RECUPERAREA GENUNCHIULUI LA SPORTIVI POSTMENISCECTOMIE ARTROSCOPICA

COORDONATOR STIINTIFIC: KESE ANA MARIA

ABSOLVENT: STAUCEANU SORIN-COSMIN

CAPITOLUL 1 FUNDAMENTAREA TEORETIC

1.1. Noiuni de anatomie a genunchiului
Articulaia genunchiului e cea mai mare articulaie a corpului, dar i cea mai puin protejat de prti moi, fiind in acelai timp cea mai solicitat att n static, ct i in locomoie.

1.2 Elemente de static i biomecanic a genunchiului

Rolul meniscurilor n biomecanica genunchiului e complex. Funcii ale meniscurilor:

completeaz spaiul mort dintre femur i tibie i astfel mpiedic protuzia sinovialei i a capsulei,cavitatea articular n cursul micrilor; centreaz femurul pe tibie n cursul micrilor; particip la lubrefierea suprafeelor articulare; amortizeaz ocurile dintre extremitile osoase mai ales n hiperextensie i hiperflexie; reduc fiecare dintre extremitile osoase transformnd frecarea accentuat ce ar trebui s se produc ntre suprafeele articulare, care alunec n sens invers, ntr-o frecare simpl n fiecare din cele dou compartimente articulare.

CAPITOLUL 2
LEZIUNILE MENISCURILOR GENUNCHIULUI Diagnosticarea rupturii de menisc:

- pe baza semnelor clinice i a simptomelor - pe baza anamnezei fcut bolnavului

Examenul radiologic este necesar pentru:

excluderea altor leziuni corpi mobili, smulgeri sau a unor complicaii concomitente.
-

Diagnosticul diferenial se impune a fi fcut cu:

tuburrile de static a genunchiului care dau deseori dureri la acest nivel, dar se nsoesc i de dureri la nivelul marginii interne a plantei, la nivelul inseriei muchilor scuri i a tibialului anterior ;
-

CAPITOLUL 3 TRATAMENTUL RECUPERATOR ALGENUNCHIULUI POSTTRAUMATIC

3.1. Leziunile traumatice ale genunchiului

Leziuni ale esuturilor moi Leziuni ale segmentelor osoase Leziuni ale articulaiei propriu-zise

3.2. Schema general a unui program de recuperare funcional a genunchiului postraumatic Obtinerea indoloritatii Obtinerea stabilitatii

CAPITOLUL 4 CONTRIBUTIILE PERSONALE 4.1. Ipoteza de lucru Pornind de la ideea c leziunea de menisc reprezint o afeciune frecvent a genunchiului i de multe ori nediagnosticat la prima evaluare ofer teren propice complicaiilor. Obiectivul studiului experimental i propune s stabileasc un algoritm care s permit o indicaie terapeutic corect i util de durat scurt sub 6 luni cu programe kinetice adecvate n stadiul de imobilizare postoperator i dup imobilizare.

4.2. Perioada i locul desfurrii cercetrii

Studiul nostru s-a efectuat pe un numar de 12 pacienti : 8 de sex masculin si 4 de sex feminin, cu varste cuprinse intre 17 si 23 de ani, inregistrati la Spitalul Judeean nr. 1 Craiova, judeul Dolj seciile de ortopedie i fizioterapie, in perioada septembrie 2012- aprilie 2013. 4.3. Materiale si metode DISTRIBUIA SUBIECILOR N FUNCIE DE VRST I SEX
25 20 15 10 5 0 SEX MASCULIN SEX FEMININ

NUMRUL DE CAZURI DE MENISCECTOMIE PE RAMURI DE SPORT

6 5 4 3 2 1 0 FOTBAL ATLETISM HANDBAL VOLEI

Pacientii au fost selectati pe baza diagnosticului suspiciune de leziune de menisci intern pus pe baza datelor anamnezice si a semnelor clinice constante in momentul prezentarii la consultatie. Tuturor sportivilor li s-a efectuat meniscectomie artroscopica, urmata de un tratament recuperator complex,fizical kinetic. Postoperator, sportivii au fost supusi unui tratament recuperator complex care a vizat :
ameliorarea simptomatologiei algice ; - refacerea stabilitatii genunchiului ; - refacerea mobilitatii genunchiului ; - refacerea abilitatilor articulatiei.

Tratamentul recuperator prin kinetoterapie a fost impartit in 4 etape:

Etapa I - primele 7 zile postoperator Etapa a II-a (intre zilele 8-49 postoperator) Etapa III-a (intre zilele 49 - 112 postoperator) Etapa a IV-a (din ziua 112 - a inainte)

Rezultatele obtinute au fost consemnate intr-o fisa individuala care a urmarit:

1. evolutia simptomatologiei algice si inflamatorii la nivelul genunchiului operat 2. evolutia mobilitatii articulare 3. evolutia deficitelor de masa musculara la nivelul coapsei si gambei membrului inferior operat

CAPITOLUL 5 PREZENTAREA I INTERPRETAREA DATELOR

Cazul nr. 1 A.R. M - 17 ANI - FOTBAL LEZIUNE DE MENISC INTERN, GENUNCHI DREPT
durere spontan durere provocat la nivelul interliniei articulare-sem nul oudard blocaj articular hidartroz 3

Iniial
2

La 7 zile

La 21 zile

La 42 zile

Perimetrul coapsei 10 cm suprarotulian dr./srg. Perimetrul gambei 10cm subrotulian dr./srg. Mobilitate flexia genunchiului

48/53

48/53

49/53

50/53

37/41

36/41

37/41

38/41

0 iniial

115

60

80

90

postoperator

la 7 zile la 21 zile la 42 zile postoperator postoperator postoperator

Datele obtinute la examenul clinic initial ne-au sugerat prezenta la pacientii consultati, a unei leziuni de menisc intern , diagnostic confirmat in momentul efectuarii artroscopiei, atat in scop explorator, cat si in scop terapeutic.
Tuturor sportivilor li s-a efectuat meniscectomie artroscopica, urmata de un tratament recuperator complex fizical kinetic. Evaluarea pacientilor s-a facut in momentul consultatiei initiale la 7, 21 si 42 zile postoperator, putandu-se aprecia faptul ca asistenta medicala a fost eficace. Deficitul de masa musculara a coapsei la 7 zile dupa artroscopie a fost apreciat ca mediu (3-4 cm) la 9 dintre sportivi, in timp ce la ceilalti 3, acesta a fost accentuat (peste 5 cm). La 42 de zile postoperator, deficitul de masa musculara a coapsei a fost minim +(1,5-2 cm)la 9 dintre pacienti, in timp ce la 3 dintre ei acesta a fost absent-(0-15 cm). Deficitul de masa musculara a gambei a prezentat o evolutie asemanatoare, la 7 zile postoperator, ea fiind apreciata ca mediu la toti cei 12 sportivi, in timp ce la 42 zile postoperator el a fost absent la 3 dintre acestia si minim 9 dintre ei.

CONCLUZII
Leziunile de menisc sunt frecvent intalnite in accidentele din sport. Cele mai frecvente leziuni de menisc sunt intalnite in fotbal. Meniscul lateral-intern-este mai frecvent afectat (80%) decat meniscul lateral-extern.

In ceea ce priveste recuperarea genunchiului postmeniscectomie obiectivul principal il constituie recastigarea cat mai rapida a zavorarii active a genunchiului prin refacerea unei forte de contractie suficienta a muschiului cvadriceps, fara a intretine sau favoriza dezvoltarea unor reactii inflamatorii locale. In ceea ce priveste limitarea mobilitatii genunchiului, aceasta esta mai usor de recuperat.

Atunci cand se ajunge in faza a 4-a a recuperarii, destinata reinsertiei sportive, se va colabora in mod obligatoriu cu antrenorul, stabilindu-se de comun acord modul in care se va relua antrenamentul intensiv progresiv pentru reintrarea intr-un regim de activitate maxima. Aceasta faza nu poate incepe decat atunci cand forta cvadricepsului este egala cu aceea a membrului sanatos si genunchiul este nedureros si fara semne de inflamatie.