Stilul lor poate fi util numai elevilor secventiali cu parametric intelectuali medii, daca materia este clar expusa. Pentru celelate categorii de elevi orele vor fi extrem de neatractive si plictisitoare demotivandu-i sa invete. Alti profesori, mai putini la numar, folosesc materiale didactice complexe, imagini si filme, au lectiile pregatite structurat si fluent, trec de la usor la greu, dar in acelasi timp pot face si salturi laterale de conectare a cunostintelor cu alte capitole sau domenii in care acestea se aplica. Ei se adreseaza in general atat secventialilor cat si vizualilor cu inteligenta buna sau foarte buna si putem spune ca ei predau. Lectiile lor sunt percepute ca interesante si motivante dar grele. O categorie si mai redusa de profesori merg pe stilul descoperirii fenomenelor si a aventurii cunoasterii. Ei creaza la fata locului noi deschideri de abordare a problemei in functie de reactiile elevilor si de puterea lor de perceptie a informatiei, traiesc intens ceea ce predau sau descopera, se lanseaza in ipoteze si brain storming, isi introduc elevii in flow, in curgerea ideilor, deseori fara a le pune la indemana materiale pe care acestia sa le memoreze, dar dandu-le surse de unde sa poata relua informatia. Acesti profesori inspira si motiveaza elevii sa caute singuri mai departe alte informatii relevante pe campurile de cunoastere unde sunt interesati. Ei se adreseaza tuturor categoriilor de elevi in mod egal iar lectiile lor sunt percepute ca foarte interesante dar grele, cele expuse trebuind redescoperite de catre elevi prin eforturi proprii. Stilul lor de lucru este spectaculos si motivant, nu au limite in abordarile pe care le fac sau repetari ale lectiei la doua clase paralele. Fiecare lectie este un unicat irepetabil si este in general adecvat copiilor supradotati cu parametri intelectuali deosebiti. Stilul care inspira poate fi insa preluat si de catre profesorii care expun sau care predau prin programul de enrichment utilizand Internetul ca sursa permanenta de informare. Acest stil de predare avantajeaza insa in mod deosebit categoria de copii care au capacitati personale pe care nu le releva testele IQ. Acestia gasesc motivare si stimulare a creativitatii in acest stil didactic. Copiii vizual spatiali deseori deseneaza pe caietul de notite diferite scheme sau desene care-i reintroduc in continuturile lectiilor fara insa a lua notite propriuzis. Ei pot fi confuzati la inceput intelegand insa brusc totul intr-o clipa si prezentand in acest caz intelegere holistica si creativa. De obicei acestor copii le ia mai mult timp sa inteleaga totul, dar vor avea o intelegere mai profunda si mai extinsa. Copiii secventiali iau deseori notite fara a urmari integral firul logic, insa aranjand notitele pe puncte principale. Copiii kinestetici deseori misca ritmat in timpul predarii sau a reproducerii informatiei, avand posibilitatea de a lucra cu memorie aproape fotografica, fara insa a corela in mod obligatoriu continutul logic de o ordine a ideilor sau de o structura conceptuala, insa intuind fenomenele. Copiii care nu sunt secventiali sunt in general copii cu risc in predarea de tipul expozitiv, indiferent de complexitatea gandirii lor sau de creativitatea interpretarii informatiei pe care o manifesta. Intuirea fenomenelor, creativitatea, abordarile complexe de la intreg la partile componente nu sunt, in stilul didactic expozitiv, apreciate sau incurajate in mod corespunzator, mai ales daca aceste note personale nu sunt insotite de o reproducere ad literam a informatiei predate. I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
44

Acest stil expozitiv-reproductiv creaza frustrari imense copiilor vizual spatiali sau kinestetici indiferent de marimea capacitatilor lor personale, insa devine mult mai demotivant pentru copii gifted. Raspunsurile corecte fara o prezentare cu toti pasii nu sunt in general acceptate, iar detaliile neimportante si neaprecierea intelegerii hartii fenomenologice complexe si dinamice de catre profesorul expozitiv sunt demotivante pentru copii gifted vizual spatiali. O mare majoritate a copiilor gifted cu abilitati deosebite sunt vizual spatiali preferand stilul creativ, holistic, dinamic si complex. In mod paradoxal acesti copii au risc scolar in cazul unor profesori ce expun sau chiar predau in stil secvential. Stilul vizual apare a fi ereditar, in general existand cel putin un parinte vizual, insa se dezvolta si ca un mod de a compensa si probleme legate de nas, gat si urechi in copilaria mica. Cand inteligenta inalta este cuplata cu procesare de tip secvential cele doua caracteristici au tendinta de a se anula reciproc, deoarece efortul constant dreneaza mintea de enegie, copii devenind obositi, anxiosi, bolnaviciosi si stresati, incapabili de a-si compensa dizabilitatile si fara un mecanism potrivit de invatare. Gandirea vizual spatialilor este complexa, bogata, structurata, detaliata si imaginativa. La ei informatia este prelucrata instantaneu, doar privind cadrul general. Auditor secventialii gandesc mult mai incet deoarece fiecare cuvant trebuie procesat in ansamblul propozitiei, iar informatia nu poate fi procesata pana cand intreaga propozitie nu a fost auzita. Daca comparati o pictura cu descrierea verbala a unei picturi veti gasi diferenta. Gandirea vizual spatialilor este atat creatoare de probleme cat si rezolvitoare de probleme. Explicand o problema unui vizual spatial el va descoperi imediat conexiuni sau cai mai bune de rezolvare.Gandirea vizual spatialilor este creativa. Acestia vad problema globala ca pe o pictura cu o perspectiva mai clara si mai creativa decat secventialii. Acestea sunt caracteristici esentiale pentru gandirea creativa. Gandirea creativa este procesul simtirii dificultatilor, problemelor, obstacolelor si informatiilor lipsa. Inseamna de asemenea formularea de ipoteze, lansarea de presupuneri de tip dar daca in privinta acestora, evaluarea si testarea acestor ipoteze si in final comunicarea rezultatelor, deseori continand forme, imagini, culori, aluzii sau alte mijloace. Acest tip de gandire presupune un stil de predare care utilizeaza calitatile intrinseci ale vizual spatialilor si care-i poate transforma pe acestia din niste copii cu probleme la invatatura in niste copii cu succes deosebit la invatatura.

-Evaluarea progresului Evaluarea progresului se face in gifted education pe criterii complexe. Acestea tin de programul de gifted education promovat de catre o scoala in egala masura cu imbunatatirea abilitatilor si progresul didactic al elevilor si de progresul metodologic al profesorilor. Un exemplu in aceasta directie este dat de un raport de evaluare al unei unitati scolare ce are un program de gifted education in paralel cu programul de educatie de masa. Exemplul este prezentat mai jos: Auto-evaluarea scolara Cresterea standardelor Tinta, asigurarea ca toti angajatii educatie si la bunastarea comunitatii.

scolii

contribuie

la

cea

mai

buna

Ce vrem intr-adevar sa stim este daca totul functioneaza cu adevarat bine sau nu. 1 2 3 4 Cat de bine lucram? Cum ne comparam cu scoli similare Ce trebuie sa mai facem? Ce trebuie sa facem pentru realizarea scopurilor? I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
45

5 Monitorizarea progresului: sunt standardele in cresere? 6 Evaluarea raspunsurilor, cat de bine lucram? Consiliul de conducere al scolii Consiliul de conducere al scolii joaca un rol cheie in auto-evaluarea scolii. Aceasta se face prin intalniri periodice cu profesorii, cu comunitatea locala si cu parintii. Prin consultarea oficiilor consultative de curricula si evaluare si in urma discutiilor periodice se stabileste un plan annual de imbunatatire a scolii. Membrii corpului profesoral discuta date cantitative si calitative dintr-un numar de surse scolare, locale, regionale sau nationale. 1 Evaluarea muncii in scoala pe cinci mari arii viziune si valori, Care sunt telurile noastre? cum le indeplinim? 2 Predarea si invatarea 3 Personal si dezvoltare profesionala 4 Baza materiala si resurse 5 Lucrul cu comunitatea Criteriile folosite de consiliul de conducere includ : Analizarea datelor (in particular standardele progresului elevilor, atingerea lor si comportament) Observarea sistematica a predarii si invatari cu feedback Evaluare regulata a planificarii si evaluarii Atentia pe subiect/ evaluarea muncii Managementul performantei Dezvoltarea profesionala continua Interviuiri cu parintii si elevii Parteneriate ditre scoala si parinti eficiente Leadership si Management Audit financiar al scolii Niveluri profesionale Resurse pentru copii supradotati si talentati Baza materiala si resurse Cheltuieli comparative Schema anuala de conducere

I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
46

Liderii sunt responsabili pentru:

Septembri Oct e Director Misiune Analiza performatei anului precedent Plan de dezvoltare Director si adjunct

Nov

Dec

Jan

Feb

Mar

Apr

May

Jun Retea si resurse internet Administrative Progres

July legaturi

D e z v o l t a rT i n t e e baza Audit materiala si mijloace tehnice Dezvoltarea Progres retelei de sprijin

Legaturi Misiune Program Raport de Monitorizare Performant e pentru activitate a eficientei e viitor acestora

Misiune Raport Analiza Asteptari performate viitoare i Buget competitii

Director adjunct

Retea si resurse internet

Consiliu director, analiza activitatii

Progres

realizari Plan de planificar actiune e

Transitie Retea si resurse internet

Consiliu Transferuri de Protectia conducer copilului e

Evaluarea Inspectare Retea si necesaruriloa si resurse r evaluarea internet activitatilo r Sistemul de Retea si remunerare resurse internet

analiza prime activitatii Evaluare Profesional a

Resurse

Web Protectia copilului

prime

Programe Coduri de suplimentar comportament, e anaiza

** Previzionari Standard e

P r o g r a m e n o iP l a n u r i d e viitor

Echitate mijloace rasiala Web

previzionar Retea si resurse Concursuri Probleme i internet de admitere legate de comportamentu l baietilor / fetelor Consiliu Analiza Retea si comportamentul resurse ui internet Punctual de vedere al copiilor

** Consiliu Gifted Asteptari Comportament Aspiratii performante Tinte

ParteneriatPerspectiva cu parintii elevilor

Councils

Gifted Retea si Aspiratii resurse tinte internet

-conducere si dezvoltare profesionala a subiectilor de interes, in termen de consultanta de planificare a activitatilor -consultanta pentru profesori, resurse, monitorizarea standardelor de lucru -dezvoltarea de programe de performanta sau crestere a abilitatilor (enrichment) Profesorii clasei se intalnesc saptamanal pentru a discuta preoblemele scolii si separate problemele clasei cu evaluari particulare.Se acorda timp platit profesorilor pentru planificare, pregatire, inregistrare si evaluare. Munca personalului ce nu preda : Directorul face o trecere in revista anuala a administrarii, curateniei, pranzului si supervizarii, aprovizionarii si ajuta personalul ce nu preda la clasa. Experienta acestui personal se discuta in consiliul de conducere. I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si W C G T C - W o r l d C o u4 7 i l f o r G i f t e d a n d T a l e n t e d C h i l d r e n nc

I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si W C G T C - W o r l d C o u4 8 i l f o r G i f t e d a n d T a l e n t e d C h i l d r e n nc

Raportul de auto-evaluare:

Raportul de autoevaluare a progresului poate fi vazut in:


Planul de imbunatatire a activitatilor scolii Raportul annual al directorului catre parinti Raportul sefilor de catedra catre director Trecerea in revista anuala Raportul de autoevaluare a progresului In gifted education exista doua componente clar definite : -o prima componenta ce tine de organizarea sistemului si care are reguli si comportamente ce sunt evaluate in functie de telurile scolii -o a doua regula ce tine de elasticizarea, imbogatirea si individualizarea ofertei educationale. Pentru a doua directie se face un alt tip de evaluare a progresului elevilor tinandu-se seama de multiple caracteristici functionale a acestui progres. Progresul elevului este monitorizat in functie de parametrii invatarii conform taxonomiei lui Bloom. Astfel sunt luate in considerare : acumularea de cunostinte si memorarea, utilizarea corecta si adecvata a algoritmilor, regulilor, normelor si limbajului formal, integrarea cunostintelor in ansamblul cunostintelor deja predate la maniera aplicativa, modul de transmitere a cunostintelor, evaluarea si autoevaluarea procesului de aflare a cunostintelor si in final strategia de gandire folosita pentru determinarea de cunostinte sau solutii creative. Aceasta evaluare a progresului se poate face pentru fiecare elev obtinandu-se astfel parametri calitativi care sa permita nu doar notarea acumulativa ci si adecvarea stilului de predare in functie de caracteristicile individuale ale elevilor. Sistemul surprinde de asemenea si stilul de invatare caracteristic fiecarui copil, punctele slabe sau tari, aria de devoltare de abilitati personale, domeniile de interes si ofera directorilor scolilor de gifted o imagine asupra stilurilor de predare a profesorilor care sa dea posibilitatea unei formari continue cu specific individualizat. Se pot astfel urmari comparativ pentru profesori care sunt graficele de evolutie multiparametrica a elevilor si se vor putea determina astfel profesorii care stiu sa motiveze elevii, au stil de predare adecvat profilurilor de invatare a acestora. Se da astfel posibilitatea organizarii de schimburi de experienta intre profesorii din scoala sau din sistemul de gifted education. Diferenta dintre evaluarea clasica cantitativa ce da note sau scoruri fara a preciza cauzele acestor note si fara a permite intelegerea dinamicii de gandire a elevilor pe de-o parte si sistemul de evaluare a progresului parametrizat dupa taxonomia lui Bloom pe de alta parte este mare. Putem spune ca aceasta metodologie fixeaza atentia asupra elevului si asupra dezvoltarii abilitatilor acestuia spre deosebire de metodologia clasica care fixeaza atentia asupra memorizarii si reproducerii de cunostinte fara contact direct cu realitatea sau cu procesul de gandire al elevilor. Daca tehnologia clasica de notare s-a dovedit lipsita de rigoare dar usor de utilizat, tehnologia multiparametrica se poate aplica cu relativa usurinta prin programe computer in care se introduc datele asupra elevilor. Aceste date pot fi prelucrate automat de catre programul computer si afisate la cerere, obtinand astfel si o viziune clara asupra ritmului de evaluare a progresului sau asupra schimbarilor majore din viata elevilor in stilul de invatare propriu. Privind evaluarea progresului din alta perspectiva trebuie sa diferentiem etapele de dezvoltare mentala si campurile de interes specifice fiecarei etape si sa valorificam tendintele normale de dezvoltare ale copiilor pe fiecare etapa. Aceasta ne ajuta in selectarea metodologiei didactice optima si la o reala evaluare a progresului in functie de etapa de dezvoltare a fiecarui copil. Spre exemplu in etapa de dezvoltare a gandirii de tip topologic specifica copiilor scolari din clasele primare se poate utiliza cu succes sistemul de categorisire pe domenii de cunostinte si se pot folosi grafurile in acest sens pentru sistematizarea cunostintelor si structurarea acestora. In acest caz existand o metodologie specifica acestei etape se poate evalua progresul in utilizarea acestei metodologii. Selectia metodologiilor specifice optime pentru categoriile de copii din scoala si pentru programele scolii se face in gifted education printr-o politica scolara si prin obligativitatea studiilor cantitative, calitative si corelative facute de profesori in programele de perfectionare didactica.

I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
49

Evaluarea functionalitatii si progresului inseamna si evaluarea responsabilitatilor membrilor scolii si a modului de indeplinire a acestor responsabilitati. Acestea sunt: colectarea de date de interes pentru politica scolii, managementul programelor existente, sprijin metodologic sau social, material, comunitar, bugetar, etc. Datele de interes sunt obtinute prin proceduri de evaluare pe multiple directii: identificare a caracteristicilor copiilor, evaluare a procesului didactic, evaluare a programelor de interes pentru elevi si a capacitatilor de acoperire a profesorilor, identificare a standardelor optime de functionare a programelor si a metodologiilor optime de predare in functie de caracteristicile copiilor, etc. Managementul programelor solicita: regulamente de functionare, oferta educationala si politici educationale locale, metodologii de selectare a programelor educative care sa puna de acord nevoile societatii, deschiderile profesionale ale profesorilor si programele de formare profesionala, dorintele copiilor de instruire, transferul de know-how si experienta din reteaua internationala de gifted education, organizarea de evenimente magnet. Sprijinul se reflecta in multiple aspecte: crearea unei retele de competenta profesionala care sa permita satisfacerea nevoilor de informare a copiilor, selectarea de pe internet a surselor ce corespund cu oferta educationala a scolilor, tutoring si mentoring in scoala sau in afara scolii, oferta individualizata in cadrul programelor de enrichment, materiale de lucru complementare si alternative in cadrul programului de acceleration, forumuri de discutii metodologice cu profesorii din gifted education sau cu parintii copiilor gifted, forme de educatie la distanta, asistenta psihologica si sociala, programe speciale pentru copii gifted cu dizabilitati, cu probleme sociale sau economice, etc. La acestea se adauga directiile de finantare si sprijin comunitar, burse acordate elevilor cu posibilitati materiale reduse etc. Toate aceste metodologii de evaluare si obtinere a progresului didactic se rafineaza in permanenta prin programe de formare sau de cercetare locala, prin organizarea la nivelul retelei locale sau regionale de gifted education a unei reviste online si a unei baze de date cu functia de arhiva in care se publica studiile si cercetarile celor implicati in gifted education, prin organizarea periodica de conferinte si schimburi de experienta, printr-un permanent dialog cu parintii si organizatiile de parinti sau de specialisti in gifted education si mai ales printr-un permanent dialog cu elevii.

Probleme speciale -Gifted i familia, giftedness i caracteristicile culturale

Studiile facute asupra relatiei de familie a copiilor gifted arata anumite fapte relevante. Exista o preponderenta a copiilor gifted in familii gifted, ceea ce initial s-a considerat a fi de natura pur genetica, ipoteza neconfirmata ulterior. Un al doilea aspect relevant este diversificarea aptitudinilor copiilor gifted in familii gifted. Cu alte cuvinte nu pot coexista doua sabii intr-o teaca, daca un copil alege un domeniu de dezvoltare a abilitatilor personale, ceilalti copii vor alege domenii cel putin usor diferite si complementare cu ale primului (desi pot fi pe acelasi mare camp de interes). Acest fapt se petrece atunci cand parintii sunt gifted si cultiva abilitatile copiilor pe care-i inteleg in nevoile lor emotionale si de dezvoltare personala. Mediul familial sau cultural impun anumite norme comportamentale care directioneaza dezvoltarea personalitatii copiilor in anumite directii. Acest fapt se reflecta in traditiile profesionale familiale sau culturale din anumite comunitati, in care gasim mai multe generatii practicand cu virtuozitate o anumita profesie. Acest fapt arata clar ca la copii gifted exista un mare potential de adaptare la nevoile altora si ca ei se dezvolta in directa relatie cu nevoile, acoperind domenii de dezvoltare si aducand contributii care sunt indreptate spre rezolvarea acestor nevoi. Din acest motiv copii gifted nu sunt de obicei impacati pe deplin cu sistemul social sau cultural aducand in permanenta imbunatatiri pe cai noi, ca de exemplu in stiinta, arta, noi tehnologii, antreprenoriat, leadership, etc. Fiind puternic legati de contextual social imediat, copii gifted se dezvolta diferit de la o cultura la alta, ceea ce face ca identificarea lor sa se poata face numai in context cultural. Daca un copil gifted este transferat dintr-un mediu cultural-social intr-unul nou si diferit ca structura, se va petrece un alt fenomen. I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
50

Copilul va recupera pozitia avuta in contextul de origine dupa adaptarea la noul sistem, sau chiar va ajunge la pozitii superioare. Acest fapt arata ca la copii gifted exista o capacitate foarte mare de adaptare la stres si la schimbare, ceea ce le permite sa-si imbunatateasca permanent abilitatile personale. Din punct de vedere statistic exista un procentaj foarte mare de oameni gifted care s-au realizat professional in culturi diferite de cea maternala sau care au revenit si au transferat noi directii de structurare dupa o adaptare-readaptare la alta cultura. Aceasta caracteristica este relevanta mai ales la copii gifted nascuti din familii obisnuite care cauta in alt mediu factorul determinant pentru evolutia lor personala. In general copiii si adultii gifted sunt foarte atasati de radacinile lor culturale dar sunt si promotorii valorilor culturale care i-au format sau le-au dezvoltat abilitatile. Copii gifted cauta prezenta altor copii gifted, aspect valabil si pentru adulti, deoarece ei simt nevoia unui univers uman care traieste la parametri inalti si care le poate furniza mediul competitiv-colaborativ necesar pentru a se dezvolta ca si personalitate. Dezvoltarea personala este pentru copii gifted o directie existentiala superioara altor directii. Din acest motiv ei sunt mai atrasi de mediul care le da posibilitatea identificarii treptelor de dezvoltare personala si evolutie decat de mediul care le ofera avantaje adaptative. Copii gifted au nevoie de un mediu familial sau social care sa le accepte si sa le stimuleze calitatile. Acesta este motivul pentru care educatia de tip gifted incepe inca din gradinita, perioada timpurie de varsta fiind in mod natural cea in care se dezvolta accelerat toate potentialele. Tot in aceasta perioada se dezvolta si stilurile de invatare vizual-spatiale, auditivsecventiale, mixte sau kinesteticosenzoriale. Pentru parintii care au copii gifted pe care nu-i inteleg este o mare problema sa le asigure un mediu sufletesc si intelectual propice care sa le faciliteze dezvoltarea personala. Copii gifted au o emotionalitate si o inteligenta deosebita si pot avea o relatie familiala buna in special intr-un mediu afectuos fara a fi sufocant, bazat pe incredere reciproca, fara tensiuni familiale, in care se cultiva principii inalte si in care se creaza si se consuma cultura. Daca familia nu le asigura acest mediu ei il cauta si contribuie la crearea lui in scoala. Foarte frecvent parintii copiilor gifted au reactii de frustrare si stres la adresa acestora, neinelegandu-i si nestiind ce sa faca in anumite situatii. In traditia gifted education acesti parinti beneficiaza de forumuri de discutii in care pot face schimb de impresii si experienta si in care pot beneficia de sfaturile si consilierea unor specialisti in domeniu. Ei beneficiaza de asemenea de consultanta in cabinete destinate acestui scop. Elevii de asemenea beneficiaza de consultanta psihologica, sociala, familiala si orientare profesionala in scoala prin personal specializat, indrumatori, echipe de lucru, profesori, etc, deoarece in gifted education sistemul educativ este conceput sa fie in sprijinul direct al copiilor. Copii gifted sunt introdusi si in cunoasterea caracteristicilor tipice copiilor gifted astfel incat sa-si cunoasca capacitatile si reactiile comportamentale. Un astfel de exemplu urmeaza in continuare. -Nevoile emoionale, sociale i creative ale copiilor gifted Procesul creatiei Creativitatea incorporeaza definirea problemei, culegerea de informatii, dezvoltarea ideii, planificarea si producerea. In cazul vizual-spatialilor exista urmatoarele insusiri ce le faciliteaza creativitatea: -folosesc imagini si desene -stiu unde se afla in spatiu si inteleg relatiile spatiale gasind cu usurinta drumul optim -gasesc idea principala dintr-o data si apoi o dezvolta pe parti -lucreaza cu usurinta cu chestiuni complexe, ansambluri de obiecte, idei interconectate sau fenomene dinamice -pun impreuna idei disparate intr-un tot unitar si interconectat -pot abstractiza si modela realitatea prin limbaj matematic -lucreaza bine cu computere -folosesc intuitia -rezolva probleme creative -memoreaza locuri, evenimente, oameni I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
51

-folosesc geometria, fizica, grafurile cu usurinta in dezvoltarea de concepte, solutii si modele creative -folosesc metafore si imagini verbale -gandesc tridimensional -vad paterne comportamentale -vizualizeaza ritmurile, melodiile si armoniile Strategii pentru a-ti folosi abilitatile de gandire vizual-spatiala -recunoaste si accepta aceste abilitati -foloseste vizualizarea de cate ori ai posibilitatea -dezvolta calitatile vizualizand obiectele si conceptele pe care le folosesti fara a folosi hartia si creionul (lucreaza in minte) -foloseste grafuri de organizare a conceptelor cand studiezi -diferentiaza lucrurile si conceptele importante facandu-le mai mari pe grafurile de organizare a informatiei -foloseste o programare pe timpi de executie ca sa te ajute sa planifici etapele si secventele de lucru -etapizeaza ceea ce faci punand termene de executie precise si respecta-le -priveste mai intai imaginea globala, apoi treci la detalii -urmareste ce fac ceilalti inainte de a trece la urmatoarele etape -creaza discutii cu copiii sau profesorii asupra ideii tale pentru a genera parti de informatie -aranjeaza informatiile pe categorii -cere sa se repete informatiile cand nu ai avut timp sa le scrii explicand ca gandesti in imagini si ai nevoie de mai mult timp pentru a transfera in scris informatiile -cere oamenilor sa-ti transmita informatii scrise care sa confirme informatiile verbale -cere timp pentru deciziile importante -la intalniri foloseste un laptop ca sa inregistrezi informatiile dorite -foloseste programe de editare cand scrii -citeste tare ce scrii pentru a vedea daca are sens continutul -inregistreaza convorbirile sau informatiile verbale importante pentru a le putea auzi din nou de cate ori simti nevoia -stabileste reguli si obiceiuri de lucru proprii -citeste intai cuprinsul cartilor pentru a vedea ce contin -inregistreaza temele sau ideile pe un recorder si lasa pe altcineva sa le scrie pentru tine -foloseste vizualizarea unor momente frumoase sau locuri incantatoare pentru a te relaxa si a reduce anxietatea -invata sa auzi in minte propria voce sau o alta voce a unei persoane pe care o respecti, vorbindu-ti si ajutandu-te sa gasesti solutii. Practica aceasta tehnica numai cand esti singur. -surprinde-te singur facand ceva corect si lauda-te pentru asta Exista multe cariere pentru persoane cu abilitatile tale: -om de stiinta -inventator -poet -muzician -artist -sportiv -arhitect -informatician -antreprenor -matematician -profesor -designer -specialist in marketing Acest gen de consiliere bazata pe profilul de personalitate propriu este extrem de utila in gasirea de solutii care sa permita copiilor gifted sa se insereze in societate diminuand riscurile indaptarii. Copii gifted, mai ales vizual spatialii, au deseori o sensibilitate extrema. Ei par sa aiba un sistem nervos supra sensibil ce le permite asimilarea unei uriase I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
52

cantitati de informatie senzoriala. In grade variate copii supradotati au experiente senzoriale extrem de puternice in particular la zgomot, lumina si atingere. (Blackburn & Ercikson 1986). Acesti copii pot avea un auz extrem de sensibil auzind sunete ce par zgomote pentru altii. (Grandin 1996) Multi copii au o sensibilitate extrema la lumina intensa. Ei cauta sa-si protejeze ochii de lumina puternica sau de cea fluorescenta. De asemenea acesti copii au pielea sensibila la ceea ce poarta, de obicei nu suporta lana direct pe piele. Vizual-spatialii cu sensibilitati extreme sunt in general epuizati de traiul in comunitatile umane si acest fapt poate fi perceput ca dand dificultati la invatare. Piechowski (1999) explica sensibilitatea in termenii lui Dabrowski de superexcitabilitate - un termen care indica ideea ca stimularea este mult sub intensitatea sau durata trairii. Supraexcitabilitatea poate fi gandita ca o abundenta de trairi fizice, emotionale, senzuale, creative, intelectuale sau emotionale care se reflecta in dezvoltarea etica si emotionala a adultilor supradotati. Exista cinci forme de supraexcitabilitate: Psyhomotorie- surplus de energie, vorbire rapida, actiune rapida, impulsivitate, nervozitate, competitivitate Senzualitate- placere estetica, aprecierea obiectelor frumoase, traire intensa prin simturi, etc. Intelectuala- lecturi, curiozitate in rezolvarea de probleme, concentrare, gandire analitica, introspectii, gandire morala Imaginativa- imaginatie spontana, usurinta in inventarea de situatii noi si fantezii, perceptie poetica si dramatica, visuri elaborate, frica de necunoscut Emotionala- intensitate a trairilor, emotii si sentimente complexe, emotii extreme, identificarea cu sentimentele altora, dificultati de adaptare la schimbare (Piechowski 1979) Supraexcitabilitatea hraneste, imbogateste, da forta, amplifica si motiveaza talentul. Un alt fenomen care caracterizeaza inteligenta emotionala a copiilor supradotati este flow-ul, curgerea, inspiratia. Acest fenomen se coreleaza pozitiv cu supraexcitabilitatea si induce o stare particulara in care capacitatile de intelegere se intensifica extrem de tare. Cand sunt in flow copiii reusesc performante intelectuale absolut neobisnuite, rezolva probleme cu un inalt grad de dificultate si cu un numar foarte mare de pasi logici, sau scriu lucrari extrem de complexe sub dicteu fara a fi constienti de toate etapele de elaborare. In aceasta stare particulara copii supradotati au capacitatea de a vedea atat harta globala a problemei, detaliile de orice nivel, complexitatea structurarii detaliilor si dinamismul ansamblului. Ei pot determina legile generice ale unui fenomen cu mare acuratete, pot descrie fenomene complexe fara a mai trebui sa se intoarca asupra textului gasind de prima oara optimul de exprimare sau pot executa miscari cu o precizie si de o complexitate sau grad de dificultate extrem de mari, aproape inimaginabile pentru conditia umana. Starea de flow apare in contextul unor lectii bazate pe trairea fenomenului in care cunostintele sunt subordonate starii de intelegere directa, confirmand doar aceasta intelegere, sau mai apare in concursuri/situatii de investire a cuiva cu o sarcina de lucru deosebit de grea. Exista profesori care au inteles cum se poate induce si copia starea de flow si care folosesc stilul inspira. In general copii supradotati care au fost antrenati de acesti profesori se indreapta ulterior catre domenii aflate la granita cunoasterii umane, a existentei umane sau altele in care limitele umane sunt contestate si depasite. Copii supradotati antrenati prin tehnica flow-lui au un profil de personalitate deosebit. Ei sunt supra performanti cu abilitati extrem de inalte, prezinta o detasare fata de cotidian, o implicare totala in domeniul lor de activitate, o tendinta de cunoastere globala cu posibilitatea aprofundarii oricarui obiect de studiu, o neimplicare directa in conflictele sau interesele sociale si o orientare catre problemele globale si catre viitor. Ei au tendinta sa se dezvolte pe etape superioare de dezintegrare pozitiva si nu tin prea mult seama de propria lor persoana. Copii supradotati care nu au fost instruiti prin tehnica flow-lui au tendinta de a se afirma social si de a demonstra lor insile si celorlalti care sunt abilitatile lor, dar au de asemenea si un sentiment de neimplinire la adresa destinului propriu. Acest sentiment de neimplinire devine mai acut la cei care nu-si accepta supradotarea si cauta sa se integreze social ascunzandu-si abilitatile deosebite. I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
53

Exista totusi si linii de impacare cu lumea, societatea si propriul potential la care ajung copii supradotati in cazul in care creativitatea lor este cultivata, motivata si incurajata in mod constant. Prin creativitate ei isi gasesc rostul social si echilibrul personal. Insetia sociala a copiilor gifted este dificila nu doar din cauza reactiei in general adverse a societatii cu abilitati comune fata de persoanele cu abilitati deosebite ci si din cauza unei educatii sociale inadecvate facuta copiilor supradotati prin care acestia sa-si identifice tintele si rolurile sociale pe care doresc sa le urmeze si care-i motiveaza. -Grupuri speciale dizabilitati, etc de gifted: minoriti, femei, supradotati cu

Copii supradotati cu nevoi speciale pot fi impartiti pe mai multe categorii: a. Copii cu dizabilitati de invatare Acestia pot fi definiti drept copii care arata abilitati extraordinare in anumite domenii si dificultati in alte domenii. Acesta sugereaza o capacitate de a atinge performante deosebite dar dublata de caracteristici de invatare si nevoi educationale deosebite fiind astfel necesara o identificare speciala. Programele educationale trebuie sa tina seama atat de abilitatile speciale cat si de nevoile speciale ale acestor copii. Metoda cea mai uzuala de identificare a elevilor cu dizabilitati de invatare este compararea diferentei de inteligenta analitica si verbala in testele IQ. Aceasta trebuie completata cu informatii intr-o varietate de forme incluzand atat informatii obiective cat si informatii subiective. Informatiile obiective se pot obtine prin teste de inteligenta, creativitate sau de achizitii de cunostinte. Informatiile subiective pot proveni din mediul propriu scolar, familie, observatii directe ale progresului si comportamentului si alte surse. Instrumentele de tip IQ pot fi nepotrivite pentru aceasta categorie de elevi. Deseori acesti elevi au dificultati la scriere si citire ceea ce face ca utilizarea testelor IQ sa fie nepotrivita pentru identificarea lor. b. Copii din medii culturale diverse Identificarea copiilor supradotati din culturi variate trebuie sa fie sensibila la factorul cultural care incurajeaza anumite abilitati. In unele culturi se valorifica mai mult abilitatile senzorii-motorii decat cele analitice sau academice. In acest caz abilitatile antrenate prin cultura trebuie considerate cu grija in evaluarea potentialului supradotatilor. Deseori rezultatele la teste IQ sunt irelevante la aceste grupuri culturale din motive emotionale sau de insuficienta dezvoltare meta-cognitiva si nu arata adevaratul potential de dezvoltare intelectuala a copiilor.In acest caz trebuie create instrumente de identificare specifice cultural. Criteriile de evaluare a supradotatilor din medii culturale diverse trebuie sa tina seama de: -manipularea sistemului de valori simbolice din cultura lor -gandirea logica si folosirea datelor potrivite -utilizarea cunostintelor acumulate pentru rezolvarea de probleme -gandirea prin analogie -gandirea si extrapolarea cunostintelor la situatii noi c. Subperformantii Subperformanta poate fi definita ca o discrepanta intre rezultatele scolare si scorurile obtinute la teste de inteligenta, creativitate sau abilitati. Aici se diferentiaza doua categorii: subperformantii vizibili si cei invizibili. Cei invizibili isi ascund abilitatile la testele psihologice in mod intentionat. Fac acest lucru pentru a fi inclusi in grup si a nu parea diferiti. Deseori le poate lipsi motivatia pentru invatare si necesita strategii de revelare a potentialuilui propriu si de motivare a utilizarii acestuia. Deseori parintii sau sustinatorii cat si profesorii pot fi complet inconstienti asupra potentialului deosebit a acestor copii. Caracteristicile lor identificabile sunt: -IQ inalt I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
54

-slabe obiceiuri privind munca -lipsa de concentrare si efort in atingerea scopurilor -interes intr-o arie particulara -munca incompleta -slab rspect de sine -frustrari emotionale -atitudine negativa -perfectionism -slaba eficienta Tipuri de copii vizual spatiali Exista doua tipuri de copii vizual-spatiali, cei ce au preferinta pentru gandirea in imagini si cei care trebuie sa gandeasca in imagini din cauza unor deficiente secventiale. Primul tip poate utiliza si gandirea de tip secvential si are o adaptabilitate crescuta la stilul didactic al profesorilor, in schimb cel de-al doilea tip nu se pot adapta la stilul de predare secvential indiferent de amplitudinea abilitatilor lor intelectuale. Exemple de inadaptare cauzata de factori externi sunt date de boli dintre care enumeram: infectii ale urechilor sau surditate, alergii, astm, eczeme, sinuzite cornice, etc. Capacitati slabe de procesare secventiala sunt comune copiilor care au avut probleme cu urechile in copilarie chiar daca aceste probleme au fost remediate intre timp. Ei au in general probleme de limbaj care-i face incapabili sa urmareasca bine comenzi sau informatii verbale desi in cazul copiilor gifted pot beneficia de o inteligenta de tip vizual deosebit de buna. Se observa la acesti copii o incapacitate de a se concentra pe predarea de tip verbal insa ei sunt extrem de buni in utilizarea calculatorului sau a grafurilor si hartilor cu concepte de tip sintetic. O lista completa de identificatori a caracteristicilor acestor subperformanti se poate gasi pe http://www.curriculumsupport.nsw.edu.au/gats/index/cfm Probleme legate de sexul copiilor Aceste probleme trebuie luate in considerare cand se identifica copii supradotati si talentati. Se pot crea disparitati in admiterea in educarea copiilor supradotati daca nu se tine seama de aceasta. In general fetele sunt mai libere in exprimarea abilitatilor in timp ce baietii au tendinta sa le ascunda cand se apropie de adolescenta. Identificare in copilaria mica Identificarea devreme poate permite gasirea strategiei educationale potrivite si a surselor de informare optime. In afara scolii identificarea nu va tine seama de achizitiile datorate scolii ci va tine seama de stagiul de dezvoltare al copiilor. Intrarea devreme in scoala este o optiune ce poate fi considerata pentru copii supradotati de varsta mica. Informatii despre acest procedeu de accelerare pot fi gasite pe http://www.curriculumsupport.nsw.edu.au/gats/index/cfm -Altele Teme metodologice -Cunoaterea fundamental a paradigmelor cercetrii educaionale -Noiuni despre procesul de cercetare psiho-educaional -Fundamentele msurrii i evalurii -Evaluarea programului: noiuni fundamentale -Citirea literaturii tiinifice, metodologii de cercetare -Cum s duci la mplinire un proiect de cercetare empiric REFERINTE 1. Benjamin S. Bloom. ed., Developing Talent in Young People (New York: Ballantine Books, 1985); Howard Gardner, Frames of Mind (New York: Basic Books, 1983); Joseph S. Renzulli, "What Makes Giftedness? Reexamining a Definition," Phi Delta Kappan, November 1978, pp. 180-84; and Robert J. Sternberg, "Toward a Triarchic Theory of Human Intelligence," Behavioral and Brain Sciences, Vol. 7, 1984, pp. 269-316. 2. For descriptive information about the School Enrichment Model and about related I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
55

research, see Joseph S. Renzulli and Sally M. Reis, "Research Related to the Schoolwide Enrichment Model," Gifted Child Quarterly, Vol. 38, 1994, pp. 2-14; and idem, The Schoolwide Enrichment Model: A How-To Guide for Educational Excellence, 2nd ed. (Mansfield Center, Conn.: Creative Learning Press, 1997). 3. Peter M. Senge, The Fifth Discipline (New York: Doubleday, 1990), p. 312. 4. Joseph S. Renzulli, "A General Theory for the Development of Creative Productivity Through the Pursuit of Ideal Acts of Learning," Gifted Child Quarterly, Vol. 36, 1992, pp. 170-82. 5. Richard M. Jaeger, "World Class Standards, Choice, and Privatization: Weak Measurement Serving Presumptive Policy," paper presented at the annual meeting of the American Educational Research Association, San Francisco, 1992. A version of this paper appeared under the same title in the October 1992 issue of the Kappan. 6. George F. Madaus, The Influence of Testing on Teaching Math and Science in Grades 4-12 (Chestnut Hill, Mass.: Center for the Study of Testing, Evaluation, and Educational Policy, Boston College, 1992). 7. Roland S. Barth, Improving Schools from Within (San Francisco: Jossev-Bass, 1990). 8. F. Richard Olenchak and Joseph S. Renzulli, "The Effectiveness of the Schoolwide Enrichment Model on Selected Aspects of Elementary School Change," Gifted Child Quarterly, Vol. 32,1989, pp. 44-57. 9. Milbrey W. McLaughlin and Joan E. Talbert, Contexts That Matter for Teaching and Learning (Stanford, Calif.: Center for Research on the Context of Secondary School Teaching, Stanford University, 1993), p. 6. Despre IRSCA Gifted Education IRSCA Gifted Education este o asociatie non-profit, inregistrata n registrul

asociatiilor si fundatiilor cu nr. 36/13.09.2004, cu o activitate recunoscuta la nivel national si international, partener UNESCO, membru deplin WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children si respectiv ECHA - European Council for High Ability - cele mai nalte foruri internationale n domeniul educatiei de excelenta.

Initiator si prim fondator al Consortiului EDUGATE pentru Educatia Tinerilor si Copiilor Supradotati si Talentati precum si initiatorul legii educatiei tinerilor supradotati, capabili de performanta nalta Legea nr.17/2007 intrata n vigoare la 18.01.2007. Initiatorul primului Program National al Educatiei de Excelenta, al Institutului National de Studii pentru Educatia de Excelenta, al primei Conferinte Nationale asupra educatiei tinerilor si copiilor supradotati si talentati, al programelor de descoperire a potentialului tuturor copiilor , al programelor de nvatare accelerata, consultanta, mentorat si de imbogatire a curriculei scolare.

Prin gifted education se respecta natura divina a omului si nu omul-marfa, omul de consum. Noi promovam omul creator, omul capabil sa-si dezvolte potentialele , Prof. Dr. Florian Colceag, Presedinte EDUGATE si IRSCA Gifted Education. Presedinte IRSCA Gifted Education Presedinte EDUGATE Prof. Florian Colceag

I R S C A Gifted Education Partener UNESCO, Membru al ECHA- European Council for High Ability si WCGTC- World Council for Gifted and Talented Children
56