Aprecierea dezvoltării neuro-psihice și intelectuale

Dezvoltarea psihică Abilități

motorii
Limbaj

Dezvoltarea
neuro-psihică

Evaluarea
Evaluarea
comportamentelor
simțurilor,
social-afective
emoțiilor 1
 Teste și metode de apreciere
1. Aprecierea dezvoltării neuropsihice conform criteriilor A. B.
Mazurin și coaut.

2. Aprecierea dezvoltării neuropsihice după testul Denver.

3. Metoda Iuriev- o modificare interesantă a testului Denver,

reprezentat în ,,curbe centilice”.

4. Scările Griffith, utilizate mai frecvent în cercetare, evaluează

copilul de la naștere până la 8 ani.

5. Scara intelegenței Wechsler sau coeficientul de intelegență (IQ)

sunt folosite în instituțiile de învățământ pentru evaluarea copiilor
2
4-17 ani.
 Abilitățile motorii
1. poziţia
2.motricitatea
3.tonusul muscular
4.reflexele
1. Poziţia copilului are o anumită valoare de apreciere
şi interpretare mai ales în prima copilă rie. Nou-
nă scutul îşi pă strează pe o scurtă perioadă de timp
poziţia din cursul sarcinii. Apoi se menţine în mod
normal în flexie, cu membrele superioare şi inferioare
egal flectate. Că tre 2 luni poziţia copilului devine din
flexie în semiflexie. Poziţia de extensie apare după 3
ani. 3
 Abilitățile motorii
• 2.Motilitatea- iniţial reflexă, involuntară, mişcările nou-
născutului fiind dominate de către tonusul activ şi automatismele
sale primare. Mișcările sunt de scurtă durată, spontane, globale
şi de aspect vermicular, devin treptat conştiente. Apare
motilitatea voluntară care se dezvoltă în mod diferenţiat în raport
cu segmentele corpului. Motilitatea feţei, mai ales a sugarului
mic, se identifică cu mimica, răspunzând promt prin râs, plâns
sau grimase la satisfacţii şi insatisfacţii.
Între 3 şi 4 luni sugarul foloseşte umerii. Puţin mai târziu apar
mişcările de prono-supinaţie.
De la 4 luni el poate apuca cu mâina folosind eminenţa
hipotenară şi degetul mic. Numai după această vârstă îşi ţine
pumnul şi degetele desfăcute. 4
 Abilitățile motorii
• Către 6 luni prinde un obiect printr-o mişcare
asemănătoare greblei, îndoindu-şi degetele când apucă.
Între 6 şi 8 luni motilitatea trunchiului devine
voluntară.
Către vârsta de 2 ani copilul se poate ajuta în mod
egal de ambele mâini, apoi majoritatea devin dreptaci.
O parte din cei stângaci (înjur de 7 %) rămân stângaci
numai după vârsta de 4 ani.
În jurul vârstei de 5- 6 ani copilul este capabil să
diferenţieze mâna dreaptă de cea stângă, să-şi încheie
nasturii, să-şi lege şireturile.
5
 Abilitățile motorii
3.Tonusul muscular- nou-născutul la termen şi sugarul mic prezintă o hipertonie fiziologică
evidentă a membrelor superioare şi inferioare. Studiul lui se efectuează cu ajutorul
manevrelor de extensibilitate şi măsurarea unghiurilor de deschidere dintre componentele
acestor segmente.
Nivel mediu Limite de vârstă
Zâmbetul 5 săptămâni 3-8 săptămâni
Gânguritul 7 săptămâni 4-11 săptămâni
Ţine capul 2 luni 1,5-3 luni
Mişcarea cond. a mâinii 4 luni 2,5-5,5 luni
Rostogolirea 5 luni 3,5-6,5 luni
Şede 6 luni 5,5-8 luni
Se târâie 7 luni 5-9 luni
Apucare spontană 8 luni 5,5-10 luni
Se scoală 9 luni 6-11 luni
Pas cu susţinere 9,5 luni 6,5-12,5 luni
Stă de sine stătător 10,5 luni 8-13 luni
6
Mers de sine stătător 11,5 luni 9-14 luni
 Abilitățile motorii
4.Reflexele
Automatismul oral:
1. Reflexul palm-oral (Babkin)- persită până la 3 luni,
presiunea palmară făcându-l pe copil să deschidă
gura, să ridice capul și să-l întoarcă spre partea
excitării.
2. Reflexul de trompă (până la 2-3 luni)- la apropierea
ciocănașului, copilul întinde buzele înainte.
3. Reflexul de căutare (3-4 luni)- la atingerea
unghiului gurii copilul întoarce capul și deschide gura
de parcă caută sânul.
4. Reflexul de supt (se inhibă pe la vârsta de 1 an)-
atingerea buzelor produce deschiderea gurii și a
miscărilor ritmice de supt.
7
 Abilitățile motorii
Automatismul spinal:
1. Reflexul de apărare- așezarea pe burtă a nou-născutului îl face să întoarcă
capul într-o parte.
2. Reflexul de sprijin și al mersului automat (1- 1,5 luni)- ținut de trunchi, copilul
suspendat este coborât lent pentru a atinge cu plantele planul patului, momentul
în care se produce extinderea membrelor inferioare și au loc mișcări de pășire.
3. Reflexul de târâire (Bauer) (4 luni)- atingerea de plantele copilului plasat pe
burtă, determină mișcări de împingere înainte.
4. Reflexul de apucare (Robinson)- uneori, se ridică de mânuțe.

8
 Abilitățile motorii
5. Reflexul Babinski- la atingerea părții laterale a tălpii cu un obiect de forma stiloului, degetul
mare se retroflexează, iar celelalte se disting sub formă de eveantai.
6. Reflexul Galant- copilului aflat în poziție de decubit ventral, i se stimulează cu unghia
tegumentele paravertebral de la articulația scapulo-humerală în jos (2-3 cm paravertebral), reacția
constă în curbarea trunchiului cu concavitatea pe partea stimulată (reflexul dispare la 3-4 luni).
7. Reflexul Peres- la presiunea cu degetul mare al examinatorului pe procesele spinale ale
vertebrelor copilului de la coccis în sus, copilul plânge și se retroflexează (dispare la 3-4 luni).
8. Reflexul Moro (schimbarea poziției capului în relație cu trunchiul în poziția de decubit dorsal)-
când examinatorul ridică capul copilului de pe masă și lasă să cadă brusc în mâna lui, cu
aproximativ 30˚ față de poziția trunchiului, are loc extensia și abducția membrelor superioare și
extensia și răsfirarea degetelor, urmate de flexia si adducția membrelor superioare și emiterea
unui sunet (dispare la 4-5 luni).

9
 Abilitățile motorii
Bulb-reflexele mielencefalice (până la 2 luni):
1.Reflexul cervical tonic asimetric (Magnus)- când capul
este întors spre stânga, membrele se extind din stânga și
se flexează din dreapta și invers (poza scrimerului).
2. Reflexul cervical tonic simetric- flexia capului
mărește tonusul în flexorii mânilor ma pronunțat, iar
când capul este în extensie, tonusul crește în extensorii
membrelor.
3.Reflexul tonic de labirint- la nou-născuții culcați pe
spate crește tonusul în extensori, iar la întinderea pe
burtă-în flexori. 10
 Abilitățile motorii
Reflexele poziționale mezencefalice:
1. Reflexul simplu cervical-pozițional- la rotația capului se
rotește și trunchiul (până la 5-6 luni).
2. Reflexul de îndreptare a trunchiului- la atingerea tălpilor,
copilul îndreaptă capul.
3. Reflexul pozițional de labirint- copilul poziționat pe
burtă, întâi ridică capul, apoi ridică trunchiul și mâinile
(Landau superior).
Reflexele tendinoase:
1. Rotulian.
2. Achilian (după 3-4 luni). 11
 Dezvoltarea senzorială
Văzul -vede la naştere, la lumină clipeşte.
Clipitul de apărare apare mult mai târziu. Auzul- la stimuli auditivi puternici
De la 2 luni activitatea organizată, la 3-4 răspunde prin grimasă sau plâns,
luni descoperă corpul, se studiază. Către 4 surâs, mimică. La 5-6 luni apare
luni devine eficace privirea convergentă, conjugarea mişcărilor capului şi
dezvoltându-se în paralel percepţia vizuală ochilor către sursa sonoră.
maculară.
Mirosul -după 1 an reacţionează la
mirosurile plăcute şi dezagreabile.
Dezvoltarea lui este mult influenţată de
dezvoltarea gustului.
Gustul -este prezent de la naştere,
reacţionează la substanţele acide, amare
sau sărate. Răspunde printr-un reflex de Sensibilitatea tactilă, termică şi
supt la cele dulci. Gustul se dezvoltă în dureroasă sunt prezente de la naştere
raport cu alimentaţia copilului. Gustul şi se dezvoltă pe măsura creşterii, cu
la ei este adesea paradoxal, bizar şi timpul răspunsul la aceşti stimuli este
capricios. mai adaptat. 12
 Aspecte ale dezvoltării psihice
1. Descoperirea propriului corp.
Se manifestă la 4 luni. După 4 luni sugarul schiţează unele
interese pentru funcţiile sale excretorii, suporturi viitoare
importante pentru educaţia sfincteriană, care obişnuit începe după
vârsta de 8- 10 luni şi chiar mai târziu prin cerutul oliţei.
Poate surâde la vederea imaginii sale.
Către vârsta de 1 an este interesat îndeaproape de imagine şi de a
descoperi ceea ce se află îndărătul oglinzii. După vârsta de 1,5-2
ani copilul îşi recunoaşte unele componente ale corpului său, pe
care le arată cu interes la solicitare.
2. Descoperirea mediului înconjurător este legată în mod direct
de relaţiile sugarului şi copilului mic cu persoanele din jur,
descoperirea obiectelor şi a spaţiului, precum şi a mijloacelor lui
de comunicare, în principal limbajul. 13
 Limbajul
• 1.5 luni - gâ ngureşte a-aa, e-ee;
• 2-3 luni - gâ ngureşte g, ş, b;
• 4 luni - silabe;
• 7 - 8.5 luni - silabe ba-ba, ga-ga;
• 8.5 - 9.5 luni - repetă silabele cu intonaţii diferite;
• 9.5-18 luni - cuvinte: mama, baba; sunete simbolice: gav- gav - câ inele; tic-
tac - ceasul etc. toate întrebuinţate la nominativ;
• 18-20 luni - fraze din 2 cuvinte (mama dă ), îndeplineşte comenzi simple ce
exprimă interesul copilului;
• 20-22 luni - apare aprecierea unui obiect din mai multe;
• 22-24 luni - bagajul de cuvinte ~ 300 substantive, verbe şi alte pă rţi de
vorbire;
• 18-24 luni - I perioadă : a?, ce?;
• 3 ani - frazele complexe, percepe cazul în fraze;
• 4-5 ani - fraze lungi, monologuri. Perioada definitivă de dezvoltare a 14
 Dezvoltarea afectivă (emoţii și sentimente) a
copilului
Dezvoltarea pozitivă a tră să turilor fundamentale ale personalită ţii
psihice este mult influenţată de educaţia şi instrucţia, favorizate
numai de că tre un climat afectiv echilibrat şi o bună dezvoltare
afectivă a copilului.
Pe de altă parte - frica, anxietatea, laşitatea, lenea, dezinteresul faţă
de muncă , neatenţia, neîncrederea, necinstea, încă pă ţinarea etc.
forme de manifestare a caracterului, îşi gă sesc izvoarele nu numai
în deficienţele educative câ t mai ales în cele ale dezvoltă rii afective.
Factorii de care depinde în cea mai mare parte dezvoltarea
afectivă, emoţii, sentimente - sunt: DEAGOSTEA şi AUTORITATEA.
Excesele sau carenţele de afectivitate şi autoritate determină
dezvoltarea afectivită ţii şi personalită ţii copilului multe neajunsuri
comportamentale şi educative, greu de corectat.
15
 Aprecierea şi evaluarea dezvoltării
neuropsihici Metoda Denver II

Presupune folosirea următoarelor 5 repere:

1.Motricitate grosieră
2.Motricitate fină -adaptibilitate
3.Limbaj
4.Criteriu personal-social
5.Test de comportament

16