Sunteți pe pagina 1din 13

Prin gifted education se respect

natura divin a
omului i nu omul-marf, omul de
consum.

Prof. Florian
Colceag

EDUCATIA COPILULUI SUPRADOTAT


Ing. Asist.Univ. Anca Manolescu
UTCB Facultatea de
Instalatii
Definitia supradotarii este variabila in functie de contextul
cultural, social, profesional sau geografic, in functie de programul
ce este orientat spre scopuri bine determinate sau de orizontul de
profesionalism dorit. Pentru fiecare situatie de acest fel sint
selectate anumite tipuri de abilitati ce sunt masurate valoric la
niveluri diferite.
In general, pe referentialul social comun, definitia
supradotarii cuprinde capacitati psiho-fizico-intelectuale
deosebite, orientate stiintific sau artistic, spre leadership ori
management, spre mediu, sau kinestetice, etc. De asemenea, se
mai include ca o alta variabila independenta fata de capacitatile
mentionate si creativitatea, iar a treia caracteristica de baza
inclusa in definitie este data de aptitudinile academice.
Persoane supradotate pot fi gasite la toate vairstele, rasele,
sexe si nu depind de handicapuri fizice sau de alta natura.
Copiii capabili de performante inalte prezinta abilitati
potentiale intr-o singura arie sau in combinatie pe urmatoarele
arii.
Cine snt aceti copii supradotai despre care se vorbete
att? Exist ei cu adevrat? Dac da, cum pot fi ei identificai?
Sunt ei superiori celorlali doar la matematic, fizic, literatur?
Nevoile lor snt aceleai ca i ale celorlali? Sunt ei oare nite
inadaptai? Sau poate sunt neglijai? Sistemul colar actual este
n msur s le permit dezvoltarea acestor capaciti deosebite?
Exist posibilitatea utilizrii unor programe educative speciale

pentru ei? Dar oare trebuie coala s fac acest lucru? Nu snt ei
deja nite privilegiai ai naturii? Poate ar exista un risc de a
favoriza un elitism precoce ? Care ar fi rolul unui profesor n faa
unui asemenea copil ?
ntrebrile sunt mult mai numeroase. Rspunsurile sunt ns
dificile. Este suficient s se ating situaia copiilor supradotai
ntr-o discuie pentru a se declana o polemic. i aceasta pentru
c, departe de a fi de interes strict tiinific sau didactic,
problema supradotrii n coal are profunde implicaii personale,
familiale, filosofice, morale i chiar politice.
n mod surprinztor, noiunea de supradotat este printre
puinele concepte psihologice care, pe lng o definiie tiinific,
beneficiaz i de una juridic. Astfel congresul american a votat o
lege privind educaia copiilor supradotai i talentai folosind
urmtoarea definiie:
"Copilul dotat sau talentat este un tnr care, la nivelul
grdiniei, a cursurilor primare sau secundare, a dovedit
un potenial aptitudinal de a atinge un nivel nalt de
competen n domeniile intelectual, artistic, academic
specific, n artele vizuale, teatru, muzic, dans, aptitudini
de conducere avnd nevoie, n consecin, de activiti ce
nu snt n mod normal posibile n coal"
In general, n definirea dotrii intelectuale, apar cateva idei:
- existena unor aptitudini ridicate ntr-un domeniu specific sau
mai multe domenii;
- aceste aptitudini se pot manifesta explicit sau pot rmane
ntr-o form latent;
- factorii ereditari sunt importani n determinarea lor;
- pentru afirmarea lor sunt necesare condiii adecvate de
mediu ambiant.
n identificarea copiilor supradotai, un rol deosebit l pot avea
profesorii i familia. Acetia sunt cei care vin permanent n
contact cu elevii ( copiii) , iar diagnosticul lor se poate baza pe o
observaie ndelungat, cu o valoare, uneori, superioar testelor
de inteligen.

Sunt considerai supradotai acei indivizi care prezint


spontaneitate (naturalee) i/sau un nalt potenial (randament) n
oricare dintre urmtoarele domenii:
Abiliti psihomotorii: domeniul cuprinde copiii care prezint
niveluri nalte de performan sportiv i abiliti manuale.
Abilitate intelectual general: aceast categorie
include indivizi care fac dovada unor caracteristici cum ar fi:
curiozitate intelectual, o extraordinar capacitate de
observaie etc.
Talent academic: aceast arie include elevii care prezint
o spontaneitate excepional n coal i demonstreaz o
nalt abilitate n lucrrile academice.
Abiliti de gndire creativ: domeniul este reprezentat
de elevii cu idei originale i divergente, care i demonstreaz
aptitudinile n elaborarea i dezvoltarea ideilor originale, fiind
capabili de a distinge din mai multe forme diferite o situaie
determinat.
Abiliti de lider: se refer la acei elevi care se impun ca
lideri sociali ntr-un grup i care se evideniaz prin putere,
autocontrol i abilitatea de a dezvolta o interaciune
productiv cu ceilali.
Artele vizuale i de reprezentare: n aceast categorie
sunt inclui acei elevi care prezint abiliti superioare pentru
pictur, sculptur, desen, dans, muzic vocal i instrumental
i teatru.

Definitia a fost imbunatatita prin includerea capacitatilor inalt


logice in campuri stiintifice abstracte sau jocuri logice.
Tendintele contemporane de a defini supradotarea se orienteaza
insa catre profilul psihologic al copilului supradotat ,ce include
comportamente, realizari, relationarea sociala, relatia cu
scoala,etc.
Supradotarea este o dezvoltare asincrona in care
abilitati cognitive avansate si de inalta intensitate se
combina pentru a crea o experienta interna si o iluminare
ce sunt calitativ diferite de norma. Aceasta asincronie
creste cu marirea capacitatilor intelectuale. Unicitatea
supradotatilor ii face in mod particular vulnerabili si cere

modificari in educare si consultanta pentru a putea sa se


dezvolte in mod optim (grupul Columbus, 1991, in Morelock
1992).
Asincronia inseamna o dezvoltare cognitiva mult mai rapida
decit dezvoltarea fizica si emotionala. Aceasta dezvoltare ii face
pe copiii supradotati dornici sa afle informatii pentru care nu sunt
pregatiti din punct de vedere emotional.
Copiii exceptional supradotati sau inalt supradotati includ:
Acei copii ale caror scoruri la testele IQ depasesc 148 pe scala
Stanford-Binet, sau 140 pe scala WISC-R
Copiii prodigiosi in arii precum muzica, matematica, sah sau
altele
Copiii cu talente extrem de inalt dezvoltate
Copiii cu dezvoltare intelectuala foarte inalta(peste 170 IQ)
Se considera a fi copii supradotati cei care au un IQ peste 130, ei
reprezentind aproximativ 2% din populatia statistica.
Profilul pedagogic a copiilor nzestrai
Pentru o mai bun nelegere a caracteristicilor de personalitate
ce dau profilul pedagogic din educaia copiilor nzestrai,
urmtoarea enumerare de nsuiri ale copilului nzestrat va
permite nelegerea modului n care acesta este privit de ctre
profesor i dimensiunile sale de evaluare:
folosete un vocabular bogat i adecvat;
este eficient n comunicarea vorbit sau scris;

are un bagaj de lectur bogat, prefernd de obicei cri


pentru aduli;

dorete s discute materialele citite;

are un interes deosebit pentru o arie de cunotine, n


care gsete motivaie i pasiune;

consum timp pentru pasiunea proprie i pentru


proiecte speciale;

are rezultate colare deosebit de bune pe anumite


zone de interes;

ntelege ce este bine sau ru ntr-o activitate i gsete


ci de optimizare;

descoper valene noi la idei vechi ;

are o memorie deosebit pe arii de interes i


stpnete repede conceptele i abilitile de baz ;

nu are rbdare cu procedeele de rutin i cu abilitile


automate;

pune ntrebri penetrante n particular, la nivelul


cauzelor i al motivelor;

gsete plcere n activiti intelectuale;

recunote repede relaii;

i plac structurile, ordinea i consistena;

arat virtuozitate i are multe hobby-uri;

gndete critic, este sceptic i evalueaz prin teste n


care acoper toate posibilitile;

este plin de umor;

gndete n afara eului propriu;

este interesat de ceea ce este bun sau ru, drept sau


nedrept ;

nvat rapid;

poate s-i concentreze atenia un timp ndelungat;

este sensibil sufletete ;

arat compasiune pentru alii ;

este perfecionist;

prezint intensitate a tririlor ;

are sensibilitate moral;

prezint curiozitate neobisnuit ;

este foarte perseverent n ariile proprii de interes ;

este hiper energic ;

prefer compania celor mai n vrst ;

citete devreme(este precoce) i este avid de


cunotine;

este foarte creativ;

are tendina de a contesta autoritatea;

are abiliti n folosirea numerelor ;

raioneaz bine, fiind un bun gnditor;

are multe idei de mprit cu alii ;

este un strlucit gnditor, ns e distrat i neatent la


detaliile neimportante ;

deosebete cu uurint detaliile importante i


relevante de celelalte;

ofer rspunsuri neobinuite i neateptate la


probleme;

poate atinge nivele nalte de gndire abstract;

comunic eul propriu prin mijloace variate (verbale,


kinestetice, limbajul corpului etc.);

adun o mare cantitate de informaii n domeniile de


interes;

i amintete rapid fapte;

este frecvent perceput de alii ca lider;

este cooperant n grupuri;

accept responsabiliti;

se adapteaz cu usurin la situaii noi ;

sunt sensibili la frumos i atrai de valorile artistice

i plac schimbrile;

cere puin direcionare din partea profesorilor;

sunt mai interesai de raspunsuri la ntrebri de tip


cum i de ce dect la alte tipuri de ntrebri ;

pot lucra independent mult mai devreme decat alii ;

sunt adesea diagnosticai ca hiperactivi ;

sunt interesai de lucruri neobinuite sau stranii;

dovedesc interes deosebit pentru activitile


intelectuale i artistice;

percep cu uurint asemnrile, diferenele i


anomaliile;

deseori atac materiale complexe, descompunndule n pri componente simple i le analizeaz sistematic;

sunt gnditori, flueni, capabili s genereze posibiliti,


consecine sau idei nrudite;

gndesc flexibil, abordnd o problem pe mai multe


ci;

sunt originali i deseori neconvenionali n rezolvarea


de probleme;

pot gsi relaii ntre obiecte, fapte i idei nenrudite;

sunt doritori de inelegere complex;

construiesc deseori ipoteze de genul dar dac si


multe altele

Un copil cu aceste caracteristici este vazut de obicei prima


oara de catre parinti, care doresc o testare specializata.
Deoarece copiii supradotati (gifted) prezinta caracteristici
particulare de dezvoltare, s-a construit pretutindeni in lume un
sistem educativ care ia in consideratie aceste caracteristici
particulare si care poate utiliza enormul potential intelectual(si nu
numai),directionind educatia acestor copii in mod deosebit de
educatia de masa. Cea mai buna dovada pentru rezultatele

exceptionale ale sistemului de gifted education sint realizarile de


mare nivel de performanta intelectuala sau de alta natura a
participantilor, si nu in ultimul rind , incadrarea sociala a acestora
intr-o maniera eficienta, care respecta dreptul la dezvoltare a
copiilor supradotati.
Identificarea copiilor supradotati
Instrumentele psihologice cele mai uzuale ce permit
identificarea copiilor supradotati sunt testele psihologice. Cele
mai uzuale sunt Wechsler Intelligence Test for children versiunea
III (Wisc-III) si Stanford-Binet versiunea IV (SB-IV). Aceste teste
sint folosite in general pentru copiii obisnuiti , deviatiile de la
standard permitind identificarea copiilor supradotati, fara insa a
indica gradul si directia supradotarii.
O alta posibilitate de a testa copiii supradotati este data de
Woodcock Johnson Achievement Test. Testele de acumulareinvatare cele mai folosite sunt Woodcock Johnson si Wide Range .
Aceste teste nu masoara abilitatile, dar se folosesc in
completarea testelor de inteligenta de tip IQ.
La aceste doua tipuri de teste se mai adauga si testele de
creativitate vizuala sau verbala, de exemplu Torance, completand
astfel definitia data de Renzouli asupra supradotarii in teoria celor
trei inele (inteligenta, capacitate de invatare, creativitate).
Pentru stabilirea stilurilor optime de invatare si educare se
mai testeaza si abilitatile vizual-spatiale, auditiv-secventiale,
kinestetice sau senzitive ale copiilor.
Pentru a se putea intra in intelegerea lor din punct de
vedere motivational se folosesc si caracteristici testate,
directionate spre inteligenta spirituala sau inteligenta emotionala.
Pentru a se stabili orizontul lor de preocupari se utilizeaza
inteligenta multipla (Gardner). Creativitatea sau alte calitati
specifice pot fi de asemenea caracterizate si testate atat prin
teste standard cat si prin stabilirea profilului de personalitate. In
ultima vreme exista o deschidere tot mai mare in testarea
profilului de personalitate ce se asociaza cu caracteristicile
supradotarii, in paralel cu testele de tip performanta disponibile
in acest moment clasice.

Deoarece exista si riscul unor probleme psihice (Adhd, Add,


Asperger, etc), se utilizeaza si teste pentru identificarea
stabilitatii psiho-intelectuale.
Se utilizeaza de exemplu Multiscore Depression Inventory pentru
copii al lui Kaiser, ca si Childrens Depression Inventory al lui
Kovac pentru a sesiza gradul de stabilitate sau de risc pentru
probleme psihice.
Educarea copiilor supradotati
Copiii supradotati dezvolta capacitati de invatare deosebite
bazate pe modele de gandire specifice:
Gandirea critica, aceasta evaluind ideile si argumentele in mod
creativ.
Constructia de modele ce da un sens logic lumii si care pot fi
utilizate in practica
Constructia de argumente logice care permit validarea sau
respingerea unor concepte.
Considerarea si reconsiderarea evidentei, care permite
descoperirea de legi ce se afla in spatele evidentei si nu sunt
transparente la prima vedere.
Gandirea morala ce permite abordarea sub spectrul
responsabilitatii diferitelor actiuni si gasirea optimului strategic
de abordare a unei situatii.
Toate aceste capacitati specifice copiilor supradotati
necesita antrenarea specifica a profesorilor ce lucreaza cu copii
supradotati si care trebuie sa isi dezvolte stiluri de predare
adecvate, necomune cu educatia de masa.
Copiii supradotati tind sa dezvolte atitudini, dispozitii si
obiceiuri ce valorifica mintea deschisa, obiectivitatea si
impartialitatea. Ei practica in mod obisnuit metacognitia,
analizandu-si propriul proces de gandire.
Antrenamentul intelectual ce trebuie sa stea la baza oricarei
lectii necesita planificarea, rezolvarea de probleme, decizia
strategica, recomandarea de strategii, comunicarea si utilizarea
experientei altora in mod critic.
Directionarea invatarii se face pe analiza optimului si
planificarea pentru viitor a optimului, bazat pegindire creativa.
Copiii supradotati sunt avizi sa inteleaga evolutia, directia si
istoria acestei lumi , fiind capabili sa-si imagineze imbunatatiri
sau reformari, ei urmand sa produca valori utilizabile de catre
altii.

Un ganditor supradotat:
Ridica probleme si intrebari vitale pe care le formuleaza clar si
precis
Culege si evalueaza informatii relevante folosind abstractii
pentru a le interpreta.
Ajunge la concluzii bine gindite si la solutii, testandu-le pe
criterii si standarde relevante.
Gandeste deschis si nedogmatic in cadrul sistemelor de gandire
alternative, recunoscand si evaluand presupunerile proprii,
implicatiile si consecintele.
Comunica efectiv cu altii, construind solutii pentru diferite
probleme.
Din aceste motive, supradotatul cu gandire critica este
autodisciplinat, autodirectionat, automonitorizat si autocorectiv,
foloseste standarde riguroase si abilitati deosebite in manevrarea
acestora. De asemenea, acesta dezvolta abilitati deosebite in
rezolvarea de probleme si in comunicarea acestora. Din aceste
motive, profesorii care lucreaza cu aceasta categorie de copii
trebuie sa aiba la randul lor abilitati deosebite si profil
psihointelectual compatibil cu cel al elevilor.
In relatia elev-elev si profesor-elev este necesara respectarea
unui cod de deontologie a comunicarii:
1. Cand se prezinta ideile altor oameni trebuie sa fii deschis la
slabiciunile sistemului propriu si recunoscator pentru interventiile
corective.
2. Cand se asculta ideile altora, se interpreteaza in cea mai
favorabila lumina.
3. Se examineaza meritele unor idei si nu persoanele ce le
prezinta, iar relatia lor cu tine nu trebuie sa te faca sa devii
impartial.
4. Se exploreaza calitatile si slabiciunile unei varietati de idei,
fara a lua in consideratie propriul nostru sistem de valori, ci
privindu-le din interiorul logicii ideilor.
5. Trebuie amintit ca gandirea critica nu inseamna sa desfiintezi
ideile altora impunandu-le pe ale tale, ci este o modalitatea de a
cauta adevarul.

Aceste norme de deontologie trebuie sa fie parte


componenta a antrenamentului specific pentru profesorii care
lucreaza cu copii supradotati si talentati.
In relatia cu elevii trebuie tratata cu mare importanta latura
de onestitate a rezultatului stiintific prezentat. Deoarece acest
rezultat se bazeaza pe modele de gandire, ele vor avea limitele
pe care le poate acoperi modelul, neacoperind universalul.
Trebuie sa se recunoasca inadecvarea sau limitarea unor modele
situationale si sa se lase cimpuri deschise pentru cautarea unor
modele mai performante, care sa acopere un cimp mai larg de
parametri.
Argumentarea critica si contradictorie fata de un model
trebuie incurajata, precum si recunoasterea limitelor modelelor.
Ce se afla in spatele evidentelor se poate detalia si intelege
prin dezvoltarea rationamentui logic, care depaseste simplul
rationament descriptiv.
O alta trasatura caracteristica lucrului cu copii supradotati
este data de dimensiunea morala a gindirii lor. Ei sunt preocupati
de chestiuni de morala de tip dreptate, care configureaza
mijloace optime de solutionare in cadrul unui grup, dar si de
probleme de morala de tip universal.
Copiii supradotati ajung sa-si inteleaga limitele de gandire si
sa fie deschisi la integrarea de metode cognitive mai evoluate.
Algoritmii de evaluare a supradotarii sunt dati de
complexitatea abordarii psihosociale. Astfel, un test IQ nu este in
intregime relevant daca rezultatele testului nu sunt cele mai
bune, deoarece exista in aceste teste o foarte mare influenta
culturala sau politica, iar aceasta nu poate fi eliminata sau
normata.
Testele de creativitate pot da rezultate excelente si la copiii
care nu sunt supradotati. De asemenea, si testele de invatare pot
fi subiective. Profilul psihologic al supradotatilor, ca si trasaturile
specifice personalitatii lor, toate acestea au darul de a fi mai buni
predictori ai supradotarii copiilor. Un ansamblu de teste si profiluri
facute cu metode de testare multipla, interviul, precum si
rezultatele obtinute anterior,acestea sUnt cele mai bune metode
folosite curent pentru identificarea supradotatilor.
Copiii supradotati pot fi descoperiti in orice tip de
comunitate culturala, si sunt in general expusi riscului social si

respingerii. Desi ei au un urias potential, acesta nu se poate


dezvolta integral decat in conditiile unui sistem educativ
specializat.
Asincronia lor in dezvoltare ii face sensibili atat la
problemele globale sau locale, pe care le resimt puternic din
punct de vedere emotional, cat si la rezolvarea acestor probleme.
Lucrul cu copiii supradotati presupune un profil intelectual special
si un antrenament didactic specializat, precum si o consultanta
psihologica specializata. Daca initierea educatiei supradotatilor a
fost facuta de provocarea economica, dezvoltarea actuala se va
face din cauza provocarii complexitatii crizelor de sistem care cer
solutii inalt specializate.
Cum pot fi recunoscui elevii dotai i talentai, ce anume
le este specific?
De muli ani, cercettorii ncearc s "deseneze" un portret
robot al copiilor dotai i talentai. Degajarea unor trsturi
caracteristice este ns o operaie foarte dificil. Exist un
oarecare consens asupra faptului c aceti copii nu formeaz un
grup omogen.
Exist multe mituri referitoare la copiii dotai:
- copilul dotat ar excela n toate domeniile ;
- el ar avea o bun performan colar i o puternic
motivaie n a-i finaliza cu succes studiile;
- ai fi foarte bun la lectur i expresii orale;
- ar fi ntotdeauna un elev echilibrat, independent i capabil de
a se autodirija.
Studiile de specialitate au artat c lucrurile nu sunt tocmai
aa i c muli elevi dotai sau talentai rmn, din pcate,
neidentificai pentru c nu corespund acestui stereotip.
Un alt cercettor a descris copilul dotat ca dispunand de un
vocabular bogat, avand abiliti n a face rapid legturi i
generalizri, nelegand cu uurin conceptele abstracte, cu o
memorie extraordinar, un nivel ridicat de curiozitate i gandire
divergent.
Dup o analiz a mai multor descrieri, James Galagher a
concluzionat c ceea ce au n comun aceti copii este
"ndemanarea n a absorbi concepte abstracte, a le organiza mai
eficace i a le aplica mai adecvat decat colegii de generaie".

Ceea ce mai trebuie menionat este c unii supradotai se


comport ca elevi ideali pentru profesori, modele de bun
purtare, n timp ce alii sunt adevrai copii-problem, putnd fi
evaluai de profesori ca situndu-se sub nivelul mediu al clasei.
Explicaia acestei stri de fapt ne trimite la diferenierea fcut
de Guilford ntre gandirea convergent i cea divergent. Copiii
cu o gandire divergent dezvoltat sunt adesea plictisii, rspund
ntr-un mod non-conformist, poate chiar ironic, oferind impresia
c sunt necooperani. S ne amintim c dou dintre geniile
omenirii, A. Einstein i T. Edison, au fost considerai elevi foarte
slabi de ctre profesorii lor.
Recomandri pentru cadrele didactice ce indruma si
invata acesti copii.
1. Oferirea copilului dotat a unei mbogiri orizontale
i verticale a materiei. mbogirea orizontal nseamn a oferi
mai mult material cu acelai nivel de dificultate unui copil care a
terminat naintea colegilor, iar cea vertical se refer la oferirea
unui material cu un nivel mai avansat, anticipnd leciile
urmtoare. Ambele procedee prezint i riscuri: n cazul
mbogirii orizontale, copilul poate s se plictiseasc i s-i
piard interesul; mbogirea vertical folosit exagerat poate
duce la dezechilibrarea activitii de predare. Cele dou procedee
trebuie, deci, mbinate.
2. Discuii cu elevul respectiv posibilitatea realizrii
studiului individual. Una dintre cele mai eficiente metode n
lucrul cu elevii dotai const n stabilirea de teme de studiu
individual. Temele trebuie ns orientate astfel nct s acopere
domeniile de interes ale copilului. Ele nu vor fi n nici un caz
impuse, altfel copilul se poate simi suprasolicitat, pierzndu-i
motivaia.
3. ncurajareai lecturile suplimentare. Unul dintre
reprourile cele mai frecvente este acela c elevii nu mai citesc.
Unii specialiti recomand n cazul copiilor dotai ca acetia s
citeasc i biografii sau autobiografii ale celebritilor n ideea c
viaa acestora i-ar putea inspira.
4. Stimularea apariiiei hobby-urilor. Dac un copil este
interesat n mod special de poezie, de peti sau de calculatoare,
el trebuie ncurajat n aceast direcie. La vrste mai mari ei vor fi
ndrumai s participe la concursuri de creaie sau tiinifice.

5. ncercarea variantei unui mentorat prin


coresponden. n colile mici, numrul copiilor dotai este
adesea redus. Pentru a le oferi acestora o asisten educativ
corespunztoare, n Statele Unite s-a experimentat un program
numit Sponsor-Corespondent Plan, care punea copilul talentat n
legtur cu un specialist din domeniul de interes (de multe ori,
pensionar). Aceast soluie s-a dovedit extrem de eficient i
credem c ar putea fi adoptat i n ara noastr.
In tarile in care educarea copiilor supradotati si talentati a
devenit deja clasica exista mijloace dedicate pentru instruirea
parintilor si a profesorilor in domeniul psihologiei copiilor
supradotati. Cu ajutorul acestor mijloace, in loc sa ajunga niste
adulti frustrati, copiii supradotati dezvolta abilitatile si
potentialele lor pana la momentul in care pot fi utili societatii si
aceasta, la un nivel de utilitate extrem de inalt. Potentialul
intelectual, afectiv, volitiv, artistic etc de care ei dispun le
permite sa gaseasca solutii pentru rezolvarea diferitelor crize de
sistem, sa conceapa solutii tehnologice, artistice, stiintifice,
antreprenoriale sau de alta natura care permit rezolvarea unor
probleme actuale, insa fara crearea altor probleme secundare.