Sunteți pe pagina 1din 6

Copilul supradotat

Este acel copil cu o inteligenta mult superioara mediei (nivelul psihometric mai mare de 130), observandu-se diferente cognitive atat la nivel cantitativ, cat si calitativ, o mai mare maturitate privind procesarea de informatie (perceptie si memorie vizuala), dezvoltarea capacitatii metacognitive la o varsta timpurie (aproximativ de la 6 ani), perspicacitate in rezolvarea problemelor, capacitate creativa, motivatie intriseca pentru invatare, precocitate si talent (Y. Benito, 2003, p.24) Printre caracteristicile generale putem enumera: a) o foarte buna abilitate de a structura informatia; b) o buna constientizare a propriilor puncte slabe; c) dedica mai mult timp planificarii, au capacitatea de a raspunde sarcinilor multiple reusind in egala masura sa isi masoare eforturile; d) memorie foarte buna respectiv o mai mare rapiditate in a invata fata de un copil de aceeasi varsta; e) pot stoca o cantitate mai mare de informatii utilizand mai multe strategii de memorie vizuala si memorare; f) nu doar gandesc problemele mai repede ci le si vad intr-un mod diferit, mai profund, motiv pentru care si intrebarile pe care le adreseaza sunt pe masura. De exemplu, la intrebarea pentru ce este nevoie de senatori si deputati?, un copil de 6 ani raspunde neaspteptat pentru varsta lui pentru ca noi sa nu ne preocupam si sa facem politica(Y. Benito, 2003, p.49) g) pentru intrebarile pe care le adreseaza doresc adevarul, dovedindu-se a fi nerabdadori spre aflarea raspunsului; h) au un limbaj dezvoltat, fiind capabili sa vorbeasca corect din punct de vedere gramatical inca de la varste fragede; i) sunt perfectionisti, ordonati si sistematici in tot ceea ce inteprind.

De mentionat ar mai fi faptul ca nu este neaparat necesar ca acestia sa prezinte un potential inalt in toate ariile de inteligenta. Pot excela mai mult intr-un singur domeniu, cum ar fi: a) abilitate intelectuala generala: curiozitate intelectuala, o capacitate de observatie iesita din comun; b) talent academic: in testele de evaluare primite reusesc sa ia punctaj maxim si prezinta o rapiditate si o spontaneitate ridicata in rezolvarea cerintelor testelor respective; c) abilitati de gandire creativa: au idei proprii cu privire la anumite aspecte si isi expun parerile fara teama. Originalitate in gandire si o foarte mare curiozitate pentru un numar mare de aspect; d) abilitati de lider: incredere in sine si in succesul alaturi de cei asemenea siesi la care se adauga adaptabilitate la situatii noi (Y. Benito, 2003, p.15) e) arte vizuale si de reprezentare: inclinatie spre picture, desen, dans, muzica, sculptura sau teatru; f) abilitati psihomotorii: includ copii cu performante sportive si abilitati manuale.

Comportamentul in functie de gen in perioada scolara si prescolara:

In comparatie cu baietii care sunt mai deschisi, comunicativi si participativi la discutii, deschidere ce este direct proportionala cu indicele de inteligenta, fetele pastreaza un echilibru sau in unele cazuri devin mai tacute si timide. Putem afirma insa ca atat fetele cat si baietii, odata cu inaintarea in varsta devin cu mult mai rezervati/rezervate, aceasta deschidere in cazul baietilor manifestandu-se mai mult in perioada prescolara si respectiv in perioada scolara.

Problemele cu care se confrunta acesti copii :

Din pacate, acesti copii nu sunt vazuti cu ochi buni in mediul social in care activeaza in timpul scolii. Trezesc frecvent sentimente negative din partea colegilor motiv pentru care devin retrasi si se inchid in sine. Se intampla deseori sa intre in conflict inclusiv cu profesorii deoarece pot exista situatii in care acestia sa se simta depasiti de capacitatile deosebite ale acestor copii moment in care sunt facuti sa se simta inferiori de catre profesori pentru a putea fi tinuti sub control. [1]

Acesti copii sunt de cele mai multe ori marginalizati de catre colegi, lucru ce il resimt acut si ii fac sa isi puna intrebari in legatura cu abilitatile lor, daca pana la urma este bine sau nu sa aiba o inteligenta peste media aferenta varstei lor. O problema care nu ar trebui sa existe la nivel de invatamant o reprezinta faptul ca acesti copii nu sunt ajutati sa se integreze in colectiv, iar abilitatile lor nu sunt puse in valoare, fiind neglijati din acest punct de vedere. La scoala sunt mereu distrasi, creeaza senzatia ca se plictisesc sau sunt mereu preocupati sa citeasca altceva, fiind foarte absorbiti de respectiva lectura. De fapt, randamentul scolar este expresia gradului de organizare a intregii personalitati implicate in activitatea de tip scolar. (G. Stolitz, 2000, p.74) Avand o inteligenta emotionala dezvoltata cu timpul simt antipatie pentru scoala ajungand sa planga sau sa se opuna deoarece simt ca in acel mediu nu sunt agreati si nici apreciati la justa lor valoare. In mediul familial devin neascultatori, creeaza tensiune si neliniste. Nu vor sa mai socializeze si devin impulsivi pentru simplul fapt ca se simt neintelesi. Practic devin opusul a ceea ce au fost in perioada prescolara.

Romania, la capitolul tineri supradotati, sta mult mai bine decat alte tari. Daca la noi 4% din copii au capacitate special, media la nivel mondial este de 2% si doar China are un procent de 6% de copii supradotati din totalul populatiei tinere. [2]

Rolul asistentului social in solutionarea problemei

Rolul asistentului social in acest caz este dificil de conturat, dar nu imposibil. Pentru ca sistemul de invatamant din Romania este un sistem impietrit in epoca de aur - perioada comunismului unde materia este predata la fel pentru toti elevii si nu intr-un mod diferentiat copii inca se gasesc intr-o continua competitie pentru note, iar dezvoltarea inteligentei abstracte primeaza in fata unei inteligente logice si practice. In Romania nu exista scoli speciale care sa potenteze inteligenta acestor copii, sunt doar cateva centre de educatie; prea putine insa, dat fiind faptul ca acesti copii se gasesc intr-un procent destul de ridicat in tara noastra fata de media mondiala. Asistentul social poate interveni pentru a-i facilita acestui copil integrarea in mediul scolar prin mediere. Acesta poate purta o discutie atat cu cadrele didactice cat si cu parintii spre crearea unor activitati care sa sustina comportamentul prosocial al copilului sau capacitatea de a fi receptiv la ore. Ii se pot crea astfel activitati care sa presupuna lucrul in echipa sau jocuri care sa atraga atentia atat acestui copil cat si intregii clase.

Bibliografie:
Y. Benito (2003), Copiii supradotati Educatie, dezvoltare emotional si adaptatre sociala, Ed. Polirom, Iasi; G. Stolitz (2000), Esec scolar risc de esec social, Ed. Victor, Bucuresti;
[1]

www.ziare.com/scoala/invatamant-special/tv-ziare-com-romania-are-de-doua-ori-mai www.consultanta-psihologica.com/ce-probleme-au-copiii-supradotati-in-cadrul-scolii

multi-copii-supradotati-ca-media-globala-882814
[2]