Sunteți pe pagina 1din 11

Lateralitatea n contextul dezvoltrii generale a copilului

Lateralitatea n contextul larg al dezvoltrii psihomotricitii: I.1 Repere in dezvoltarea motorie i psihomotorie; Psihomotricitatea este considerat, n literatura de specialitate ca o funcie complex, o aptitudine care integreaz att aspecte ale activitii motorii, ct si manifestri ale funciilor perceptive. Conduitele psihomotorii ale fiecrui individ evolueaz n funcie de nzestrarea sa aptitudinal, de gradul de dezvoltare fizic si intelectual i de influenele. Ca funcie complex ce determina reglarea comportamentului uman, psihomotricitatea include participarea diferitelor procese si funcii psihice care asigura att recepia informaiilor ct si execuia adecvat a actelor de rspuns. Prin componentele sale de baz, psihomotricitatea face posibil adaptarea pragmatica (nvaarea tehnicilor profesionale, manuale, intelectuale), adaptarea social (modaliti de comunicare interpersonal), adaptarea estetic (tehnici de expresie corporal), adaptarea educativ. Referindu-se la psihomotricitate, DeMeur a evideniat existena unor raporturi ntre motricitate, intelect si afectivitate. Dei, Lapierre consider ca noiunea de psihomotricitate este prea vast pentru a se preta la o definiie precis, categoric si indiscutabil, C. Punescu a evideniat ca psihologia demonstreaz ca actul motor st la baza organizrii cunoaterii i invtrii, determinnd, intr-o proporie considerabil, organizarea mintal a persoanei . Astfel, studiul psihomotricitii este considerat primordial n organizarea procesului instructiv-educativ-recuperator pentru toate vrstele si tipurile de deficieni, ca si pentru persoanele obinuite. Educarea psihomotricitii deine un loc important n terapeutica educaional, dac tinem cont de faptul ca deficiena mintal este asociata, n general, cu debilitatea motric. Rene Zazzo considera c educaia psihomotric constituie o educaie de baz n coala elementar intruct ea condiioneaza ntregul proces de nvaare colar. Procesul de nvaare nu poate fi eficient dac un copil nu are contiina corpului sau, nu cunoate lateralitatea sa, nu se poate situa in spaiu, nu este stpn pe timp si nu a cstigat o suficient coordonare i stabilitate a gesturilor si micarilor sale.

1 Psihopedagogie special (Facultatea de psihologie i tiinele educatiei)

Lateralitatea n contextul dezvoltrii generale a copilului


Iniierea oricarui program de terapie educaionala a psihomotricittii trebuie s fie precedat de o evaluare a achiziiilor psiho-motrice de care dispune fiecare copil la un moment dat, facndu-se astfel o comparaie cu cele pe care ar trebui s le aib. Printre mijloacele de care dispune fiina pentru a reaciona asupra mediului, micarea este aceea care a obinut, datorit progreselor organizrii sale, o asemenea eficacitate i preponderena nct efectele sale au putut fi considerate de behavioriti ca obiect exclusiv al psihologiei. Micarea ncepe chiar din perioada fetal. Conduitele psihomotrice evolueaz dup natere progresiv, n legatur cu maturizarea neuro-motric si cu formarea educaional. Exista diferite metode si teste pentru msuratea nivelului de dezvoltare psihomotrica, cum ar fi scara Gessel, prima scara de dezvoltare psihomotrica, scara Brunet-Lezine, testul Buhler si Hetzer, testul Scholl, Scala institutului de igiena Bucuresti, etc. Exista mai multi autori (D.Motet, N.Robanescu, R.Vincent, D.Bulucea, M.Geormaneanu pn la 5 ani. Principalele caracteristici ar putea fi rezumate astfel: -0-4 saptamani: miscari fara scop, fara un efect anumit, fiind puternic subordonate reflexelor tonice primitive de postura; poate sa intoarca capul intr-o parte, are pumnii stransi; reflex Moro activ, reflex de agatare, de pasire, de prindere - prezente; raspuns Landau absent - nu-si mentine pozitia cand este sustinut; absenta controlului capului; acorda preferential atentie sunetelor inalte si feminine; sunete ce au calitatea, rata si ritmul batailor cardiace cu care s-a obisnuit in uter pot sa-l calmeze; in pozitie sezanda capul cade posterior. -2 luni: sustine putin timp capul in pozitie de decubit ventral; nu sustine capul in pozitie sezanda; apare o schita de reflex Moro; alert la sunete; zambeste; urmareste obiecte in miscare. -3 luni: misca bine membrele; ridica capul cu usurinta; in pozitie sezanda cade pe spate; miscari reflexe de aparare; asculta vocea si gangureste; incepe sa pedaleze; isi muta privirea de la un obiect la altul; reactioneaza la muzica; se sustine pe antebrate si coate; se joaca cu mainile cercetandu-le. ) care au dat puncte de reper ale dezvoltarii psihomotrice ale copiilor de

2 Psihopedagogie special (Facultatea de psihologie i tiinele educatiei)

Lateralitatea n contextul dezvoltrii generale a copilului


-4 luni: ridica capul si inclina toracele; suspendat, tine capul in plan superior; incepe sa aiba controlul capului la miscari de rasucire; dispare reflexul Moro; gangureste; raspunde zambetului prin zambet; distinge 2 sunete; retine cu mana obiecte, se agata de parul si hainele persoanelor de langa el. -5 luni: tine capul ridicat fara sa-i cada pe spate; impinge picioarele cand este tinut ridicat prin axile; rade zgomotos; se joaca cu o persoana, duce obiecte la gura; poate arata nemultumire; pedaleaza; apare reflexul Landau. -6 luni: se ridica ajutandu-se de incheietura mainii; gangureste; intoarce capul catre o persoana care rade; incepe sa se tarasca pe podea; apuca biberonul si-l duce la gura cu ambele maini; se rostogoleste pe spate si pe burta; distinge chipurile familiare de cel straine. -7 luni: se deplaseaza in 4 labe; bea cu cana; se ridica in sezand din decubit dorsal; tine obiecte in ambele maini, vocalizeaza; zgarie. -8 luni: ridicat, se poate rezema; culcat ridica capul, se rostogoleste; topaie; tipa ca sa atraga atentia; emite sunete; isi priveste imaginea in oglinda si se bucura; o prefera pe mama; se ridica in sezand fara ajutor. -9 luni: executa marche arriere; spune ma-ma, da-da; se dezvolta reflexul pentru saritura; se poate ridica in 4 labe. -10 luni: sta bine in sezand, fara sprijin; sta in picioare sustinut si merge greoi sustinut; mananca cu mana; asculta ceasul; emite sunete repetitiv; incearca sa recupereze un obiect cazut; reactioneaza cand i sepronunta numele; se poate roti fara sa-si piarda echilibrul; se deplaseaza dupa jucarii; flutura mana in semn de ramas-bun, bate din palme. -11 luni: se ridica singur in picioare, mesteca; isi suge degetul; emite 2 cuvinte cu inteles; prinde ca un cleste; manifesta simpatii pentru alte persoane decat mama; sta singur in picioare cateva secunde. -12 luni: merge in tarc sustinandu-se cu o mana; imita in joc; se joaca cu mingea; prehensiunea este apropiata de cea a adultului,dar are dificultati la prinderea obiectelor mici; coopereaza la imbracare. -1 an si 6 luni: merge singur; se ridica singur in picioare ajutat; urca scari; trage linii cu creionul; isi scoate singur pantofii; incepe sa se comporte si opozitional; alearga si sare;

3 Psihopedagogie special (Facultatea de psihologie i tiinele educatiei)

Lateralitatea n contextul dezvoltrii generale a copilului


sta singur pe scaun unde se urca prin catarare; foloseste lingurita la masa; poate comunica, ziua, nevoia de a urina; anunta defecatia, rareori inainte; imita mama; dispare reactia Landau. -2 ani: alearga fara sa cada; urca si coboara scarile cu ambele picioare pentru o treapta; deschide usa; se spala pe maini; noaptea, mictiunea este controlata rar; vorbeste neincetat; alcatuieste propozitii scurte; cere mancare, olita; foloseste pronume; continua negativismul; tine creionul cu degetele nu in palma ca si pana acum; sare; arunca mingea pastrandu-si echilibrul. -3 ani: urca scara cu cate un picior pentru o treapta, si coboara cu ambele picioare pentru o treapta; sta cateva secunde intr-un picior; merge cu tricicleta; se imbraca si se dezbraca singur; merge singur la toaleta; ajuta la bucatarie; participa la joc in colectiv; isi stie varsta si sexul; numara pana la 10; spune poezii scurte; cunoaste culorile. -4 ani: coboara scara cu alternarea picioarelor; poate sta in echilibru pe un picior 4-8 secunde. -5 ani: sta intr-un picior minim 8 secunde; merge pe varfuri distante lungi; este gata sa-si foloseasca si sa-si dezvolte aptitudinile motorii pentru actiuni mai complicate scris, desenat, cusut, cantat. Prezentam n continuare un ghid al abilitilor motorii cuprinse in ghidul Portage pentru educatie timpurie, care reprezinta finele fiecarei perioade de varsta, pana la 6 ani. Acest ghid Portage cuprinde un inventar de abilitati de care trebuie sa dispuna copiii intre 0-6 ani, precum si sugestii educativ-terapeutice pentru achizitionarea lor. Ghidul este alcatuit pentru a servi ca instrument de proiectare a unui program de invatare si nu ca un instrument de evaluare a varstei mintale. cateva dintre abilitatile motrice indicate in acest ghid, pe varste, sunt: La 1 an: Se trte; Folosete pensa digital pentru a ridica un obiect; Apuc cu mna din pozitia tarare; St in picioare cu sprijin minim un minut; Scoate obiectele dintr-un recipient prin rsturnare; ntoarce paginile unei cari, mai multe o dat; 4 Psihopedagogie special (Facultatea de psihologie i tiinele educatiei)

Lateralitatea n contextul dezvoltrii generale a copilului


Bate din palme; Face caiva pai fr ajutor. La 2 ani: Traseaz linii; Merge independent; Coboar scrile de-a builea; Se d in balansoar; Rostogolete o minge; Aeaz 4 inele pe un suport vertical; Face un turn din 3 cuburi; mpinge sau trage o jucrie dupa el; Se apleac pentru a ridica un obiect; Se ridic fr sr se dezechilibreze. La 3 ani: nir 4 margele pe un iret n 2 minute; Rsucete butoane sau mnere; Sare pe loc cu ambele picioare o dat; Merge cu spatele nainte; Coboar treptele cu ajutor; Arunc mingea la o distana de 1,5 m; Construiete un turn de 5-6 cuburi; ntoarce pagina una cate una; Despacheteaz un obiect mic; mpturete o hrtie in dou; Desface si mbin jucarii de asamblat; Deurubeaz jucarii cu filet; Face bilue din plastilina; Apuc creionul intre degetul mare si arttor, sprijinindu-l pe mijlociu; Face o tumb cu ajutor. La 4 ani: 5 Psihopedagogie special (Facultatea de psihologie i tiinele educatiei)

Lateralitatea n contextul dezvoltrii generale a copilului


Bate cu ciocanul 5 piese cilindrice fixate intr-un suport; Completeaz un incastru cu 3 forme; Taie cu foarfeca; Sare de la o nalime de aproximativ 10 cm; Lovete mingea cu piciorul n timp ce aceasta se rostogolete spre el; Merge pe vrfuri; Alearg 10 pasi cu micri ale braelor coordonate alternativ; Pedaleaz pe triciclet; Se d n leagan; Urc scrile alternnd picioarele; Merge in pas de mar; Prinde mingea cu ambele mini; Taie de-a lungul unei linii drepte lung de 20 cm cu abateri de 0,5 cm. La 5 ani: St intr-un picior fr sprijin 4-8 secunde; Alearg, schimb direcia; Merge pe brn n echilibru; Sare peste o sfoara ntins nalt de 50 cm; Sare napoi de 6 ori; Modeleaz forme din plastilin i le asambleaz; Decupeaz de-a lungul unei linii curbe; Inurubeaz si deurubeaz; Coboar scrile alternnd picioarele; Pedaleaz tricicleta, ntoarce la col; Sare intr-un picior de 5 ori succesiv; Decupeaz un cerc cu diametrul de 5 cm; Deseneaz imagini simple; Decupeaz si lipete forme simple; Scrie litere de tipar mari, disparate, la ntmplare

6 Psihopedagogie special (Facultatea de psihologie i tiinele educatiei)

I.2 Corectarea procesului de lateralizare Lateralizarea reprezint ansamblul proceselor care introduc o asimetrie anatomic, funcional sau comportamental ntre dpu sisteme, altfel simetrice. Este nesesar, precum menionam anterior, o lateralizare clar a copiilor ntr-o direcie sau alta, si, mai ales o reeducare motric prudent la subiecii slab lateralizai. Se pot imagina diverse exerciii, ce pot face obiectul unui program de educare psihomotric, ns ne vom rezuma la prezentare ctorva precluate din diverse lecturi. Jocuri pentru membrele inferioare Srit ntr-un picior (Se cere copilului s urmeze un traseu, srind pe un picior pe care l alege spontan. La ntoarcere, reia traseul srind pe cellalt picior). Echilibru pe un picior (I se cere copilului s avanseze cu un scule sau o plcu, pe un picior, pe care l alege spontan, fr ca acestea s cad). Se schimb apoi, piciorul, realiznduse acelai traseu. n completare la acest exerciiu, i se cere copilului s in n echilibru sculeul (sau plcua pe un picior ridicat, apoi pe cellalt picior). otron : srituri pe un picior la ducere i pe cellalt la ntoarcere; alternarea sriturii pe un picior i pe dou picioare; alternarea sriturii: dou pe piciorul drept i dou pe piciorul stng; cercuri plasate la dreapta i la stnga unei linii, copilul sare pe piciorul stng, cnd cercul este la stnga i pe piciorul drept, cnd cercul este la dreapta. Jocuri ntre doi sau mai muli copii: Un copil urmeaz traseul, srind pe un picior i schimbnd piciorul la fiecare rnd, fr a atinge liniile. Dac reuete, traseaz o cruce ntr-unul din spaii, la alegere, acolo este casa lui i va putea s se odihneasc. Cellalt copil face la fel. Nu se poate sri n interiorul casei celuilalt. Jocuri pentru membrele superioare Reproducerea unui ritm simplu pe o tamburin (mna la alegere). Se ncerc, apoi, cu cealalt mn. Joc cntat - copiii bat din palme (odat cu palma-dreapt de sus i stnga de jos, apoi se inverseaz la fiecare btaie). Ex.: Dac vesel se triete, f aa!

c) Lasoul cow-boyului - Se folosete o panglic. I se cere copilului s fac cercuri sau serpentine cu mna, la alegere. Apoi, schimb mna. Jocul se poate modifica - cercuri pe vertical, apoi pe orizontal. d) Joc de echilibru: - Cu o mn la spate, cealalt ntins n fa, la orizontal innd o lingur cu o bil sau o minge mic. I se cere s parcurg un traseu, fr s-i cad bila sau mingea. Se ncearc i cu mna cealalt. e) ifonatul hrtiei - Avnd hrtie n fiecare mn, i se cere copilului (lucrnd simultan cu ambele mini) s fac un cocolo. Constatare: mna dominant reuete mai frumos. (Se face acelai lucru i cu plastilina) f) Jocuri cu mingea - Driblat cu mingea, cu o mn pn la un punct de reper, pe care l nconjur, apoi continu cu cealalt mn. - O minge mic ntr-o mn, cealalt inut ntins n fa. Se arunc mingea n sus, pe deasupra braului ntins i apoi se prinde pe partea cealalt, dup ce mingea descrie un arc de cerc prin aer. Apoi, se schimb braele. Jocuri pentru ochi Ochit cu pistolul, cu nchiderea unui ochi. Privit printr-un orificiu (fcut ntr-un carton). Privit printr-o lunet. Privit prin aparatul de fotografiat. Organizarea n funcie de lateralitate: acum copilul tie care este partea dominant. Lucreaz simultan, cu ambele mini, contientiznd c partea non-dominant ajut partea dominant. Activiti: turnatul apei ntr-un pahar. Mna dominant toarn, cealalt susine paharul; distribuirea crilor de joc: dominanta distribuie, cealalt ine crile; tiat cu cuitul n plastilin - dominanta ine cuitul, cealalt ine plastilina; decupaj : dominanta ine foarfec, cealalt ine hrtia; nirarea perlelor: dominanta introduce perlele, cealalt susine srma (sfoara); trasarea liniilor cu ajutorul riglei: dominanta traseaz linia, cealalt susine rigla. Jocuri de recunoatere dreapta stnga Presupun un nivel de competen de 7 - 8 ani.

Sunt activiti de orientare spaial, putndu-se folosi i n cadrul programului orientare spaial. Program de educaie:

de

Orientare simpl cu puncte de reper (copilul are o banderol la mna dreapt (reperul). Cu acest punct de reper se fac exerciii simple): s fac un pas la dreapta, unul la stnga; pe o linie trasat, se cere copilului s mearg pe partea dreapt a liniei, apoi pe partea stng; s sar o dat pe dreapta, o dat pe stnga, dou srituri pe dreapta, dou pe stnga; exerciii simple de gimnastic: ridic genunchiul drept; ridic mna dreapt; pune mna dreapt pe umrul drept. Orientare simpl fr punct de reper i cu schimbarea punctelor de reper: repetarea exerciiilor anterioare fr banderol pe bra; repetarea exerciiilor, copiii fiind plasai cu faa la fereastr, apoi cu spatele la fereastr; ncruciarea datelor - sarcini: pune mna dreapt pe urechea stng; pune clciul stng pe genunchiul drept; pune mna stng pe glezna dreapt etc. Transpunerea pe altul: Cu puncte de reper (banderola pe mna dreapt). Exerciii fa n fa: atinge cu mna dreapt umrul drept al celuilalt; atinge cu mna dreapt umrul stng al celuilalt; atinge cu mna stng umrul drept al celuilalt; atinge cu mna dreapt urechea stng a celuilalt etc. b) Fr puncte de reper: - Repetarea exerciiilor fr banderol la mn. Complexul terapeutic elaborat de A. De Meur: a) Jocuri pentru membrele inferioare: deplasarea copilului, avnd un scule cu nisip pe unul dintre picioare; sritura ntr-un picior, cu alternarea picioarelor n nite cercuri aezate pe dou rnduri;

START

b) Jocuri pentru membrele superioare: executarea unor aciuni diverse cu mna dominant (a bate toba, a arunca zarurile, a cnta Ia xilofon, a distribui crile de joc, a ncheia i a descheia nasturi, a decupa, folosind foarfecele); exerciii pentru imitarea unor gesturi executate cu mna dominant din poziia unul lng altul i fa n fa. Alte exerciii pentru dezvoltarea dominanei laterale: rularea colului unui erveel; introducerea unor mrgele ntr-o sticl; executarea cu mna dominant a unor aciuni cu grad de dificultate din ce n ce mai mare: mers n caden cu balansarea braelor; jocuri cu ridicarea minii; crarea pe palier cu mna dreapt (folosit pentru ridicare); aruncarea i prinderea unui obiect; aruncarea la int; Programul de recuperare complex (Sora Lungu-Nicolae): Exersarea dominantei laterale: s arunce o minge cu o mn, apoi cu cealalt; s coloreze n cadrul unui contur dat (un cerc, un ptrat); s prind diferite obiecte (cu o mn, apoi cu cealalt); s strng n mn (cu ambele mini, alternativ) o minge de cauciuc, o bucat de plastilin; s loveasc o minge cu picioarele (alternativ); s sar ntr-un picior (alternativ) pe o anumit distan;

s priveasc printr-un orificiu (un tub de material plastic, un sul de hrtie, orificiul unei chei); s bage a n ac (un ac mare); implicarea copilului n exerciii, ca: s arunce mingea la dreapta, s fac trei pai lateral la stnga, s prind mingea cu mna stng, s ridice mna dreapt, s pun piciorul stng n fa etc. n timpul unor asemenea exerciii, observm cu ce mn prinde mingea, cu ce picior lovete mingea, cu ce ochi privete printr-un orificiu (aciunile spontane); treptat, se va realiza dominanta unei mini, a unui picior, a unui ochi asupra celuilalt.